521 matches
-
iulie decembrie 1864, au fost elaborate 40 decrete legi, dintre care cele mai importante priveau reforma agrară, înființarea camerelor de comerț, introducerea sistemului de măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și îi împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau în funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu putea fi înstrăinat sau
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
iulie decembrie 1864, au fost elaborate 40 decrete legi, dintre care cele mai importante priveau reforma agrară, înființarea camerelor de comerț, introducerea sistemului de măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și îi împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau în funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu putea fi înstrăinat sau
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
primăvara, de Sfântul Gheorghe și alta toamna, la Sfântul Dumitru. Evident, pentru a-și putea plăti datoriile către arendator dar și pentru a scoate profit din banii investiți, arendașii erau la cuțite mai mereu cu adevărații lucrători ai pământului, țăranii clăcași, pe care literalmente îi exploatau fără milă. De altfel, se adeveriseră previziunea și afirmația conform cărora împroprietărirea de la 1865 nu a fost făcută decât pentru o singură generație, în final țăranii ajungând iarăși la sapă de lemn, nevoiți fiind să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
seceră, iar restul îmi vor plăti în numerar”. Ca să ne facem o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate din prestațiile de la prașilă, adică: 25 de prăjini X 0,60 lei/prăjina egal 15 lei și de la secere, adică: 40 de prăjini X 0,25 lei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
noastre pentru reformarea patriei (Brașov) Art. 6 Unirea Moldovei și a Valahiei Întruun singur stat neatârnat. Mai avansat este modelul politic din Proclamația de la Izlaz, care preconiza: regim republican, domn ales pe 5 ani, egalitatea În fața legii, desființarea privilegiilor, emanciparea clăcașilor și Împroprietărirea lor pe bază de despăgubire. Deși Înfrântă prin intervenția militară a imperiilor vecine, revoluția din 1848-1849 a reușit să stabilească direcțiile principale de acțiune pentru făurirea României moderne. CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN (1859) La Începutul epocii moderne, elita
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
În iulie decembrie 1864, au fost elaborate 40 decrete-legi, dintre care cele mai importante priveau reforma agrară, Înființarea camerelor de comerț, introducerea sistemului de măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și Îi Împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau În funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu putea fi Înstrăinat sau
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Sardinia, Imperiul Otoman; retrocedarea către Moldova a celor 3 județe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail, Bolgrad; consultarea populației din Principate în legătură cu unirea prin intermediul adunărilor ah-hoc. -Adunările ad-hoc: o aveau caracter reprezenttiv, fiind alcătuite din reprezentanții clerului, marilor proprietari, orășenilor și clăcașilor; o au elaborat două Rezoluții (1857), în care cereau: unirea Principatelor Române într-un singur stat numit România, sub conducerea unui prinț străin, care să-și crească moștenitorii în religia țării; autonomia și neutralitatea pământului românesc; adunare obștească aleasă din
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Marilena-l evită cu eleganță: „Apuc să sar În șanț”. Apoi iese din șanț și „cu palma rănită” Îi ia un interviu lui Ioan Totu. El Îi povestește că „vreau să spun că sînt singurul intelectual dintr-o veche familie de clăcași care-am ajuns prin muncă cinstită, unde am ajuns”. Adică la Închisoare. Reporterița e abătută. Abia spre sfîrșitul inexorabil al articolului devine bibliofilă, intrînd cu funda-n vînt drept În literatură: „Îmi venea să strig: domnule Profesor, ați citit Procesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lui s-a putut impune legea rurală, cea emancipatoare, lege, care, din punct de vedere social și economic, este cea mai importantă dintre toate legiuirile de până acum"51. Prin această lege a fost instituit dreptul de proprietate al săteanului clăcaș asupra pământului, desființându-se pentru totdeauna sarcinile datorate de țărani stăpânilor de moșii, fie în bani fie în natură. Potrivit dispozițiilor acestei legi, țăranii primeau o treime din moșiile pe care erau așezați, iar cei care nu puteau primi pământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în agricultură o reprezintă existența și garantarea dreptului de proprietate asupra pământului. Apariția primelor asociații țărănești în România sub forma obștiilor de arendare, dar mai ales dezvoltarea lor, a fost posibilă doar după înfăptuirea reformei agrare de la 1864, când țăranii clăcași au devenit proprietari asupra pământului. Până atunci au existat forme spontane de asociere ale țăranilor din diferite sate în vederea arendării în comun a unor moșii. Despre existența asociațiilor agricole atestate juridic pe teritoriul României se poate vorbi doar după adoptarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
privit pe grecii, bulgarii, sârbii, albanezii și deosebiții redactori ai "Telegrafului". Pururea românul a fost în țara românească pe deplin liber. Claca sau boierescul n-a fost decât o formă de învoială economică; dar nu se știe caz ca un clăcaș la noi în țară, în orice timpi ar fi trăit, să nu poată ajunge la cele mai nalte vrednicii ale statului, numai vrednic să fi fost. Egali nu erau românii, dar liberi au fost totdauna. Dacă ne plângem de libertatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vedem efectele produse asupra locuitorilor de la țară. Înaintea legii rurale de la 1864 proprietarii își esploatau moșiile în cea mai mare parte cu capitalul în muncă și în banii ce primeau de la săteni. De aceea se calcula venitul moșiilor după numărul clăcașilor. Sătenii clăcași erau îndrituiți de ex. după dispozițiile Regulamentului Organic din Valahia a primi pogoane pentru case și grădină, pentru cinci vite câte jumătate pogon de islaz și trei pogoane de fânețe, pogoane de arătură și lemne de foc din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
produse asupra locuitorilor de la țară. Înaintea legii rurale de la 1864 proprietarii își esploatau moșiile în cea mai mare parte cu capitalul în muncă și în banii ce primeau de la săteni. De aceea se calcula venitul moșiilor după numărul clăcașilor. Sătenii clăcași erau îndrituiți de ex. după dispozițiile Regulamentului Organic din Valahia a primi pogoane pentru case și grădină, pentru cinci vite câte jumătate pogon de islaz și trei pogoane de fânețe, pogoane de arătură și lemne de foc din pădure; iar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mici părți de pământ pentru arătură și fânaț pentru cari însă ei sânt obligați a plăti o anuitate de despăgubire. Legiuitorul nu a avut prevederea a recunoaște că nu era destul a consacra libertatea și dreptul de proprietate pentru fostul clăcaș; în condițiile morale și intelectuale, în care se afla săteanul, în împrejurările economice create ar fi trebuit a se lua măsuri spre a-l instrui, spre a-l susținea si a-l {EminescuOpX 245} apăra si mai ales a-l
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la prada, la bunul simț și bunul-plac a diferitelor categorii de funcționari administrativi și judecătorești și la discrețiunea proprietarului, arendașului, a speculantului de la țară, la care e nevoit a se adresa în caz de trebuință. Și trebuințe sânt multe. Fostul clăcaș, neavând, în urma promulgării legii rurale, imașul trebuitor pentru nutrirea numeroaselor sale vite - și în vite consistă avuția principală a săteanului - neavând lemne pentru ars, neavând bani spre a plăti impozitele, neavând în urma unei recolte rele nutrimentul necesar pentru dânsul și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poată apăra singure interesele în contra cămătarilor și esploatatorilor de tot felul, trebuie să cerem ca pământurile țăranilor să fie declarate prin lege nealienabile încă pentru, 30 ani, sau vânzările să nu să poată face în acest period decât între foștii clăcași, și fiindcă evreii și străinii în genere n-au fost niciodată clăcași, ei nu vor putea să cumpere pământurile sătenilor. Prin această a doua garanție salvăm moșioara țăranului, singura lui avere. Rămâne acum proprietatea mare rurală. În alte țări, în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să cerem ca pământurile țăranilor să fie declarate prin lege nealienabile încă pentru, 30 ani, sau vânzările să nu să poată face în acest period decât între foștii clăcași, și fiindcă evreii și străinii în genere n-au fost niciodată clăcași, ei nu vor putea să cumpere pământurile sătenilor. Prin această a doua garanție salvăm moșioara țăranului, singura lui avere. Rămâne acum proprietatea mare rurală. În alte țări, în Anglia spre exemplu, proprietatea rurală este un drept politic. Nu poate să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dar care va fi urmarea soluțiilor d-lui Costinescu: 1) Moșiile statului, a cincea parte a teritoriului României, scoasă deja în vânzare prin emiterea de bilete ipotecare, se vor cumpăra de evrei. 2) Moșiile răzășești care nu sânt ale foștilor clăcași se vor cumpăra sistematic de evrei. 3) Moșiile particularilor vor fi, în Moldova cel puțin, pe aceeași cale. Toate acestea sânt însă peste două din trei părți din teritoriul României. Să se mai adaoge, pe lângă toate acestea, acapararea a tot
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-și întemeia un cămin dacă împrejurul casei sale n-are și instrumentul necesar de muncă, care să asigure existența viitoarei sale familii. E evident însă că micile părți de pământ, dacă vor fi din nou împărțite între descendenții familiilor foștilor clăcași, aceștia vor fi reduși cu vremea la starea de proletari având fiecare câte câțiva stânjeni de pământ, prea puțin pentru a trăi și prea mult pentru a muri; se va naște un fel de clasă ibridă, fără putere și fără
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru a muri; se va naște un fel de clasă ibridă, fără putere și fără producțiune, incapabilă de a se înmulți din cauza sărăciei, sclavă absolută a capitalului. Puțini oameni cu mai multă energie economică își vor acapara apoi părticelele foștilor clăcași și, deodată cu creșterea sau creiarea din nou a altor latifundii, populația agricolă va da mereu înapoi prin stingere, încît epoca n-ar fi departe în care n-am mai avea decât orașe străine într-un deșert românesc. Nouă ni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
minimizarea categoriilor de scutiți fiscal și eliminarea răspunderii fiscale colective (Constantiniu, 2011, p. 181). La fel de importantă s-a dovedit a fi reglementarea raporturilor sociale, prin abolirea șerbiei (la 1746 în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și În acest caz tendința de localizare, de lectură a problemei irlandeze prin prisma intereselor proprii. Atunci când se prezintă „starea de luptă dintre clasele de sus și cele de jos” din Irlanda sau practicile proprietarilor „care tractează cu asprime pe clăcașii lor”, e vorba, de fapt, de atenția acordată dimensiunii sociale a lecției irlandeze și, totodată, de o aluzie la stările de lucruri din Muntenia. Tot ca un reflex al urmăririi propriilor interese se explică și atenția manifestată față de problemele alimentare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trei, printre care și cel de la Câmpulung. Cele 8 economate administrau o avere constând din 110 sate cu moșii și cu 20 de munți, poieni și braniști. În cele 110 sate ale Fondului Bisericesc trăiau 7.316 familii de țărani clăcași, cu 36.580 de suflete<footnote Ibidem. footnote>, între acestea integrându-se și cele 176 de familii de vămeni <footnote N. Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 1775-1848, p. 29. footnote>, înregistrate de conscripția Josefină dintre anii 1784-1787, cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
religionar, economatul din Câmpulung <footnote Ion Nistor, op. cit. p. 20. footnote>. Sub noua stăpânire, situația țăranilor din Vama nu s-a îmbunătățit. Cu toate că Iosif al II-lea a ordonat, la început, să se respecte vechile raporturi moldovenești dintre proprietari și clăcași, încă din timpul administrației militare (1774-1786), le-au fost răpite o serie de drepturi și li s-au impus dări mai apăsătoare. Robota a fost ridicată de stăpânii pământului, prin arendașii lor, de la 12 zile pe an la 24 de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]