521 matches
-
Termenul inițial își formează o adevărată constelație de echivalenți, uneori sinonimici, alteori foarte înrudiți ca sens. Jalea se traduce atunci cu „amarul” sau cu „necazul”, ea este provocată de durere, de pătimiri, de trudă, de povară, de chin și obidă; clăcașii, numiți adesea prin perifraze, „oștenii fără nume”, „cei osândiți să plângă și să tacă”, „mucenicii nerăsplătiți ai pâinii”, cu trupuri istovite și zâmbete neputincioase, sunt învăluiți în umbră, negură și întuneric, semn al tragediei ce le-a fost sortită. Clăcașii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
clăcașii, numiți adesea prin perifraze, „oștenii fără nume”, „cei osândiți să plângă și să tacă”, „mucenicii nerăsplătiți ai pâinii”, cu trupuri istovite și zâmbete neputincioase, sunt învăluiți în umbră, negură și întuneric, semn al tragediei ce le-a fost sortită. Clăcașii au umeri gârboviți de poveri, dar parcă și mai sugestive sunt mâinile lor, „cinstite mâini de soare arse”, ei au „palme aspre de plugari” pe care stă „rezemată lumea toată”. Poezia mâinilor, a „mâinilor nerăsplătite”, surprinde un detaliu dintre cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
și, firește, lacrimile, vocabulă de o mare frecvență, încât G. poate fi numit nu numai un „poet al mâinilor”, dar și „poet al lacrimii”. Se observă totodată că poezia lacrimii e poezia lacrimii tremurate, căci plânsoarea, genele sunt la autorul Clăcașilor de obicei tremurătoare, cum sunt cuvintele gâtuite de emoție. Mișcarea aceasta sacadată, pâlpâitoare, caracteristică și naturii („În oftat se-ndoaie fagii / Tremură în crâng alunii”; „Primăvară, primăvară, / Tremură luna bălașe...”), recurge la o veritabilă tehnică impresionistă. Pătimirea seculară adâncește în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
a orizonturilor, încât se poate afirma că atunci când profesorul Ion Cernat scrie, spune. Merită remarcat efortul autorului de a cuprinde complexitatea vieții în această parte de țară. Prezintă interes analiza raporturilor economice între boieri și rani (răzeși și răzeși deveniți clăcași). Explorarea acestei dimensiuni a vieții st sub incidența întrebării tulburătoare pentru istorie: cum a devenit? cum s-a ajuns, la ceea ce astăzi este? ... Atragem atenția, de asemenea, asupra explorării dimensiunii spirituale a vieții în arealul analizat, biserica și școala sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luncașii „dorneni” au vrut să aibă cartea lor, istoria lor de bejenari bucovineni, ajunși, prin muncă îndârjită, prin învățătură, să dobândească respectul de sine și respectul celor în mijlocul cărora s-au așezat, să arate lumii că ei nu sunt numai clăcași lipsiți de pământ, legați de moșia boierească, sunt și cei care au ajuns proprietari pe pământurile lucrate de bunicii și străbunicii lor și, mai mult, să arate că te poți sălta în ochii lumii prin școală și învățătură. O mică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
slavonă, au fost traduse, transcrise, corectate și cercetate (completate) de Olimpia Bădăluță, ajutată de specialiștii Bibliotecii Academiei, care singure pot alcătui o culegere de acte și documente folositoare celor care studiază istoria și relațiile dintre boieri și răzeși, boieri și clăcași. Olimpia Bădăluță ar fi vrut ca cele 100 de documente să fie publicate într-o carte separată; așa a lăsat să se înțeleagă într-o discuție purtată între mine și ea la București, prin anul 2002. De asemenea, intenționa să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
realitate a istoriei românilor, o constantă, nu o excepție, și, migrând românii între români, fenomenul nu poate fi privit drept catastrofic. Economia lucrării m-a determinat să insist mai mult asupra condiției sociale a locuitorilor din Lunca, Slobozia, sate de clăcași, lipsiți de pământ propriu, Fruntești și Mărăști, sate de răzeși, care au purtat conștiința superiorității sociale. în măsura în care a fost necesar, am amintit și de satele Mărăști, Brad și Balaia, dar acestea, în trecut, au avut o evoluție de sine stătătoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fapt merge în satul Lunca. La această confuzie au contribuit și organele administrative, județul, alte instituții și întreprinderi, în relații economice și de altă natură cu Filipenii. Pe de altă parte, vechiul sat răzășesc Filipeni, transformat în sat dependent, cu clăcași, s-a contopit cu satul mai nou Slobozia și nu se mai vorbește decât de cei care mai tiu de cătunul Filipeni, vorbesc de satul Slobozia, Filipeni trecând ca nume asupra satului Lunca. Indiferent de unde vine confuzia, trebuie spus că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vii, livezi, casa cu siliștea din jur, s-au numit răzeși, așa cum au fost locuitorii din Filipeni, Fruntești și Mărăști. Studiile pe teren au arătat că toponimia minoră este mult mai bogată în satele foste răzășești, decât în satele de clăcași (Slobozia - Filipeni, Valea Boțului, Lunca, în cazul nostru) sau din moșiile boierești sau mănăstirești. Cele mai vechi denumiri topice pentru satele comunei Filipeni sunt în legătură cu vechile documente de danie eliberate de cancelaria domnilor Ilie și tefan din 1437 și 1438
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu le-a prins pe toate. Altele mi-au fost relatate de Vasile Huțu, alt îndrăgostit de locurile natale, și de vărul meu, bădia Mircea Ignătescu. Care sunt toponimele satului Lunca? Vom avea surpriza să aflăm c toponimia satelor de clăcași este mai bogată decât a satelor de răzeși. Ei, care au lucrat pe moșiile boierești, au dat nume locurilor pe unde au muncit și pe unde, apoi, au avut pământurile de cumpărătură și de la reformele agrare. Dacă pornim cu ochii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din perioada destrămării comunei primitive.11 Satele de răzeși din Moldova au apărut mai târziu, cel puțin așa rezult din documente, iar pe măsură ce se întărește clasa proprietarilor de pământ, boierii - în principal, dar și mănăstirile și domnia -, apar satele de clăcași, dăruite de domni unor beneficiari. Nevoia de brațe de muncă, rezistența satelor răzășești la transformarea lor în sate de clăcași, dispariția unor sate (Filipeni) i-au determinat pe unii proprietari de întinse moșii să întemeieze sate cu oameni aduși din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
documente, iar pe măsură ce se întărește clasa proprietarilor de pământ, boierii - în principal, dar și mănăstirile și domnia -, apar satele de clăcași, dăruite de domni unor beneficiari. Nevoia de brațe de muncă, rezistența satelor răzășești la transformarea lor în sate de clăcași, dispariția unor sate (Filipeni) i-au determinat pe unii proprietari de întinse moșii să întemeieze sate cu oameni aduși din alte părți - slobozii sau săliști. Aceste forme de așezări umane se întâlnesc și în comuna Filipeni și, în devenirea lor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mărturia că cel care a bătut primul par în lunca Dunavățului și și-a făcut casă a fost acel Vasile Bârgăuanu. Aceștia sunt veniți prin 1820, după ce au stat un timp la Băcești. Dincolo de vatra satului care pentru satele de clăcași era fixată de proprietari, în speță, pentru satul Slobozia și Lunca, vatra a fost impusă de boierii Rosetti, se aflau terenurile de cultură, despărțite de vatra satului prin porți, poarta rnii, poarta care dădea spre țarină, spre ogoare. Aceste porți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poarta rnii, poarta care dădea spre țarină, spre ogoare. Aceste porți și grânele din țarn erau în grija unui jitar care era ajutat de paznici (nemeasnici) care păzeau gardurile arinilor și constatau pagubele făcute de vite. Și în satele de clăcași, țăranii aveau vii și livezi, grădini de legume, pe lângă țarini, aveau acces la apă și la imașurile satului (toloaca satului), aveau fâneață și izlaz. Pentru tot pământul aflat în folosința țăranului clăcaș, acesta era dator cu un număr de zile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pagubele făcute de vite. Și în satele de clăcași, țăranii aveau vii și livezi, grădini de legume, pe lângă țarini, aveau acces la apă și la imașurile satului (toloaca satului), aveau fâneață și izlaz. Pentru tot pământul aflat în folosința țăranului clăcaș, acesta era dator cu un număr de zile de clacă, cu zeciuiala din produse, cu zile de reparat (meremet) la iazuri, mori, curtea boierească, cu alte daruri și corvezi. în satele de răzeși, țăranii aveau loturi proprii, dar stăpâneau și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familii proprietare din Filipeni s-au pierdut, au plecat în alte răzeșii sau au căutat loc de așezare în altă parte, pe altă moșie, satul Filipeni a rămas, s-a „umplut” cu oameni veniți din alte locuri, având statutul de clăcași. Satul este amintit în recensământul zis rusesc din 1772, 1773-1774, în Condica abețedară din 1833 și în Dicționarul Topografic și Statistic al României din anul 1871. Filipenii au rămas reședința boierilor Rosetti până în anul 1949, fiind și centrul administrativ al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca urmare a moștenirilor, vânzărilor de moși și, în mod deosebit, prin reforma agrară din 1921 au făcut ca importanța Știubienei să scadă pentru economia gospodăriei boierești și în final, satul a fost părăsit, locuitorii retrăgându-se în satele de clăcași (le rămăsese numele în Lunca și, în special, în Slobozia). Din toate câte au fost, în gura tiubienei s-a făcut o moară de foc, „moara lui Berbecaru”, supraviețuindu-i doar numele. De ce au ales boierii Rosettești Știubiana ca loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satele numite „Slobozii”, numai mănăstirești la început, în secolul al XVlea, urmate de un determinativ ca să nu se confunde, se așezau țărani fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezare. Indiferent de unde erau veniți, din satele din jur, de mai departe sau chiar bejenarii din Ardeal și Bucovina și, indiferent de statutul social pe care l-au avut în momentul așezării pe moșie, ei deveneau țărani dependenți, vecini sau clăcași. Cei veniți la inițiativa boierului Rosetti au primit loc de așezare din „gios” de confluența pârâului Tureatca (i se mai spunea Dunaviciorul Sec) cu Dunaviciorul (Sălașu Roșu), în prelungirea cătunului Filipeni și în intrândul spre apus, drenat de două pâraie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești la sud, cu o linie despărțitoare care are ca punct de plecare valea și gura Știubianei. Mulți răzeși din Fruntești din cauza greutăților, a imposibilității de a-și plăti birurile, și-au vândut părțile de moșie, ajungând în situația țăranilor clăcași. Asaltul boierilor Rosetti asupra Frunteștilor s-a putut face și datorită faptului că răzeșii, având stăpânire devălmașă, nu aveau act de proprietate de la domnii vechi ai Moldovei. Din această cauză și din altele, printre care și aceea că ei nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au putut dovedi prin „uricul satului” „Talpa” Frunteștilor, actul care să le arate începutul și hotarele, au ajuns ca în „Condica liuzilor” (un recensământ al birnicilor) din 1803, Frunteștii să fie înscris ca sat al banului Ștefan Roset, sat de clăcași, așa cum se arată și în harta publicată tot atunci. Toate încercările boierilor Rosetti de a-i supune pe răzeși la clacă și a le lua părțile de moșie, s-au lovit de împotrivirea răzeșilor care, sărăciți, împovărați de datorii, își
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-ar fi așezat oameni străini de sat care să fi cumpărat părți de moșie și s se facă răzeși, așa cum era practica socială și juridică, nici că pe moșia răzeșeasc s-ar fi așezat țărani fără de moșie, vecini sau clăcași. Știm numai că atunci când Alexandru Ioan Cuza a dat Legea rurală, de eliberare și împroprietărire a clăcașilor, în 1864, în Fruntești, la fel ca în alte sate răzășești, erau țărani făr pământ. Creșterea naturală a populației a dus la extinderea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se facă răzeși, așa cum era practica socială și juridică, nici că pe moșia răzeșeasc s-ar fi așezat țărani fără de moșie, vecini sau clăcași. Știm numai că atunci când Alexandru Ioan Cuza a dat Legea rurală, de eliberare și împroprietărire a clăcașilor, în 1864, în Fruntești, la fel ca în alte sate răzășești, erau țărani făr pământ. Creșterea naturală a populației a dus la extinderea vetrei de sat și, când au fost ocupate toate locurile de casă și grădină, cei care și-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mărăști și apoi prin Lunca Dunavățului și, pe aici fiind drumurile foarte rele, cu mare grijă și cu mare zăbavă am putut răzbi până la Fruntești. A doua zi, 8 noiembrie 1784, ziua Sfinților Voievozi, ne-am pornit cu 10 clăcari (clăcași, bejenari) din partea lor și ne-am dus la boierul Ștefan Roset, care era la curtea lui din Filipeni. Și, după ce a vorbit boierul cu dânșii, m-a chemat și pe mine la sfat de taină și ne-am chitit amândoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puțin așa se susține, alte familii venite chiar și dup 1820, sunt chiar din alte sate decât cele îndeobște cunoscute. Bejenarii care au întemeiat satul Lunca erau deosebiți de locuitorii din jur, mare parte răzeși, atât ca statut social (erau clăcași, la fel ca cei din Slobozia), dar și ca port și grai. în deceniul al patrulea al secolului XX, după cum ne informează Vasile Ignătescu, luncașii „își poartă încă portul național, în duminici și sărbători, la hramuri, iar flăcăii și fetele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]