580 matches
-
martagon"), floare de colț ("Leontopodium alpinium Cass"), iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), rușulița ("Hieradum aurantiacum"), omag galben ("Aconitum anthora"), taula ("Spiraea salicifolia"), ruginita ("Asplenium adulterinum"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), unghia ciutei ("Ceterach officinarum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), coada iepurelui ("Sesleria caerulea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), piciorul cocosului ("Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), ochiul boului de munte ("Aster alpinus
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei care populează pădurile, pajiștile, poienile și tufișurile din zonă. Se pot
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
reforma domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ruși-Ciutea, așezare situată pe malul stâng al Bistriței, actualmente cu o populație de 2.390 locuitori are o vechime mai mare decât satul Letea-Veche. Pământurile din acest sat erau stăpânite de o boieroaica, pe nume Ciuta. Această a adus să-i lucreze terenurile niște ruși rămași în țara de la războiul din 1828-1830, cu timpul așezarea nou înființată a fost denumită Ruși-Ciutea. Până în 1830 a fost comună cu primărie proprie, aparținând Plasei Bistrița de Jos că și
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992) din speciile: churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gălbenuș ("Crepis paludosa"), călțunul doamnei ("Geum rivale"), iarba ciutei ("Doronicum austriacum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), orhidee ("Dactylorhiza majalis, Gymnadenia conopsea"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhai ("Listera ovata"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
Șinca și Bârsa, la sud, și Depresiunea Vlădeni, la nord, pe o lungime de 22 km și o lățime de 12 km. Dar altitudinile acestora sînt reduse (800-980 m), printre cele mai înalte putînd fi citate vârfurile: Hoapecu (980 m), Ciuta (975 m), Cetățuiei (941 m), Frăsinet (935 m) și Știmbavului (922 m). Înălțimile enumerate sînt depășite cu peste 300 m de proeminența Măgurii Codlei, al cărei versant calcaros, luminat de Soare la prînz, a fost denumit de localnici ”Piatra de la
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
gorun auriu ("Quercus delacamphii"), stejar ("Quercus vergiliana"), vișin turcesc ("Prunus mahalaeb"), gherghinar ("Crataegus pentagyna"), păducel negru ("Crataegus nigra"), scumpie ("Cotinus coggygria"), alun ("Corylus colurna") sau smochin ("Ficus carica"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice rare (unele endemice), astfel: unghia ciutei ("Ceterach officinarum"), mărarul Porților de Fier ("Cachrys ferulacea"), garofițe din speciile "Dianthus banaticus" și "Dianthus variciorovensis", feriga cazanelor ("Cheilanthes marantae"), cămașa romanilor ("Petrorhagia saxifraga", sinonim - "Tunica saxifraga"), o subspecie de lumânărică ("Verbascum vârciorovae"), sipică ("Cephalaria uralensis var. multifida") sau mierluță
Gura Văii - Vârciorova () [Corola-website/Science/328969_a_330298]
-
49 de specii, din care se mai pot aminti căprioara, renul și elanul. Caracteristice pentru cerb sunt coarnele ramificate care, de obicei, cresc numai la masculi și culoarea brun-roșcată, cu un accentuat dimorfism sexual. ii masculi sunt mai mari decât ciutele (femelele) și, spre deosebire de acestea, prezintă coarne caduce. Ca ordin de mărime, masculii au greutăți cuprinse între 180 - 300 kg, iar ciutele între 80 - 150 kg. Masculii pierd coarnele la începutul fiecărei luni martie, fenomen care se întinde, în funcție de vârsta și
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
obicei, cresc numai la masculi și culoarea brun-roșcată, cu un accentuat dimorfism sexual. ii masculi sunt mai mari decât ciutele (femelele) și, spre deosebire de acestea, prezintă coarne caduce. Ca ordin de mărime, masculii au greutăți cuprinse între 180 - 300 kg, iar ciutele între 80 - 150 kg. Masculii pierd coarnele la începutul fiecărei luni martie, fenomen care se întinde, în funcție de vârsta și vigurozitatea fiecăruia dintre cerbi, chiar până în luna mai. La viței, atunci când împlinesc vârsta de 1 an, în luna mai, începe creșterea
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
Mai nou, câinii hoinari sălbăticiți tind să înlocuiască lupul, mai ales în prădarea vițeilor. Cerbul este sociabil de toamna până primăvara, perioadă în care masculii se grupează pe cârduri conduse de un cerb tânăr, iar femelele în cârduri separate de ciute, conduse de ciuta cea mai în vârstă. Doar cerbii foarte bătrâni sau foarte puternici trăiesc solitari. Împerecherea începe în luna septembrie, mai întâi în zonele de șes, apoi și la munte, terminându-se cu a doua jumătate a lunii octombrie
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
hoinari sălbăticiți tind să înlocuiască lupul, mai ales în prădarea vițeilor. Cerbul este sociabil de toamna până primăvara, perioadă în care masculii se grupează pe cârduri conduse de un cerb tânăr, iar femelele în cârduri separate de ciute, conduse de ciuta cea mai în vârstă. Doar cerbii foarte bătrâni sau foarte puternici trăiesc solitari. Împerecherea începe în luna septembrie, mai întâi în zonele de șes, apoi și la munte, terminându-se cu a doua jumătate a lunii octombrie. Între cerbii masculi
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
sau foarte puternici trăiesc solitari. Împerecherea începe în luna septembrie, mai întâi în zonele de șes, apoi și la munte, terminându-se cu a doua jumătate a lunii octombrie. Între cerbii masculi se duc lupte aprige, pentru supremația cârdurilor de ciute. Este de reținut că în această perioadă, cerbii elimină un miros specific, ușor de perceput chiar și de către om. Ciutele fată, de regulă, câte 1-2 viței, foarte rar 3, care își pot urma mama la 1-2 ore după naștere. Sezonul
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
terminându-se cu a doua jumătate a lunii octombrie. Între cerbii masculi se duc lupte aprige, pentru supremația cârdurilor de ciute. Este de reținut că în această perioadă, cerbii elimină un miros specific, ușor de perceput chiar și de către om. Ciutele fată, de regulă, câte 1-2 viței, foarte rar 3, care își pot urma mama la 1-2 ore după naștere. Sezonul de vânătoare este cuprins între 1 septembrie - 15 decembrie pentru masculi, iar pentru ciute se termină mai târziu, la 15
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
de perceput chiar și de către om. Ciutele fată, de regulă, câte 1-2 viței, foarte rar 3, care își pot urma mama la 1-2 ore după naștere. Sezonul de vânătoare este cuprins între 1 septembrie - 15 decembrie pentru masculi, iar pentru ciute se termină mai târziu, la 15 februarie. Trofeul îl constituie coarnele cu craniu sau cu o parte din acesta. Trofeele neconvenționale sunt "perlele" (canini reduși), părul din coamă, „crucea Hubertus”. Vânătoarea se face cu carabină cu glonț de la calibrul 7
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
i s-a pubblicat volumul A contratiempo (În contratimp), la Torremozas, ultima ei carte și prima dintr-un gen deosebit de celelalte: de aforisme. A închinat cartea această celor două nepoate, pe care le numea Michmich y Bibich, respective “caisa” și “ciuta”, în limba arabă. Este, totodată, un compendiu al filosofiei sale de viață, pe care dorea s-o transmită, s-o recomande, nepoatelor când vor ajunge la vârsta adolescenței. La 30 aprilie 2016 s-a stins din viață, în casa ei
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
stația Crâng). Muzeul, care este principala instituție de acest tip din Județul Buzău, este constituit din 3 departamente și 4 colecții externe: Odată cu preluarea Taberei de la Măgura, muzeul a preluat administrarea și a grupului statuar "Fântâna lui Mihai Viteazul" de la Ciuta, a monumentului "1907" de la Mărăcineni și a "Rezervației de sculptură țărănească în piatră „Fântâna Rece”" din comuna Tisău. În incinta muzeului funcționează "Teatrul „George Ciprian”". Patrimoniul muzeal conține artefacte din Epoca Pietrei (neo-eneolitic), Epoca Bronzului (Cultura Monteoru), Epoca Fierului și
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
Descendenții ramurii principale a familiei de Mâtnic, respectiv IUGA de Vozestia, BOGDAN de Mâtnic și OPRIȘA de Maciova își dispută, conform documentelor, pe parcursul secolului al XV-lea, o serie de domenii feudale din jur: Prisaca, Maciova, Tincova, Ohaba Mâtnic, Var, Ciuta, Măru, Oloșag, Dragomirești. La 28 mai 1387, regele Sigismund de Luxemburg îi conferă lui Bogdan Românul ("Olahus"), fiul lui Ștefan de Mâtnic, și fiilor săi Ștefan, Dionisie, Ladislau, Nicolae și ladislau cel Tânăr cnezatul Măru, (Almalfa) de pe malul râului Bistra
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
contact. Într-o Americă dintr-un univers paralel se află misteriosul El Dorado, unde turiștii pot admira un ceas floral de dimensiuni gigantice. Povestirea prezintă contactul ratat al unei rase galactice pașnice cu pământenii: în locul oamenilor, aceasta ia legătura cu ciutele. O paralelă între societatea umană și relațiile dintre două societăți închise de insecte. Un segment metalic dobândește conștiință și realizează că este doar o rotiță dintr-un imens ceas mecanic. Un text plin de simboluri care prezintă prăbușirea unei case
Aporisticon () [Corola-website/Science/324179_a_325508]
-
militară din cadrul tribului. Marile decizii erau adoptate într-un consiliu militar-aristocratic suprem, o adunare generală, cunoscută sub denumirea "„kuriltai”" (sau "kurultai", pe tătara "korîltai"). Kuriltaiul alegea și marele han. După legendă mongola, mongolii se trăgeau dintr-un lup și o ciuta (căprioara) care trăiau la izvoarele râului Onon la poalele muntelui sfânt "„Burhan Haldun”" (aflat la circa 170 km est de Ulan Bator). Temüügin aparținea tribului "„Mongghol”", clanul "„Borgighin”" („mongolii sălbatici”), fiind fiul cel mai mare al șefului de clan "Yesüghei
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
l de înlocuire a unor rețele de apă, respectiv de canalizare pe străzile Bucovina și Țichindeal l pietruirea drumului comunal între localitățile Bulgăruș și Uihei l amenajarea drumului forestier în districtul Hamoș-Honoș. În derulare se află realizarea noului pod de la Ciuta, peste Bistra; construcția blocului A.N.L. din Jimbolia; reabilitare - rețele de apă pe Calea Aradului etc. Până la sfârșitul acestei luni vor începe lucrările de înlocuire a conductei canalului colector de pe str. Gh. Lazăr, de la str. Circumvalațiunii, până la „Alcatel“. O. NICA
Agenda2003-36-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281436_a_282765]
-
Infanterie. Ia parte la luptele la la Mărăști și Oituz, fiind rănit. În 1920 vine la București și se angajează redactor și desenator la „Revista copiilor și a tinerimii”. Deține cronica artistică în cotidianul „Ora” (1921). Prima piesă de teatru, Ciuta (Premiul Asociației Criticilor Dramatici, Premiul „I.L. Caragiale”) i se reprezintă în septembrie 1922 la Teatrul Național din București, apoi la Teatrul Național din Iași. În 1923 este ales secretar al comitetului de conducere al Societății Autorilor Dramatici Români. În 1925
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Boabe de grâu”, „Curentul”, „Curentul magazin”, „Gazeta”, „Gândirea”, „Hiena”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Politica vremii”, „Reporter”, „Spectatorul” ș.a. În principalele creații dramatice ale lui P. trama se bazează pe împlinirea dragostei, cu toate adversitățile care o împiedică. Carmen Anta, eroina din Ciuta (publicată în 1924; Premiul Asociației Criticilor Dramatici și al Teatrului Național), crede numai în puterea iubirii adevărate și de aceea respinge insistențele afaceristului Costea Moceanu, iubindu-l pe modestul funcționar Octav Șoimu. Inaptă de vreun compromis, își apără cu demnitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
pastișând numai în umbra unui excepțional talent. Moldovean el însuși, duios prin natură, cunoscător al sufletului rural, așa cum ne-a dovedit și Mușcata din fereastră, d. Victor Ion Popa duce mai departe o anumită sensibilitate etnică, regionalistă. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Ciuta, București, 1924; Păpușa cu piciorul rupt, București, 1926; Pufușor și Mustăcioară, București, 1926; Floare de oțel, București, 1930; Mușcata din fereastră, București, 1930; Shakespeare în infern, București, 1932; Velerim și Veler Doamne, București, 1933; Vicleimul, cu un desen de Lena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
țel. 150028 CĂPĂȚINA DAN Craiova, str. Micșunele bl. 200C sc. 1 ap. 6 țel. 090461069 CĂPĂȚINA MARILENA Craiova, str. Micșunele bl. 200C sc. 1 ap. 6 țel. 095254926 CIUNGU PORUMBIȚA Craiova, str. Vasile Conta bl. V2 ap. 29 țel. 416982 CIUTA GHEORGHE Craiova, str. Lalelelor nr. 29 COJOCARU LUMINIȚA Craiova, Bd. I. Antonescu bl. V27 ap. 15 țel. 426124 CRISTEA ALINĂ Craiova, str. Horia bl. P5 sc. 1 ap. 35 țel. 147266 CURCA CERCEL MARIANA CAMELIA Craiova, Calea București bl. A24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
1947) Str. Centurii nr. 9, bl. 113, sc. A, et. 2, apt. 9, sector 6 țel. 4301831 10257 CIULEI N. GHEORGHE (n. 1961) Str. Cercetătorilor nr. 6, bl. 29, sc. 2, et. 3, apt. 70, sector 4 țel. 3325323 9180 CIUTA ELENĂ NATALIA (n. 1949) Sos. Ștefan cel Mare nr. 14, bl. 19, sc. A, et. 10, apt. 28, sector 2 țel. 2107304 20993 COJOCARU I. MIHAELA (n. 1969) Str. Lucaci, nr. 114A, Sector 3 țel. 6736789 090025807 9183 COJOCARU MARIA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
pậnă în camera lui, iar eu îi simțeam absența cu o disperare mută și parcă ceva mă oprea, și acela era orgoliul meu de femeie superioară căreia nu i se cade “să pice” pradă unui bărbat. Mă simțeam ca o ciută gonită în noapte de vậnătorul cu numele Yon, rănită în dragostea mea, fără să înteleg totuși, că, dacă există vreo fericire pe pămậnt, apoi aceasta e prietenia, dragostea senină, curată, irațională. Și totuși, ce tragic este să rămậi izolată în
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]