1,508 matches
-
stinse lampa cu neon, câinii încă se mai războiau, alergând de-a lungul gardului din ulucă înaltă. Intrară în camera din spatele casei, a cărei lumină nu se vedea din drum. Violeta merse la găleata cu apă de pe prispă și își clăti bine gura și dinții de resturile de mâncare și urmele de lapte. Leu se retrăsese din luptă spre masa pe care o părăsise și cuminte aștepta porția ce i se cuvenea și mai ales că-i dovedise stăpânei că o
PARTEA A PATRA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372061_a_373390]
-
Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului În urmă cu circa două săptămâni, lui reb Fisel Ianchel Mendelovici din Pardes Mose i s-a întâmplat ceva extraordinar: dimineața, înainte de rugăciune, pe când își clătea mâinile cu apă stătută peste noapte, a simțit așa, ca un fel de adiere pe față, ca și când ar fi avut o piele fină și gingașa, de domnișoară. Aproape instinctiv și reflex, și-a atins cu mâinile jilave obrazul și dacă
SCHIŢE UMORISTICE (19) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372836_a_374165]
-
Să uit să beau, să uit de mine ... Să privesc cu dragoste trecătorii care se perindă din toate părțile... Să mă minunez cum izvorăsc și se scurg oamenii, ca furnicile, în gurile pasajului!... Iar cu un dor nestăvilit, să-mi clătesc ochii pe măreția cerului!... De acolo mi s-a părut că pot vedea cerul în toată întinderea lui... Acolo, deasupra Pasajului de la Universitate, simt eu că se află cel mai înalt punct al cerului...”. ... Citește mai mult Maria Mireanu se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
Să uit să beau, să uit de mine ... Să privesc cu dragoste trecătorii care se perindă din toate părțile... Să mă minunez cum izvorăsc și se scurg oamenii, ca furnicile, în gurile pasajului!... Iar cu un dor nestăvilit, să-mi clătesc ochii pe măreția cerului!... De acolo mi s-a părut că pot vedea cerul în toată întinderea lui... Acolo, deasupra Pasajului de la Universitate, simt eu că se află cel mai înalt punct al cerului...”.... Abonare la articolele scrise de ioana stuparu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
isprava mea la el, ce păstrăv grozav am prins eu. Se minună și el. Dar ce-i veni în minte: îmi zise să-i dau și lui păstrăvul un pic în mână, să se joace. I l-am dat. El clăti un pic păstrăvul în apă, apoi strigă: Aualeooo! L-am scăpat! Cum să scape păstrăvul meu în apă? Văd că face o mutră de idiot, apoi îmi zice că ar mai sta cu mine să căutăm păstrăvul, dar se grăbește
PĂSTRĂVUL MEU de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371070_a_372399]
-
pâinea crescând. // Ne vrem atât de singuri, câteodată / Și în păduri, ne-ascundem revanșard / Dar când dispare parcă, lumea toată, / Rămân doar fricile care ne ard. // Și iar și iar, luând-o de la capăt, / Pe-o ață, zilele le înșiruim. Clătind lumina în izvorul proaspăt, / O nouă față, lumii, dăruim.” Poeme sensibile, tulburătoare sunt dedicate Tatianei Stepa și lui Grigore Vieru. Poeta brodează și câteva gânduri în complicata și simpla în același timp - modalitate a poeziei tradiționale nipone, în spirit de
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
doar pentru ei, atât, mă tem. să nu-ți speli ochii tăi de toamnă cu apă de la robinet, c-atât mai am curat pe lume și am vorbit cu un poet să-mi vândă un căuș de rime, să te clătești într-un poem, căci pentru ochii tăi, iubito, doar pentru ei, atât, mă tem. Referință Bibliografică: să nu-ți speli ochii tăi de toamnă... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 685, Anul II, 15 noiembrie 2012. Drepturi de
SĂ NU-ŢI SPELI OCHII TĂI DE TOAMNĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344769_a_346098]
-
Acasa > Strofe > Creatie > HOTAR Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 451 din 26 martie 2012 Toate Articolele Autorului în același timp, fără promisiuni banale, clătesc ochiul șarpelui și ochiul cuvântului, cu lacrima puiului de crocodil. ascund o cratimă, dezvelesc un punct, absorb verbul prin tălpi apoi, puțin câte puțin, clipesc. scuturate valori obosite de zgomot, în pumn își găsesc somnul. trezirea se amână, până la gravarea
HOTAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346406_a_347735]
-
imediat ! Să vezi ce pățești de la mine! Pofta de joc pentru copii dispăru pe loc și fiecare fugi acasă cât mai repede. Dar ce să facă cu hainele ? Anuța și cu frățiorii ei s-au dus la cișmea și au clătit hainele de noroi. Se vor zvânta repede, căci ziua era deosebit de însorită și călduroasă. Însă bunica îl luă de mânuță pe “porcușorul” ei de copil, îl dojeni, îi mai dădu o palmă pe șezut, îl duse în casă, îl schimbă
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
euro pentru fiecare mănuși. Se plătește și pentru călcat: 3.25 euro pentru fiecare jachetă, pantaloni sau fustă; 2.75 euro pentru fiecare cămașă. * Înainte de a merge pe uscat, dar și când revenim pe vapor, trebuie să ne dezinfectăm cizmele, clătindu-le într-o soluție la intrarea pe vapor. * Două zile de ieșit pe uscat și m-a prins soarele antarctic (unde radiațiile-s mai puternice), încât m-am înroșit pe toată fața. Văd că și alți turiști sunt ca mine
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
mai țopăie drăguță Întinzînd spre ea lăbuța, Apucînd ușor crenguța, Să culeagă alunița! Vinovăție Dacă bluză nu-i curată Doar pisica-i vinovată Că în loc să toarc-alene Poate bluză să mi-o spele! Și în loc să mă privească Poate bluză să-mi clătească! Lasă dragă pisicuța, Ca te-nvat eu hărnicuța, Sa-ngrijesti de-a mea bluzița! Supărare Păpușica mea, iar e supărată Are ochii triști și sta-ngindurata Nu vrea să mănînce, Nu vrea să se joace, Parc-ar vrea să spună: ,, Lasă
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 de TELA MOCANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375921_a_377250]
-
trestii tremurate, Fecioara goală pân` la brâu, În ape calde și curate Își spală părul galben grâu. Era mlădie și frumoasă Toată un zâmbet și cânta Ca ciocârlia, dar sfioasă De taina ce în piept purta, Ascunsă celor de acasă. Clătind cosița-n apa lină, Gândea la tainicul iubit, La față-i arsă, dar senină Sub puful feței doar mijit, Ce-n ochi îi aducea lumină. Visa cum poate-o să-l dezmierde, Trântit pe spate, visător, De vraja ei cum
LEGENDA SALCIEI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376759_a_378088]
-
la dumneaei, dar...Eh, dacă ar fi trăit biata mama! Spuse femeia oftând adânc. - Draga mea, mergi liniștită. Copilele sunt binevenite la mine, a răspuns zîmbind bunica. Fetițele se bucurau în sinea lor pentru că bunica le pregătea întotdeauna gogoși sau clătite cu dulceață și de aceea, nu își ascundeau zâmbetele largi de pe față. Aduseseră cu ele câte un mic pachețel pentru Nuky, motanul răsfățat al bunicii. Au intrat în casă ș- au scos paltoanașele și din gențile care le aveau pe
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
fetițe. Peste puțin timp, mama a venit și le- a luat acasă pe cele două ștrengărițe. Așa erau de supărate încât, nu serviseră clătitele atât de bune ale bunicii. De aceea primiseră un pachețel din partea ei, unde bunica, așezase frumos clătite pentru întreaga familie. Ajunse acasă, mama le- a întrebat: - Dragele mele, a- ți fost cuminți? Sigur a- ți ascultat- o pe bunica Lena? - Da mami, dar... pisoiul Nuky i- a spart globul preferat al Mariei, știi, fata bunicii Lena. Și
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
explica cum de căzuse în vraja acelei năluci. Ce va urma? Se va transforma în vampir și la rândul său va fi hărțuit de propriii săi vânătorii? Totuși, nu înghițise sânge. Scuipă și se șterse la gură, apoi și-o clăti cu apă dintr-un izvoraș din apropiere. „Oare ce va urma?” - se întrebă cuprins de o tristă amărăciune. „Pentru ce mi-am sacrificat viața, dacă voi ajunge asemenea celor pe care-i vânez astăzi? Voi fi vânat de propriii mei
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Acasă > Versuri > Iubire > CU TINE Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi încarc pieptul cu aerul proaspăt pe care il emani, Iti sorb limpezimea vorbelor pe care le rostești, Îmi clătesc ochii cu imaginea fetei tale clare, Întineresc privind frăgezimea verdelui crud din ochii tăi calmi, Plutesc pe perdele de nori pufoși când în brațe mă ții, Mă simt atinsă de aripi de îngeri pe buze când mă săruți, Sufletul mi
CU TINE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373276_a_374605]
-
rănii, cu povestea ticluită atât de credibil de ea. - Hai, că s-apropie de opt și trebuie să vină Vasile, zise George, mulțumind pentru tot, și se ridică de la masă. Intră apoi în baie, se spălă pe dinți, apoi se clăti cu apă de gură, se parfumă din recipientul cu Paciuli și se arătă mulțumit și destul de vesel în acea zi. Își puse cravata care credea el că se asorta la culoarea cămășii, dar Violeta nu fu de acord, aducându-i
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
noi zăduful. Seninul de albastru- Oglindește ochiul minții, Privind în zări spre astru, Spre muze sau spre sfinții... Ce sprijinul trimit Și-l curg în vârful penei. O muza preafrumoasă Cu chipul Cosânzenei... Închide pleoapa care Se zbate peste ape, Clătind tot orizontul, Cuprinsul cât încape... Nălțări de ciocârlie, Din lanul cel de grâu ; Dansu-i o melodie În zboru-i fără frâu... Seninul o primește, Că notă muzicală, Văzduhul ce-l plutește, Cu triluri îl presoară Spărgând nemărginirea Tabloului pictat, Iar cântu-i
ZI DE VARA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372105_a_373434]
-
iată, din Banat, de la Săvârșinul în care s-a întors istoria odată cu Majestatea Sa Regele Mihai, poetul Ioan Vodicean nu s-a contaminat de anglicismele incurabile și își traduce propria carte în franceză. Frumoasă și agreabilă carte! Cu vers ce clătește cu apă din fântânița sufletului ochii minții și trezește inima să plângă, să râdă, să cânte, să asculte, unită cu inima universului. Așteptăm pe poetul Ioan Vodicean să mai scrie asemenea de impresionant și să cânte uniform cu doinitorul din
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
de cană) de apă și 3 grame (2/3 de linguriță) de vitamina C (sau zeamă de lămâie). amestecați banana, mărul, apa și vitamina C până ce obțineți un piure, pe care îl puneți într-o farfurie. În a doua etapă, clătiți bine mixerul. Apoi decojiți celelalte jumătăți de măr și de banană. La fel ca în prima etapă adăugați 125 ml (o jumătate de cană) de apă și amestecați, fără a adăuga vitamina C. Puneți piureul obținut în altă farfurie, lângă
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Filipopolei sau Berrhoei, îl nimereau. pe urmele lor și se vedeau primejduiți, încît cutreierările pustiitoare pe pământ romei deveniră tot mai rare. Îmmîndrit prin asemenea succese, deși nu hotărâtoare, ademenit de-o nemăsurată ambiție, sub înrîurirea vioiciunii tinereții, i se clăti fidelitatea, deci Constantin Angelos își formă un partid în armată, tinse la coroana împărătească, se-mbrăcă în haină de monarh, încălță papuci purpurii, și-ncercă, deși-n zădar, să câștige pentru planul lui pe majordomul apusului, Basilios Watatzes, ce-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu hramul Maicei Domnului; și tot mănăstirii aceștia Vodă-i rândui 15 chible de grâu și două buți cu vin, să aibă a le lua în tot anul de la Curtea domnească. Au așezat ca nimeni să nu se potrivească a clăti sau schimba aceasta nici în zilele lui, nici în ale fiului său Mihail, drept care pe hrisovul domnesc sânt iscăliți ca martori miniștrii săi ca cei mai de samă boieri de sfat; anume banul Radu, vistieriul Manciul, logofătul Baldovin. Mănăstirii Vodița
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în solventul corespunzător; urmele de sulf se îndepărtează prin ardere; Curățarea mojarelor din porțelan se face cu apă și nisip; substanțele grase, vaselina, etc. pot fi îndepărtate din mojare, frecându-le cu strujitură de lemn uscat. Sticlăria spălată și bine clătită cu apă curată nu se șterge ci se usucă așezând-o în etajere pentru uscat. -Curățarea și ștergerea tuburilor de sticlă se face servindu-ne de un fir, cam de două ori mai lung decât tubul, la mijlocul căruia se leagă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
o păpușică. Și dedesubt e sloganul: E o MAMICĂ SEXY și O IUBIM Am rămas fără grai. — E copleșită! sare mama imediat să mă ajute. Ia un loc, draga mea. Gustă ceva. Îmi bagă În ochi un platou cu mini clătite chinezești cu rață. De la supermarketul Waitrose, le fac chiar ei. SÎnt foarte bune! Deschide-ți cadourile! mă Îndeamnă Suze, bătînd din palme. Și pe urmă avem jocuri pentru petreceri. Hei, toată lumea să stea jos, Bex o să-și desfacă darurile... Trîntește
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
smârcurilor”, „fără poduri”, cu fosforescențe înșelătoare. Spaimele primordiale se materializează în imaginea fiarelor cu „căscate guri”, „giunci și tauri”, lei, „ce apucă și zbiară”, sau într-o viziune grotescă, terifiantă, a clevetirii („Mă-mprohită cineș mă zărește, / Buze mișcă, cu capul clătește”). Asupra „păgânilor” se rostogolește impetuos imprecația, vigoarea lexicală anticipând sonorități argheziene. Sunt conjurate, spre pieirea „ticăițească” a vrăjmașilor, inutilitatea apei vărsate, slăbiciunea arcului „moale”, focul ce „topește” ceara, soarele ce arde culbecii, vântul care „seacă” păduceii. Într-o altă tonalitate
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]