335 matches
-
Norbert Elias redacteaz? �ncep�nd cu 1933 primele sale lucr?ri despre curtea lui Ludovic al XIV-lea (1969) ?i public? la B�le cercet?rile sale asupra rolului autoconstr�ngerii individuale ?i asupra dezvolt?rîi statului �n �procesul de civilizare� (1939a ?i b), cu referin?e explicite la Weber, la Marx ?i � o excep?ie remarcabil? � la Freud. �n aceste lucr?ri s�nt sever criticate reduc?ionismele totalizante sau individualizante care �?i �mp?r?eau atunci c�mpul teoretic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fi condus România spre cele mai funeste tulburări și spre cele mai rele nenorociri, ar fi dus-o la prăbușire. Monarhia ereditară a salvat-o". Ideea care predomină pentru a defini domnia lui Carol este aceea a unei opere de civilizare. Se celebrează autoritatea regală și stabilitatea statală: regele a devenit proprietarul instituțiilor și el este cel care reglează succesiunea partidelor la guvernare. "Guvernul va fi stăpînul absolut al alegerilor, iar regele va fi stăpînul guvernului. Toate formele de libertate vor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
golite de substanță ca un trup din care sîngele s-a scurs. Oamenii nu mai știu pe cine să urmeze, cui să se supună, cui să se devoteze. Nimic și nimeni nu le mai poate impune disciplina necesară operelor de civilizare, nimic și nimeni nu mai poate hrăni entuziasmul și pasiunea. Lumea admirațiilor, a fidelităților este vacantă. Atunci se-nmulțesc semnele panicii. Să ne temem de întoarcerea la indiferența moartă a nisipurilor deșerturilor cu varianta ei modernă, Statul. Acolo nimeni nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sămânțiile trecute cu noi și iarăși și pre noi cu sămânțiile viitoare,cărora are să le trădeze povestirea faptelor noastre”. Mihail Kogălniceanu ocupă în istoria civilizației moderne a românilor un loc egal cu acela pe care-l ocupă însuși statul în civilizarea țării și deci la crearea instituțiilor politice, sociale, culturale”. Radu Băldescu în, Războiul ruso-româno-turc (1877-1878), prezenta România ca fiind întro situație foarte grea, pentru că pe de o parte era încă sub suzeranitatea Turciei, iar pe de altă parte sub protectoratul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și se scandalizau de toate: ceea ce aparținea vieții lumii acesteia nu putea să aparțină simultan și creștinului, deoarece creștinismul era pentru ei o renunțare, abnegație, sacrificiu, îndepărtare de orice formă de conviețuire socială. În timp ce Biserica dintotdeauna a fost interesată de civilizarea popoarelor, de trăirea prezentului, montaniștii vedeau actualizarea integrală a creștinismului în ignoranța și în delăsarea acestei realități, care trebuia să rămână în raza de acțiune delimitată de Noul Testament. Izolat de modul său de a gândi și de a acționa, creștinul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Desigur, faptul nu e nou. A existat dintotdeauna literatură comercială. Dar, alături de ea, ficțiunile romanești sau poezia erau numite În funcții publice melioriste, redemptive chiar, conform ideii unei societăți a cărei evoluție nu trebuie lăsate la Întîmplare. Literatura a Însoțit civilizarea, așa se afirma la Începutul secolului trecut. Era deci un bun conductor de istorie, cel puțin aceasta este una dintre concluziile secolului romantic. S-a scris, În perioada modernă, o bună literatură naționalistă, o și mai bună literatură revoluționară sau
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se facă în spirit critic; nu totul putea fi acceptat pentru simplul fapt că era o expresie a tradiției. Stanciu Stoian a preluat, în faza de început a activității sale teoretice, unele din ideile poporanismului, care vedea împlinirea procesului de civilizare a satului doar prin adopțiuni din lumea modernă industrială. Mai tîrziu, spre sfîrșitul deceniului al patrulea, prin contactul cu literatura maxistă, imaginea asupra lumii din mediul urban și a evoluției societății în general, va dobîndi, la Stanciu Stoian, un contur
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
psihologului vienez că, chiar dacă acordă un rol de prim ordin pulsiunilor interne în determinarea comportamentului uman, el nu avea în vedere așa cum au lăsat să se înțeleagă unii din vulgarizatorii săi libera satisfacere a instinctelor. Dimpotrivă, el împărtășea convingerea că civilizarea speciei umane nu este cu putință decît prin transformarea sub influența mediului social a tot mai multe înclinații egoiste în înclinații sociale, altruiste. Noi am arătat" scrie Freud în Essais de psychanalyse "că presiunea exterioară pe care educația și mediul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în vedere o "a doua Renaștere" europeană care să reunească aceste două dimensiuni. Cea dintîi, plecînd de la experiența nihilismului și a problematizării generalizate, ar trebui să deschidă dialogica europeană către aporturile culturale exterioare și să consacre această a doua Renaștere civilizării ideilor barbare, deschizîndu-le către complexitate, cercetării principiilor ascunse care conduc în mod invizibil gîndirea, într-un cuvînt, încercării de a scoate spiritul uman din preistoria sa. Cea de-a doua, plecînd de la conștiința epocii de fier planetare, ar trebui să
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
francez, degajat de influență străină, societatea franceză pregătindu-se de dominarea Europei în secolul al XIX-lea. Începând cu sfârșitul domniei lui Ludovic XIV apare o paradigmă franceză, definită de Norbert Elias și Robert Muchembled că o miscare irezistibila de civilizare a moravurilor [Muchembled, p.201]. Sub Restaurație, Curtea cunoaște o nouă vârstă de aur, de fuziune a politicii cu politețea, iar, incepand cu 1830, Curtea pierde definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește de acum
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în când, cu mai multă prudență decât cei care au vrut să treacă brutal din ficțiune în istorie, acestui exercice sur les possibles latéraux. Amitai Etzioni, preocupat vizibil de ceea ce eu aș numi, cu gândul la Norbert Elias, „procesul de-civilizării” - slăbirea mecanismelor societale de producere și impunere a normelor și valorilor, poate chiar inversarea tendinței care a creat Occidentul, ceea ce nu înseamnă însă automat Ziua de Apoi, deoarece am putea găsi alternative la „procesul civilizării” -, ne vorbește cu idealism, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la Norbert Elias, „procesul de-civilizării” - slăbirea mecanismelor societale de producere și impunere a normelor și valorilor, poate chiar inversarea tendinței care a creat Occidentul, ceea ce nu înseamnă însă automat Ziua de Apoi, deoarece am putea găsi alternative la „procesul civilizării” -, ne vorbește cu idealism, dar fără fățărnicie, despre o posibilă ieșire din criză. O face pe un ton adesea patetic, dar căutând un teren de mijloc, la egală distanță de dogmele politic corecte, pe de o parte, și de apocaliptismul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut ca aceștia să devină un focar de creștinare și civilizare în Balcani pentru popoarele barbare cărora le-a transmis sfintele adevăruri ale creștinismului. "Ungurii, cei dein Ardealu, fiendu pucini la númeru sî mestacati cu Romanii au invetiatu de la ai nostri legea crestina sî au inceputu a se botezá" (Moldovan, 1866
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dacia a fost cuprinsă de bulgari de la anul 680, cele două secole de contact cu proto-românii deja creștini au fost decisive în creștinarea bulgarilor. Cum în universul barbaric instalat în Europa odată cu epoca marilor migrații creștinismul formează un factor de civilizare, românii, prin creștinarea lor timpurie, dețin încă un avantaj civilizațional asupra vecinilor săi. Avantajul civilizațional al creștinismului se sedimentează peste originea romană pentru a conferi românilor o dublă sursă de nobilitate. Nu doar etnogeneza poporului român este intim legată de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în sarcina românilor. Astfel, "Gothii și din Sythi furŏ chrestinați de Românii din Dacia" (ibidem). Heliade este cel care consacră ideea că "Românii christianisă pe Barbari" (p. 49). Poporul român devine astfel un focar al creștinătății și un felinar al civilizării popoarelor. Goții, avarii și celelalte popoare germanice fuseseră deja creștinate de către românii de dincoace de Dunăre, iar sămânța creștinismului fu împrăștiată printre bulgari tot de către românii stabiliți dincolo de Dunăre. O jumătate de secol mai târziu, la cealaltă extremitate a perioadei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atât de incipiente a creștinismului, este firesc ca poporul român să fie un focar de lumină în barbarie: "dela Daco-Romani au primit creștinismul și Barbarii care au trecut pe aici" (Patrașcanu, 1937, p. 38). Teza apostolatului creștin, a misiunii de civilizare prin botezarea întru credință a barbarilor îndeplinită de poporul român este astfel reiterată. Desigur, aripa critică a istoriografiei interbelice este mai precaută atât cu privire la vechimea creștinismului la români, cât și în privința apostolatului românesc. Din sursă iradiantă a creștinismului, românii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
valorile altora". Cultura însemna, în sensul ei originar, exact acest lucru, cultivarea (în înțelesul cel mai "grădinăresc" cu putință) a patrimoniului artistic, mitologic, poetic și filosofic al Greciei. Imperiul Roman a lăsat Europei cel mai formidabil mecanism de cucerire și civilizare din istoria omenirii. Această capacitate, mecanică aproape, de a se extinde, de a aduce cu sine administrația în ținuturile barbare, de a construi orașe și viaducte, temple și terme și, mai ales, de a impune Legea, reprezintă, neîndoielnic și fără
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
context aș vrea să încep o dezbatere asupra moștenirii patrimoniale și culturale a Moldovei și asupra viitorului ei european. În ianuarie 1832 luau ființă, la Iași, Arhivele Statului Moldovei, instituție esențială în construcția statului modern, efect al formidabilului efort de civilizare a principatelor coordonat, după Pacea de la Adrianopol, de contele Pavel Dimitrievici Kiseliov. Comandant al misiunii militare țariste care a administrat Țara Românească și Președinte plenipotențiar al Divanurilor celor două principate, Pavel Kiseleff, cum franțuzit i-a rămas numele pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din Etruria pînă la Bosfor pelasgii sînt locuitorii întregului teritoriu, în Arcadia, în Argolida, în Atica, Etruria și Latium și poate și în Spania unde au lăsat monumente indestructibile, megaliții’’. În ciuda rolului esențial pe care l-au jucat pelasgii în civilizarea Europei, ei dispar din istorie în mod misterios. Jules Michelet explică această dispariție prin adversitatea aheilor față de pelasgi care nu este altceva decît ura unor triburi migratoare de prădători, față de o populație sedentară formată din agricultori și meșteșugari care exploatau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. Duquesne, Jacques, Diavolul, Editura Humanitas, București, 2014. Durkheim, Emile, Diviziunea muncii sociale, Editura Albatros, București 2001. Echaudemaison, Claude-Danièle, Dicționar de economie și științe sociale, Editura ,,Niculescu", București, 2012. Elias, Norbert, Procesul civilizării, Editura Polirom, Iași, 2002. Engels, Friedrich, "Anti-Dühring", în Opere, vol. 20, Editura Politică, București, 1964. Engels, Friedrich, Originea familiei, a proprietății private și a statului, Editura PCR, București, 1948. Engels, Friedrich, Conspect asupra capitalului, EPLP, București, 1953. Engels, Friedrich, Dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
Editura Polirom, Iași, 2010. Nagel, Thomas, Ce înseamnă, oare, toate acestea?, Editura Humanitas, București, 2014. Nicholas Taleb, Nassim, Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010. Nietzsche, Friedrich, Genealogia moralei, Editura Humanitas, București, 2006. Norbert, Elias, Procesul civilizării, Editura Polirom, Iași, 2002. Ortega y Gasset, Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001. Otovescu, Dumitru-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010. Piketty, Thomas, Capitalul în secolul XXI, Editura Litera, București, 2015. Platon, Republica, Editura Teora, București, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
unul din stîlpii teoretici ai transdisciplinarității, alături de nivelurile de realitate și de logica terțului inclus. Un alt concept drag lui Edgar Morin (și, surprinzător, fostu luiui președinte Sarkozy, care l-a preluat într-un discurs) este cel de "politică de civilizare", menită să ne ajute să ieșim din această vîrstă de fier a spiritului uman, din această barbarie generalizată. Noțiunea, împrumutată de la Leopold Sedar Senghor, vizează reintroducerea omului în centrul economiei și al politicii, ca scop și mijloc, și promovarea bunului
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
civilației civilație 1 2 civile civil 37 2 civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat 1 2 civilizați civiliza 1 2 civilizați civilizat 2 2 Civilizația
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civilație 1 2 civile civil 37 2 civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat 1 2 civilizați civiliza 1 2 civilizați civilizat 2 2 Civilizația civilizație
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civile civil 37 2 civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat 1 2 civilizați civiliza 1 2 civilizați civilizat 2 2 Civilizația civilizație 1 2 civilizația
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]