598 matches
-
în câteva decenii. În aventurile lui Kirk se întrevede doza de nostalgie a celui care are privilegiul de a contempla o lume destinată dispariției. Trepidantă și melancolică, povestea sergentului Kirk răstoarnă locurile comune pe care se sprijină westernul clasic. Vocația civilizatoare a pionierilor este, cel mai adesea, o mască dincolo de care se ghicește lăcomia și instinctul ucigaș. Solidaritatea lui Kirk este fondată pe fraternitatea cu cei amenințați de rapacitate și de egoism - până la un punct, opțiunea sergentului de a lupta alături de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pentru civilizație. Cum gena este cea care promovează înțelepciunea convențională, noi îi spunem gena convențională. Auditoriul rămase tăcut. Șocat. În cele din urmă, unul dintre ei spuse: — Cum îi spuneți? Gena convențională. — Iisuse, e oribil! — Sinucidere. — Uit-o. — Sau gena civilizatoare, spuse repede profesorul. Gemete în sală. — Gena civilizatoare? Asta e și mai rău! Mai rău! — Groaznic. — Mrr! — Aruncă-te de pe un pod! Profesorul părea total nedumerit. — Ce e rău la numele acesta? Civilizația este un lucru bun, nu? — Sigur, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
înțelepciunea convențională, noi îi spunem gena convențională. Auditoriul rămase tăcut. Șocat. În cele din urmă, unul dintre ei spuse: — Cum îi spuneți? Gena convențională. — Iisuse, e oribil! — Sinucidere. — Uit-o. — Sau gena civilizatoare, spuse repede profesorul. Gemete în sală. — Gena civilizatoare? Asta e și mai rău! Mai rău! — Groaznic. — Mrr! — Aruncă-te de pe un pod! Profesorul părea total nedumerit. — Ce e rău la numele acesta? Civilizația este un lucru bun, nu? — Sigur, spuse șeful echipei, venind în partea din față a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
dinamic al frumoasei togi romane făcută la Paris, care îmbracă-desbracă sălbateca literară Românie” (în românește de Alexandru Marcu). Pentru Marinetti, imaginea României este fantasma - puternic erotizată - a unei femei sălbatice, focoase și barbare, posedată în decor futurist nocturn de către eroul civilizator latin. Într-o telegramă citată de către Elena Zaharia-Filipaș într-o notă la monografia sa Ion Vinea, Ed. Cartea Românească, București, 1983, pp. 284-285, același Marinetti - proaspăt întors din România - îi mulțumește lui Vinea, anunțîndu-l, printre altele, despre lucrul la poezia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
culturală față de celelalte națiuni balcanice (calificate drept „înapoiate”) exprimă, pe de o parte, nevoia de sincronizare/afirmare culturală a unei națiuni tinere și, totodată, reflexul compensatoriu al unui complex identitar care va face carieră în interbelicul românesc. Pentru Vinea, rolul civilizator, asumat la modul mesianic, urma să revină unei elite intelectuale racordate la cele mai noi manifestări ale spiritului timpului. Această elită ar avea ca misiune promovarea artei moderne autohtone în Occident (și viceversa), recunoașterea ei internațională și depășirea ingratei condiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scumpă. De ce nu accepți? Își bău cafeaua încet, cu o infinită plăcere. — Vorbiți serios? — Bineînțeles. Înrudirea cu ei ți-ar garanta viața. Vei fi prietenul, protectorul și protejatul lor. Ar sluji chiar și ca punte de legătură pentru lucrarea noastră civilizatoare. — Nu vreau ca cineva să-i civilizeze pe yubani. Îmi plac așa cum sunt... Misionarul amestecă ușor cafeaua și o dădu pe gât dintr-o sorbitură: — În orice caz, insistă el, ai putea să te însori, măcar și numai pentru siguranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
fiind mai degrabă reflexul unei prosperități pusilanime. Mișcarea hippy încercase legitimarea boemei în locul patriotismului. Ironia dizolvantă la adresa jocului politic se asocia unei tot mai apăsătoare uri de sine. După 1968, mass-media a acceptat jocul demagogic prin care contrastul dintre eroismul civilizator al cetății și vandalismul de mahala devine irelevant 1. Este chic să denunți statele care mai recurg încă („prin” sau „în forță”) la o viziune coerentă despre valorile clasice ale societății occidentale. Studentul socialist, în schimb, va expune pe propriul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a libertății sexuale. Bolliacxe "„Bolliac,Cezar" este un militant al schimbării atitudinii față de femei, mai ales față de cele pe care le socotește excepționale. Coerent cu gânditorii apuseni ai vremii sale, Bolliacxe "„Bolliac,Cezar" consideră femeile ca având un pregnant rol civilizator. El face elogiul sensibilității feminine, păstrând intactă dihotomia rațional-emoțional ca dihotomie masculinxe "„masculin"-feminin. Unele dintre textele sale sunt coerente cu ideile unui alt mare feminist, John Stuart Millxe "„Mill,JohnStuart": „Unde stă cea dintâi inegalitate socială? În sclavia fămeiei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
scriitori, juriști și filozofi din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au legat cultura germană de studiul originilor poporului germanic, înrădăcinând-o în temelia istorico-etnică, mitică și instituțională. Ei i-au proclamat sus și tare valorile creatoare și civilizatoare, pentru care limba poetică la origine trebuia să fie vectorul (de unde importanța studiilor de psihologie romană în universitățile germane din secolele al XIX-lea și al XX-lea). Această abordare este determinată de o dublă perspectivă: actualizarea geniului german originar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
despre teoria științei, sociologul Max Weber preia conceptul hegelian de Volksgeist, dar are grijă să-l relativizeze, replasându-l în istoria empirică a popoarelor. Astfel, el respinge viziunea hegeliană a unui mers inexorabil care revelează Absolutul în Istorie și privilegiază aportul civilizator al anumitor popoare, mai geniale decât celelalte. Weber, dimpotrivă, vede în Volksgeist cu totul altceva, doar fundamentul real al ansamblului de manifestări culturale ale unui popor, care emană toate de la acesta. Această concepție empirică a devenit, de atunci, comună mai
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Certeau insistă pe modurile multiple de consum cultural, care nu pot fi reduse la o inculcare, intoxicare sau dominație. Când Bourdieu atacă industriile culturale, se înscrie în linia criticilor neomarxiști ai Școlii de la Frankfurt, negând populațiilor slab școlarizate orice capacitate civilizatoare și emancipatoare. El denunță cultura mediatică și televizuală, asimilând-o unei culturi dominate economic, "la ordinele capitalului" (1996). • Supraestimarea dominației După Grignon și Passeron, raporturile de forță între grupurile sociale nu dau cheia înțelegerii raporturilor simbolice și a conținuturilor culturii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
gândire, bucuria incomparabilă de a-i face fericiți pe cei care ne sunt dragi. Bogăția înseamnă instrucție, independență, demnitate, încredere, caritate, tot ceea ce dezvoltarea facultăților noastre poate livra trebuințelor corpului și spiritului; înseamnă progres, înseamnă civilizație. Bogăția înseamnă admirabilul proces civilizator a doi admirabili agenți, mai admirabili chiar decât ea: munca și schimbul. Bun! Dar nu veți intona acum un ditiramb bogăției după ce cu o clipă în urmă copleșeați aurul cu imprecații? Îmi promiteți că veți fi interesat de ceea ce vă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Netocmit", akataskeuastos, este sinonim în greacă cu autophyes, care trimite la tot ce există prin sine, la naturalul frust, lipsit de orice gest de asistență artizanală, tehnică sau artistică; ge akataskeuastos este pământul sălbatic, netrecut încă prin actul "domestic" și "civilizator" al unei opere de modelare. Abia în ziua a treia, dar mai ales în cele următoare, Dumnezeu îl va "tocmi", îl va modela prin "aranjare" (kataskeuasis). Să ne întoarcem însă la momentul de început al demiurgiei. În prima zi, Dumnezeu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
provincii. {EminescuOpIX 223} Aceste ocupațiuni se vor face negreșit cu cheltuiala puterilor în chestiune. Dacă aceste știri se vor adeveri, oricine poate vedea că cuvintele agentului Engliterei zise Domnitorului acum câteva săptămîni: că România este destinată a juca un rol civilizator între popoarele din Orient au și început să devie o realitate. [6 octombrie 1876] ["PRESA STRĂINĂ E PREOCUPATĂ... Presa străină e preocupată mai cu samă de două puncte ale politicei noastre, unul călătoria la Livadia, al doilea concentrările. Deși armata
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pune trei mari puteri la adăpost de-o izbire directă și a evita vicisitudini de orice natură provocate de agitații și perturbări de cari România nu trebuie să sufere nici într-un fel, având propria sa individualitate și o misiune civilizatoare de împlinit. [26 noiembrie 1876] {EminescuOpIX 271} GERMANIA ["LA PRÎNZUL PARLAMENTAR... "] La prânzul parlamentar ce a dat principele Bismarck acesta a profitat de ocaziune spre a se pronunța în Cestiunea Orientului. El a declarat că răzbelul ruso-turc este inevitabil. Germania
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
voit. Violenței personajului îi lipsește orice urmă de echilibru. Prologul și povestirea ei oferă cititorilor două posibile versiuni ale atitudinii femeilor față de violența domestică. Atmosfera aristocrată din povestirea pe care o narează pentru ascultătorii săi idealizează rolul femeilor ca forță civilizatoare în societate, încercând să înfrâneze violența masculină. Această imagine a femeii a fost dictată de clasa nobiliară, plină de curtoazie și deținând puterea politică. Prologul însă, sugerează o perspectivă mult mai subversivă, dar mai realistă, în legătură cu felul în care femeile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și afecțiune, să se retragă la mănăstire, alegând o cale închinată divinității și recluziunii. Femeia are un rol benefic, pentru ea bărbatul acceptă să se metamorfozeze, să se transforme dintr-o brută într-un ins manierat și educat, așadar rolul civilizator nu-i poate fi negat (Efigenia va avea o influență mai mult decât pozitivă asupra lui Galeso, care, deși fiul unui nobil, se comporta rudimentar, fiind poreclit Cimone, recte „Boul”, în V. 1). Donna angelicata nu acceptă avansurile, păstrându-și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să-l facă să conștientizeze decăderea morală la care s-ar supune acceptând violența, personajul feminin sfârșește prin a se oferi pe sine drept exemplu, este așadar conștientă de virtutea proprie. Pacea va aduce prosperitatea, după cum proclamă femeia, rolul ei civilizator fiind cert. Devine, așa cum fusese și Constanța, un intermediar al divinității, vocea prin care aceasta se face auzită și propovăduită, din nou o femeie misionar.770 Prudenția reprezintă o donna angelicata care știe să-l sfătuiască prevăzător pe soțul ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
depășește statutul de obiect, atunci când își impune voința și își dezvăluie realele calități: poate conduce, poate soluționa situații de criză și este în stare să devină un partener de încredere, dă 282 sfaturi pertinente și se convertește într-un factor civilizator, nu reprezintă doar o sursă a ispitei și o cauză a căderii bărbatului în păcat. Meritul lui Giovanni Boccaccio și al lui Geoffrey Chaucer este acela de a fi regândit rolul femeii în societate într-un spirit nou al Prerenașterii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
voit. Violenței personajului îi lipsește orice urmă de echilibru. Prologul și povestirea ei oferă cititorilor două posibile versiuni ale atitudinii femeilor față de violența domestică. Atmosfera aristocrată din povestirea pe care o narează pentru ascultătorii săi idealizează rolul femeilor ca forță civilizatoare în societate, încercând să înfrâneze violența masculină. Această imagine a femeii a fost dictată de clasa nobiliară, plină de curtoazie și deținând puterea politică. Prologul însă, sugerează o perspectivă mult mai subversivă, dar mai realistă, în legătură cu felul în care femeile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și afecțiune, să se retragă la mănăstire, alegând o cale închinată divinității și recluziunii. Femeia are un rol benefic, pentru ea bărbatul acceptă să se metamorfozeze, să se transforme dintr-o brută într-un ins manierat și educat, așadar rolul civilizator nu-i poate fi negat (Efigenia va avea o influență mai mult decât pozitivă asupra lui Galeso, care, deși fiul unui nobil, se comporta rudimentar, fiind poreclit Cimone, recte „Boul”, în V. 1). Donna angelicata nu acceptă avansurile, păstrându-și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să-l facă să conștientizeze decăderea morală la care s-ar supune acceptând violența, personajul feminin sfârșește prin a se oferi pe sine drept exemplu, este așadar conștientă de virtutea proprie. Pacea va aduce prosperitatea, după cum proclamă femeia, rolul ei civilizator fiind cert. Devine, așa cum fusese și Constanța, un intermediar al divinității, vocea prin care aceasta se face auzită și propovăduită, din nou o femeie misionar.770 Prudenția reprezintă o donna angelicata care știe să-l sfătuiască prevăzător pe soțul ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
depășește statutul de obiect, atunci când își impune voința și își dezvăluie realele calități: poate conduce, poate soluționa situații de criză și este în stare să devină un partener de încredere, dă 282 sfaturi pertinente și se convertește într-un factor civilizator, nu reprezintă doar o sursă a ispitei și o cauză a căderii bărbatului în păcat. Meritul lui Giovanni Boccaccio și al lui Geoffrey Chaucer este acela de a fi regândit rolul femeii în societate într-un spirit nou al Prerenașterii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ei sunt femei și bărbați care dau statului o parte din veniturile lor în schimbul prestării unor servicii publice. Marile nemulțumiri ale locuitorilor acestei țări se leagă de cele mai subfinanțate dintre domeniile de interes public: sănătatea, educația, protecția socială, infrastructura civilizatoare. Sunt femeile mai afectate decât bărbații de faptul că acestedomenii rămân sistematic în coada interesului politic și a bugetului public? De bună seamă că da. Ele sunt afectate în calitate de „cliente” directe sau indirecte ale acestor servicii, dar și în calitate de „prestatoare
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
numai orizontul unor valori spirituale - în spațiul său avem șansa unui destin în libertate. Mai ales că știm foarte bine ce reprezintă „oferta” contrară: servitute, umilință, teroare, disoluție a identității naționale, reprimarea individului, genocid. Ispita Occidentului, conectarea la sursele sale civilizatorii, trebuie să constituie o stare de spirit și un program asumat al intelectualului basarabean. Este, dacă vreți, chiar misiunea lui istorică din acești ani. decembrie, 1998 III. Jurnal la Contrafort Paginile care urmează sunt niște fragmente de jurnal, eu le-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]