2,545 matches
-
mers de au ocolit cetatea care-i zicea Veturon, trei ani și șase luni bătând-o, fiind tare și cu mulțime de oameni păzită, cum zice Carion. Acolo mulți deci în bătaie perind, și mai mulți de foame și de ciumă murind, cu sila și cu biruință o au luat. Și acolo au ucis și pe capul turburării și hicleniei, căruia îi era numele Vencohab; alții acestuia îi zic Coteva, căruia apoi pe urmă îi ziceau Vencomba, adecăte fiul minciunii, cum
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
dupre ce s-au luat cetatea și cu bătăile dupre afară ce se făcuse, puind de au numărat morții, să vază câți vor fi, s-au aflat zic cinci sute de mii de ovrei, afară de cei ce de foame, de ciumă au murit, pre carii nu i-au putut mai număra. Și atuncea puterea ovreiască cât mai fusese, s-au sfărâmat și s-au zdrobit. Acestea Carion în Viața lui Adrian, măcar că can pe scurt le istorisește (...). Acestea ce zisem până
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
un spital. Sunt întâmplări reale, simțămintele ei au trecut prin filtrul înțelegerii și simțirii mele. Firul întâmplărilor este derulat în scopul arătării dramei celor O NARAȚIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINȚĂ ȘI VALORI de sub ocupație, dar și a celor refugiați, de teama «ciumei comuniste». Am urmărit destinul Laurei, pot spune de la naștere până la moarte, am mers pe un fir epic propus, urmărind descrierea unor întâmplări din Basarabia și din Patria-mamă - România, atmosfera vremurilor...” „Atunci am murit puțin...” „Noaptea aceasta am avut un alt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Pe zi ce trecea, își îneca din ce în ce mai aprig, în pahar, amarul. O transformare structurală, profundă și oarecum surprinzătoare suferise, între timp, Idu. Niciodată nu simpatizase regimul comunist, avusese chiar repulsie față de tot ce presupu sese acesta, considerându-l o adevărată ciumă, însă acum îl adora... Devenise din opozant, simpatizant, ideologia roșie pusese stăpânire pe el pe nesimțite, i se furișase în fiecare celulă, îi pătrunsese în oase și minte, fusese așa... ca o dragoste oarbă, ciudată, pătimașă, devenise cititor pasionat de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Ne va chema cu valurile-i toate... SONETUL XXI De-o viață te pândesc în somn, femeie, Cu milă te feresc de gura lumii, Alunecând pe rouă, lasă humii Povara închisorii fără cheie! Tu fugi de mine, eu, de febra ciumii, De soare mă ascund prin reci bordeie, Coboară-mi-te-n suflet, fi-mi scânteie, Răscumpără degrabă vocea spumii. O, tu-nflorești precum pescarul marea și ochii tăi îmi lănțuie mirarea Că altuia-i vei da poveri să ducă! și tot aștept... De
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Lamia, femeie încă necăsătorită la 35 de ani și deci suspectă, nu are de-a face nici cu mediul profesional, criticat de ea cu vehemență, nici cu concitadinii săi care ,știu totul, înaintea tuturor, tot timpul" (p. 109), nici cu ,ciuma verde", Islamul, care cotropește încet, dar sigur o lume a creierelor spălate. Să fie oare Lamia o rebelă? Ar fi putut fi, dacă nu i-ar fi revenit, încă din primele momente ale poveștii, rolul aproape imposibil de soră mai
Un scriitor incomod by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/10853_a_12178]
-
-o în suferință națională, în timp ce, conform altei ziceri a prietenului Haralampy, într-un moment de trezie, noi am fi vizionat doar un reportaj tevé, în care telespectatorii-orășeni tocmai plecau în bejenit spre sate, iar sătenii prin pustii, ca în vremea ciumei lui Caragea - fără să știe de ce i-a apucat dintr-odată dorul de ducă. Pe când așaaaaa... Iacă-tă, am văzut cum Ștefan cel Mare (și sfânt!) a câștigat a 48-a (?) bătălie, transmisă în direct la televiziunea națională, respectiv TVR1 (în
Spaga la Muntele Athos by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10167_a_11492]
-
Nu vezi cum bântuie? - Văd, cum să nu văd! Turbarea bată-vă să vă bată! - a blestemat femeia. La ieșire, au întâmpinat-o cei de afară. - Ce ți-e, fata, și tu dăduși cu nasul... ? - Huiduhu, spurcaților! Lovi-v-ar ciumă să vă lovească! - Următorul! - au strigat cei dinăuntru. A intrat oblojit, cu căciulă îndesata pe cap și încins cu bețe ce atârnau de un capăt, moș Vasile. El stătea în bojdeuca lui, pe Cioarecul, dar fiindcă l-au prins jandarmii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
-ar Dumnezeu ochii, cum ne-au luat ei pământul! - Ducă-se, arză-i-ar focul să-i arză! - Lelița! - a strigat Maria. - Ce ți-e, femeie, arde? - Arde, ca scăparăm! - Scăparăm? De cine? - De blestemații aia. - Aaa..., bată-i-ar ciumă să-i bată! Ducă-se-n-vârtindu-se! - Lița! Ba, Tache! Asta a surzit definitiv. Lița, fire-al focului cu urechile tale! - Ce-ai, hârba dracului, turbași? - Ba, plecară aia! Se duseră! - Ducă-se unde s-a dus mama! Să vină când i-oi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Cristina Alexandrescu Europarlamentarul Monica Macovei, care candidează pentru un nou mandat în Parlamentul European, avertizează că PSD acționează asemenea unui partid unic, ce va fura alegerile și va reinstaura ciuma roșie în România. Monica Macovei a enumerat câteva "evenimente organizate de PSD", care "au arătat țării întregi cum se pregătesc socialiștii să reinstaureze ciuma roșie în România": "1. Primarul PSD din Târgu Jiu țipă la un judecător, președinte al Biroului
Macovei avertizează: "PSD va fura alegerile. Reinstaurează ciuma roșie" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30683_a_32008]
-
European, avertizează că PSD acționează asemenea unui partid unic, ce va fura alegerile și va reinstaura ciuma roșie în România. Monica Macovei a enumerat câteva "evenimente organizate de PSD", care "au arătat țării întregi cum se pregătesc socialiștii să reinstaureze ciuma roșie în România": "1. Primarul PSD din Târgu Jiu țipă la un judecător, președinte al Biroului Electoral Județean, și îl amenință - „stăm noi de vorbă" - pentru că prim-ministrul stă la coadă pentru înregistrarea candidaturii unui membru PSD. 2. Șeful organizației
Macovei avertizează: "PSD va fura alegerile. Reinstaurează ciuma roșie" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30683_a_32008]
-
fugă până în Gorj să asiste la înscrierea candidaturii unui membru PSD". Europarlamentara spune că acestea sunt "caracteristici ale partidului unic, care vrea să stăpânească tot - instituții, justiție, o țară - și pentru asta PSD se pregătește să fure alegerile". Macovei conchide: "Ciuma roșie a PSD este un pericol real pentru români".
Macovei avertizează: "PSD va fura alegerile. Reinstaurează ciuma roșie" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30683_a_32008]
-
doctorului Ziegler, supraviețuiesc doar trei. Odată stabilit în Oraș, Gorgias își asumă o misiune providențială prin care edifică autoedificându-se. Alături de viitorul său socru, medicul Orașului, von Ziegler, contribuie la stingerea sau ținerea sub control zi și noapte a focarelor de ciumă, holeră, scarlatină etc. Pretextul romanului este demolarea furibundă din anii optzeci (numită sistematizare urbană) ordonată de al nostru lider maxim, ce n-a cruțat nici Farmacia Semaca, ultima denumire a somptuoasei Case Gorgias, prima clădire cu beciuri suprapuse și legate
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
care o dobândiseră.”), iar italianul sfârșește prin a deveni mai-marele astrologilor, trăind de bunăvoie - dar fără a trece la islam - pe meleagurile unde îl azvârlise soarta. Amândoi își rememorează tinerețea, visele, își mărturisesc faptele rele, trec printr-o epidemie de ciumă și momente-limită, din ce în ce mai convinși „că, de fapt, toate viețile se aseamănă” și că „a scotoci după povești” e singurul lucru care se poate face împotriva „dezgustătoarei plictiseli a lumii”. Totul într-o tensiune psihologică acută, care plasează tehnica scriiturii nu
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
Silvic, aceasta exista încă din timpul ocupației turcești, fiind cunoscută sub numele de „Casa de vânătoare”, pentru ca sub dominația austriacă să se numească „Castelul de vânătoare al contelui Mercy”. Existența Casei de vânătoare este menționată cu ocazia marii epidemii de ciumă din Timișoara (1738-1739), în timpul căreia au pierit circa 1 000 de persoane din cei aproximativ 6 000 de locuitori când, „pentru a separa populația bolnavă de cea sănătoasă au fost amenajate spitale (...) folosindu-se pentru aceasta și Casa de vânătoare
Agenda2005-14-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283565_a_284894]
-
pornire al poemului nu se mai lasă ghicit, pentru el vorbește însă elocvent o atmosferă de tristețe și blazare ce nu are cum să înșele: ,tot mai mult în poemele mele/ sunt sindicul străduței întortocheate/ dintr-un oraș cuprins de ciumă/ fac numărătoarea morților/ îi somez pe cei vii să răsară-n/ ferestre văruite încui ușile/ pun în jgheaburi pîinea și vinul/ doar știi că pînă la urmă/ fiecăruia i se fixează locul/ între contaminare și pedeapsă/ (și mai susținem noi
Autoportret la persoana a doua by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10758_a_12083]
-
lumânare sau să spună o rugăciune. Desigur că vor exista, ca de obicei, și mulți care vor profita de această tragedie ca să-și consolideze capitalul electoral, dar dincolo de asta e absolut impresionant efortul comun de a depăși situația. Ca în “Ciuma” lui Camus, în fața nenorocirilor oamenii găsesc resurse să rămână oameni. Cine nu, rămâne un număr. Referință Bibliografică: GRAVITY TO HEAVEN. GOODBYE! / Carmen Niculcea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1768, Anul V, 03 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
GRAVITY TO HEAVEN. GOODBYE! de CARMEN NICULCEA în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373655_a_374984]
-
din marea frescă romanescă format din volumele “Chipul din oglindă “, “Insula viscolului “, “Orbul din Muzeul Satului “, “Geamănul din oglindă “, “Inelul de iarbă “ și ” Un ocean de deșert “. Romane ce descriu răul și crima ridicată la nivelul politicii de stat în timpul ciumei roșii. Despre aceste cărți vor vorbi: Mariana Cristescu, Nicolae Băciuț, Lazăr Lădariu, Nicolae Dan Cetină, prof..Dimitrie Poptămaș, prof. univ.dr.Cornel Sigmirean, prof.dr.Valentin Marica și autorii. În continuare dr.Mihai Tîrnoveanu prezintă proiectul”Români pentru români “. Va fi prezent
LA PUNȚI DE LUMINĂ DIN TÂRGU MUREȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373780_a_375109]
-
-i cu mine, nu-mi iubesc băiatul cel mare, de parcă el este vinovat de felul în care a venit pe lume! ― Asta nu-i bine, femeie! Tu ești mamă, nu fii pentru unii mumă iar pentru băiatul tău cel mare, ciumă. L-ai botezat și cu numele meu, așa că, iubește-l și pe el! Referință Bibliografică: Necăjitul fragment povestire / Viorica Gusbeth : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2263, Anul VII, 12 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Viorica Gusbeth : Toate
NECĂJITUL FRAGMENT POVESTIRE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384763_a_386092]
-
că Doruntina a fost adusă acasă de fratele mort, Kostandin, iar mama și fiica, paralizate de întâmplare, sunt în pragul morții. În piesa lui Blaga atmosfera de miracol și mister se instalează abia în tabloul al doilea. Peste sat trecuse ciuma, „bătrânele bocesc cu gesturi dintr-un ritual ancestral”. Poate că, în concepția regizorală a lui Dan Puric, tabloul ar fi însoțit sonor de bocetul pe nai al lui Zamfir. Acesta e momentul de ruptură, de trecere spre macabru. Rămasă singură
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
șoareci, și 31 specii de păduchi dintre care doar câteva afectează direct omul. Atât puricii cât și păduchii pot fi vectori pentru diverse bacterii (de exemplu, Yersinia pestis) pe care le pot transmite oamenilor în timpul hrănirii, cauzând boli precum ciuma bubonică sau tifosul murin (Sekeyova et al. 2013). Alte artropode, precum păianjenii și acarienii (Arthropoda: Arachnida), pot fi relativ ușor transferați între diverse regiuni, iar specii aparținând genurilor Latrodectus și Loxosceles pot provoacă reacții severe prin injectarea veninului (Nentwig 2015
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
dată, așa cum faci popas cu mortul la răscruci în drum spre cimitir. Jandarmii poziționați de-a lungul clădirii privesc atent în jur. La etaj, oamenii ies la geam. În sediu întuneric, jaluzelele trase. Nici măcar firmă luminoasă nu au. Povestea cu „ciuma roșie” trebuie să recunosc că îmi sună relativ discriminatoriu și ușor agresiv, dar dacă oamenii asta simt, asta strigă. Bine că n-a plouat. Toți tinerii de la cluburile de jocuri și pariuri au ieșit să ne vadă. Magazinele erau închise
Protestul într-un oraș mic și roșu: aseară, în fața sediului PSD Slatina, rămas în beznă... () [Corola-blog/BlogPost/338199_a_339528]
-
Transilvania, construită între anii 1718-1724. În fundal, fotografia evidențiază Casa Piariștilor sau „Convictus nobilium”, o veche clădire care a servit drept internat pentru Colegiul Iezuit, iar apoi pentru cel Piarist. În fața clădirii fusese amplasată „Statuia Sfintei Maria Protectoare” sau „Statuia Ciumei”, ridicată la cererea guvernatorului Anton Kornis, în semn de recunoștință pentru ocrotirea adusă Clujului în perioada ultimei mari epidemii care a lovit orașul între anii 1738-1742. Biserica și casa Piariștilor împreună cu monumentul Sfintei Fecioare Maria Protectoarea de Ciumă formau, în
O CLIPĂ PENTRU ETERNITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344226_a_345555]
-
sau „Statuia Ciumei”, ridicată la cererea guvernatorului Anton Kornis, în semn de recunoștință pentru ocrotirea adusă Clujului în perioada ultimei mari epidemii care a lovit orașul între anii 1738-1742. Biserica și casa Piariștilor împreună cu monumentul Sfintei Fecioare Maria Protectoarea de Ciumă formau, în acele vremuri, un ansamblu arhitectonic unitar. În cei mai bine de 100 de ani care au trecut de la realizarea fotografiei, arhitectura pieței a rămas aproape neschimbată. Doar statuia Statuia Ciumei a fost mutată, în anul 1959, în cartierul
O CLIPĂ PENTRU ETERNITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344226_a_345555]
-
Piariștilor împreună cu monumentul Sfintei Fecioare Maria Protectoarea de Ciumă formau, în acele vremuri, un ansamblu arhitectonic unitar. În cei mai bine de 100 de ani care au trecut de la realizarea fotografiei, arhitectura pieței a rămas aproape neschimbată. Doar statuia Statuia Ciumei a fost mutată, în anul 1959, în cartierul Mărăști, în grădina din spatele Bisericii Sfântul Petru. S-au schimbat oamenii și mijloacele de transport. Locul arhaicelor birje a fost luat de taxiuri, iar caii au fost înlocuiți cu hergheliile de cai
O CLIPĂ PENTRU ETERNITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344226_a_345555]