599 matches
-
Dinaintea lor porumbeii se ridicară în văzduh, iar orătăniile se împrăștiară orăcăind speriate. De prin grajduri și acareturi apăreau slujitori și argați de toate felurile, privind cu o curiozitate copilărească sosirea satului, râzând, schimbând glume, parc-ar fi venit la clacă cu lăutari. Numai bătrânul Ichim se uita mirat și nedumerit. Logofătul Bumbu se oprise, cu tremurături în genunchi și cu o înfățișare resemnată, lângă ușa locuinței sale, în fund, în vreme ce nevastă-sa dârdâia înăuntru, pândind de după perdea. ― Ați venit, ați
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în căutarea unei prize cu roca încă invizibilă. ― Patru metri... uf! răsuflă Ripley. Ca un ecou la oftatul ei, un sunet mat, înăbușit, se auzi în Nostromo atunci când intră în contact cu solul. Vinciurile hidraulice absorbiră zguduitura. ― Am ajuns. Ceva clacă. Un circuit minor, probabil. Sau poate o sarcină insuficient compensată. Apoi un șoc teribil scutură nava. Plăcile de titan de pe cocă vibrară, lansând prin Nostromo un enorm vuiet metalic. ― Pierdut, pierdut! urlă Kane în momentul în care lumina pasarelei dispăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
stins astăzi din lipsă de idealuri. A mai spus că, întorcînd spatele vieții și bunurilor ei când aș fi putut să mă bucur din plin de ele, înseamnă că atentez odios împotriva propriei mele persoane. Banalități, locuri comune, vorbe de clacă! Unde era elocința care mă entuziasmase cîndva? Frazele maestrului sunau calp de astădată, le lipseau căldura și forța. Ce rost ar fi avut să-i înșir tot ce s-a întîmplat, că am răpus viața unei femei, că această femeie
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
picioare pân-la cap Într-un cuib pot să încap, Iar în cuib de turturele Dorm alăturea de ele. Iarna vin gonit de fulgi, Ce m-acopăr ca un giulgi Și când voi spuneți povești Suflu codrul pe ferești, Iar la claca cea de furcă Mîna-mi torturile - ncurcă. O, deschide-mi un canat Ca printr-însul să străbat Să mă iei la tine-n pat Ca să dorm lîng - al tău sin Ca un biet copil străin; Adormit la pieptul gol Nu mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
continuă: ― Innelda, ai treizeci și doi de ani și nu te-ai măritat Există zvonuri ― și te rog să mă ierți că le pomenesc aici ― că ai sute de amanți, dar eu unul știu sigur că astea sînt vorbe de clacă. Deci, ca să mă exprim fără ocol, a sosit de mult timpul să te măriți. ― Adică tu ai propune, întrebă ea cu glasul puțin strident de iritare ― să convoc toți tinerii din țară să se întreacă în fapte de vitejie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
județțul Roman, și în special de cei mai buni prieteni, frații Bîrjoveanu Costică, Vasile, Ion, Gică,Mihai și Petrea, erau de fapt șase frați și două surori și ne întâlneam deseori, în special toamna, când la unii, când lAșalții, la clacă, la desfăcut păpușoi ori știuleți pentru grăunțe,scărmănat lână și altele. Iar doamna Bârjoveanu, mama lor, și a mea, Anghelina,ne făceau plăcinte poale în brâu cu brânză de vaci,ori cucoșei din boabe de porumb și alte bunătăți. Vasile
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
îi înjură pe alții mai în vârstă. Doar pentru că-s de zeci de ori mai talentați și mai patrioți decât ei... - ...S-a stins treptat rumoarea, își reluă istorisirea Gabi cel Norocos. Aîncetat păcănitul... Au pălit înjurăturile, ghiorțăiturile, vorbele de clacă, inepțiile... S-au aprins țigările scuturate de Carpați fără filtru. S-au aprins și cele dotate cu cîte-un mic filtru dezgustător, de cîlț sau de hârtie igienică, și numite inept: Snagov, Timiș, Litoral, Hora. În diagonală de noi, o liftă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o semnificație politică. . - Sigur că are! O operă edilitară și întărirea credinței strămoșești prin ridicare de locașuri sfinte sunt demonstrații de politică urbană și culturală. . - Nu asta, frate! Se zice că Mișcarea și-ar fi ales-o casimbol. . - Vorbe de clacă! Ce-are de-a face Mișcarea cu biserica mea? . - Fondurile de la cine le-ai primit? . G. Călinescu . - De la dumneata, de la guvern, de la cetățeni maturi dincartier, negustori pașnici, care vor să aibă strană în biserică, nimic mai normal. . - Dar Ioanide ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Cron (pentru că se arăta rumen la față); iară fărădelege ce-o făcea ziceau că nu o vede Cron, {EminescuOpIX 511} căci ține ochii închiși, nici aude strigările, căci este mort. Așa și acum creștinii fac pre la morții lor, strigîndu-se "clacă de nebuni", de-și bat spatele cu lopeți, chiuiesc, joacă și alte multe ghidușii fac, cari nici a se mai scrie sau a se pomeni nu se cuvine. 6) Alții cinstesc pre un idol anume Cupál. pre carele îl numea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în sat cu rândul; -păscutul vitelor în cireada satului fără nici un fel de discriminare generată de numărul animalelor ori al stânjenilor de moșie avuți ca pășune în stăpânire de către locuitorii răzeși; -obiceiurile de sărbători și ocazionale (datini, șezători, seri de clacă, superstiții și altele) ce țin de tradiție și de natura vieții laolaltă, practicate în sat destul de intens până foarte recent; -vechi deprinderi în efectuarea unor lucrări de interes gospodăresc comunitar cum era, de exemplu, curățatul la pădure (nu defrișatul) sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost expropriată și redistribuită țăranilor clăcași din satul Torcești, în număr de 115 familii, suprafața primită fiind de 395 fălcii. Pentru suprafața luată și atribuită țăranilor, pe de-o parte, dar de fapt, pentru desființarea zilelor de boieresc, respectiv clacă, proprietarul a primit ca despăgubire suma de 111.292 lei și 30 parale. Cu ocazia expropierii, merită a fi relatată și reținută încă o ciudățenie din comportamentul boierului Panait Balș, care aruncă o lumină în plus asupra caracterului său. Când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum ambele sate numite Torcești au format o singură unitate fiscală. Este de presupus că, în alcătuirea unităților fiscale, nu se ținea seama ca satele răzeșești să fie înscrise separat de cele aservite și obligate la dijmă și zile de clacă, birul către stat fiind același pentru ambele categorii sociale. La Umbrărești mai este de adăogat la rufetari 1 ruptași ca să iasă 26 de rufetari. Dintre aceștia dăm numele celor mai importanți și anume: Darie, slugă dumisali logofetesei Manolăchioae; Antohi Vacăneagră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
birnicii formau categoria acelora care suportau povara mare a obligațiilor de tot felul, în sensul că erau impuși atât la plata birului în bani, cât și la efectuarea numeroaselor lucrări publice, cunoscute prin termenii ajunși până la noi: angărâi, corvezi, havalele, clacă etc., făcute pentru stat, boieri, armată străină, de cele mai multe ori cu sila, abuziv, adică peste cuantumul fixat de stăpânire, obligații ce, datorită situației noastre geopolitice din perioada la care ne raportăm, erau cvasipermanente. De altfel, așa se explică faptul că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răspundeau la obligații prin efectuarea lucrărilor fără vite, doar cu puterea brațelor, eventual cu vite împrumutate. Ponderea lor în ansamblul satului era de aproximativ 20%. Diferența până la 100% era alcătuită din locuitorii fără obligații atât la bir, cât și la clacă ori havalele, dar care nici nu beneficiau de vreun drept anume în rând cu ceilalți locuitori. După cum se vede, reprezentau și ei un procent de circa 20%, ceea ce nu e puțin. În mentalitatea timpului și până mai târziu, aceștia nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin reprezentanți proprii, în Adunările Ad-hoc din 1857, a însemnat o încurajare a luptei și aspirației lor spre zări mai senine. Lupta și speranța urmau să-și găsească împlinirea în desființarea boierescului, deci încetarea obligației de a face zile de clacă pe moșiile proprietarilor, în înfăptuirea unei reforme agrare prin care țăranul eliberat să devină proprietar al pământului muncit de el și de strămoșii lui generații de-a rândul. Era acesta un deziderat legitim nu numai sub aspect umanitar, cât mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1864. O primă prevedere a ei consemnează: „Sătenii clăcași (pontași) sunt și rămân deplin proprietari pe locurile supuse posesiunii (stăpânirea) lor în întinderea ce se hotărășce prin legile în ființă”. În consecință, fiecare cap de familie, care efectuase zile de clacă în anii anteriori, devenea acum proprietar pe o anume suprafață, avută în folosință anterior sub numele de posesie (un fel de arendă, chirie), în raport cu numărul de vite prin care țăranii fuseseră categorisiți în fruntași, mijlocași, codași sau pălmași. În satele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boi și o vacă”; 2 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul ce are o vacă sau pălmaș”. Exista și o a patra categorie de săteni, definită în lege astfel: „sătenii care n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii proprietari de moșii s-au folosit de acest paragraf al legii și au transferat aici țărani care făcuseră zile de clacă și erau îndreptățiți să primească la fel cu cei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” primeau numai câte 10 prăjini, locul din jurul casei lor. Unii proprietari de moșii s-au folosit de acest paragraf al legii și au transferat aici țărani care făcuseră zile de clacă și erau îndreptățiți să primească la fel cu cei din categoria în care se cuvenea să fie înscriși. A fost cazul lui Ioan Buruiană din Tămășeni și al lui Ioan Slavu din Siliștea. Alții au fost înregistrați cu 2 boi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cei ce nu au primit deloc pământ s-au adresat cu jalbe instanțelor în drept, respectiv Comisiilor de împroprietărire de la plasă și județ, mai apoi și Consiliului de Stat, aducând mărturii ale consătenilor drept probe că au efectuat zile de clacă, 22 de oameni au arătat că respectivii au „muncit ponturile boierescului mai bine de 25 de ani”. Rezoluțiile puse pe cererile lor tergiversează rezolvarea, ei revin plângându-se că „în loc să se modifice cererile de a ne împroprietări după drepturile ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
necesare. Modul de împroprietărire a fost simplu și a constat în întocmirea listelor nominale pe moșii și locuitorii clăcași îndreptățiți să primească dreptul de proprietate, potrivit celor trei categorii, plus locuitorii săteni așezați pe moșie, dar care nu au făcut clacă. Pentru moșiile de de teritoriul comunei noastre s-au întocmit liste pe cele două proprietăți boierești, Umbrăreștii stăpâniți de Elenco Manu și Torceștii lui Panaite Balș. Pentru o bună documentare redăm capul și rubricile listei de clăcași aflați pe moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de clăcași aflați pe moșia Umbrărești: Tabela A de constatarea numărului clăcașilor, a categoriei lor și a sumei de despăgubire cuvenită proprietarului. Județul Tecuciu, Plasa Bârladului, Comuna Umbrărești. Nr. curent; Numele și Pronumele (sic) locuitorului clăcaș; Categoria (are să primească pentru claca făcută cu 4 boi, 2 boi, brațe, numai pentru casă și grădină); Suma datorită de clăcași pentru răscumpărare; Numele și Pronumele proprietarului. Tabelele au fost lucrate de comună, sub îndrumarea și supravegherea comisiei de la plasa Ivești, în numele căreia semnează un C.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situație statistică referitoare la Umbrărești: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 19 în procente 15% -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 46 „ 36%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 33 „ 25%; -cei care n-au făcut clacă = 31 „ 24%, în total sunt 129 de clăcași împroprietăriți, la care se adaugă 1 preot, ce primește pentru parohia sa 8 fălcii și 40 prăjini, o parte din această suprafață fiind situată în perimetrul atribuit siliștenilor și o parte în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe cunoscutele categorii de clăcași: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 25, în procente 22%; -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 51 „ 45%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 18 „ 16%; -cei care n-au făcut clacă cu câte 10 prăjini = 20 „ 17%. Comparând cifrele din această situație cu acelea din Umbrărești, vedem că locuitorii clăcași ai satului Torcești dispun de o structură materială mai bună decât aceea a umbrăreștenilor, aceștia având cu 7 fruntași mai puțin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuitorii clăcași ai satului Torcești dispun de o structură materială mai bună decât aceea a umbrăreștenilor, aceștia având cu 7 fruntași mai puțin, cu 5 mijlocași mai puțin, dar cu 15 codași mai mult și cu 9 ce nu fac clacă tot în plus, la un număr mai mare de locuitori împroprietăriți. Diferența la procente reflectă aceeași situație. Altă prevedere a Legii din 1864, cea mai importantă prin consecințele sale sociale, a fost cea de la art. 10 prin care „Se desființează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de locuitori împroprietăriți. Diferența la procente reflectă aceeași situație. Altă prevedere a Legii din 1864, cea mai importantă prin consecințele sale sociale, a fost cea de la art. 10 prin care „Se desființează odată pentru totdeauna și în toată întinderea României, claca (boierescul), dijma, podvezile, zilele de meremet, carele de lemne, și alte asemenea sarcine, datorite stăpânilor de moșii sau în natură sau în bani...”, în schimbul unei despăgubiri după cum urmează: - 133 lei cel cu 4 boi și o vacă; - 100 lei și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]