421 matches
-
filosofice? Care este leg]tură unor asemenea acțiuni cu viața social]? Când action]m din astfel de motive, ce facem noi de fapt? Când sunt motivați de ideologii, oamenii nu se v]d ca reprezentanți ai unei mișc]ri de clas]; ei sunt aceiași. Ei nu se gândesc la interesele clasei că la o explicație fundamental] a faptului c] aceste idei apeleaz] la ei și nu la alții; dar aceasta este totuși explicația corect]. Ei nu acționeaz] cu intenția de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
n-o s] conținu]m s] facem acele lucruri. Omenirea poate nu cunoaște inc] nici un fel de viat] social] care ar putea fi tr]it] absolut transparent. Dac] Marx are dreptate, atunci stabilitatea tuturor societ]ților bazate pe exploatarea de clas] - și aceasta înseamn] orice clas] social] din istorie, incluzând-o pe a noastr] - depinde de faptul c] membrii lor sunt sistematic privați de libertatea transparenței sociale. Exploatații pot fi ținuți la locul lor numai dac] ideile lor despre locul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] facem acele lucruri. Omenirea poate nu cunoaște inc] nici un fel de viat] social] care ar putea fi tr]it] absolut transparent. Dac] Marx are dreptate, atunci stabilitatea tuturor societ]ților bazate pe exploatarea de clas] - și aceasta înseamn] orice clas] social] din istorie, incluzând-o pe a noastr] - depinde de faptul c] membrii lor sunt sistematic privați de libertatea transparenței sociale. Exploatații pot fi ținuți la locul lor numai dac] ideile lor despre locul acesta sunt bine ascunse; și sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru funcționarea oric]rei clase sociale. Ea are și potențialul de a-i motiva pe oameni s] fac] schimb]ri sociale pe scar] larg]. Dac] istoria societ]ților este în principal o istorie a exploat]rii și a luptei de clas], atunci este de așteptat că sistemele obișnuite de idei morale s] ia forma unor ideologii prin care luptă de clas] s] fie în același timp purtat] și ascuns]. În acest fel, Marx crede c] materialismul istoric a „distrus morală” dezv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale pe scar] larg]. Dac] istoria societ]ților este în principal o istorie a exploat]rii și a luptei de clas], atunci este de așteptat că sistemele obișnuite de idei morale s] ia forma unor ideologii prin care luptă de clas] s] fie în același timp purtat] și ascuns]. În acest fel, Marx crede c] materialismul istoric a „distrus morală” dezv]luindu-i temelia ascuns] în interesele de clas]. Poate c] nu suntem surprinși s] îl vedem pe Marx atacând morală în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obișnuite de idei morale s] ia forma unor ideologii prin care luptă de clas] s] fie în același timp purtat] și ascuns]. În acest fel, Marx crede c] materialismul istoric a „distrus morală” dezv]luindu-i temelia ascuns] în interesele de clas]. Poate c] nu suntem surprinși s] îl vedem pe Marx atacând morală în felul acesta, dar putem crede c] atitudinea lui este exagerat] și inutil paradoxal], chiar dac] îi suntem recunosc]tori, de dragul argumentului, c] materialismul istoric este adev]rât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atitudinea lui este exagerat] și inutil paradoxal], chiar dac] îi suntem recunosc]tori, de dragul argumentului, c] materialismul istoric este adev]rât. Unele percepții morale (că și respectul minim pentru viețile și interesele altora) par imposibil de influențat de c]tre clas], dar aparent aparțin unui posibil cod moral, deoarece f]r] ele nici o societate nu ar fi posibil]. Cum își poate dori Marx s] discrediteze aceste percepții său s] cread] c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aparțin unui posibil cod moral, deoarece f]r] ele nici o societate nu ar fi posibil]. Cum își poate dori Marx s] discrediteze aceste percepții său s] cread] c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc]rile de clas] au nevoie de moral], atunci aparent și clasa muncitoare are nevoie de ea. Cum poate Marx s] priveze proletariatul de o arm] important] în lupta de clas]? Totuși, că s] respingi morală nu este necesar s] respingi tot comportamentul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc]rile de clas] au nevoie de moral], atunci aparent și clasa muncitoare are nevoie de ea. Cum poate Marx s] priveze proletariatul de o arm] important] în lupta de clas]? Totuși, că s] respingi morală nu este necesar s] respingi tot comportamentul pe care il cere morală și s] îl susții pe cel pe care il interzice. Ar putea exista unele tipare de comportament comun pentru toate ideologiile morale și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cere morală și s] îl susții pe cel pe care il interzice. Ar putea exista unele tipare de comportament comun pentru toate ideologiile morale și ne putem aștepta că acestea s] le accentueze, de vreme ce aceasta ajut] la ascunderea caracterului de clas] al ideologiei. Dac] oamenii trebuie s] fac] unele lucruri și s] se abțin] de la altele pentru a avea o viat] social] decent], atunci Marx ar vrea cu sigurant] că acestea s] continue în viitor în societatea comunist]. Dar Marx nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar vrea cu sigurant] că acestea s] continue în viitor în societatea comunist]. Dar Marx nu ar vrea ca aceste lucruri s] fie f]cute doar pentru c] un anume cod moral le cere, de vreme ce codurile morale sunt ideologii de clas] care submineaz] transparență pentru oamenii care acționeaz] pe baza lor. Poate teamă este c] f]r] motive morale nimic nu ne va reține de la a c]dea în cea mai cumplit] barbarie. Marx nu dorește s] împ]rt]șeasc] aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Motivul este c] morală, conceptele și principiile morale, gândurile și sentimentele morale, fac obiectul unei alte sarcini cu o metod] de operare destul de diferit]. Împreun] cu religia și legea, sarcinile fundamentale ale moralei sunt integrarea social] și propagarea intereselor de clas], metoda să principal] fiind mistificarea ideologic] și ascunderea. O moral] care și-a înțeles propriile baze sociale ar fi la fel de imposibil] că și religia care s-a întemeiat pe percepția clar] c] orice credinț] în supranatural este o superstiție. ix
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne imagin]m c] acțiunile se supun principiului bun]voinței imparțiale pe care ni-l reprezent]m eficient la o scar] mare. În acest moment, devine evident caracterul iluzoriu al imparțialit]ții morale. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], nu poate exista o form] de acțiune semnificativ] la nivel social și eficient] care s] respecte principiul bun]voinței imparțiale. Acțiunile considerate „drepte” (deoarece corespund modului dominant de productie) promoveaz] în mod sistematic interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
supun principiului bun]voinței imparțiale pe care ni-l reprezent]m eficient la o scar] mare. În acest moment, devine evident caracterul iluzoriu al imparțialit]ții morale. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], nu poate exista o form] de acțiune semnificativ] la nivel social și eficient] care s] respecte principiul bun]voinței imparțiale. Acțiunile considerate „drepte” (deoarece corespund modului dominant de productie) promoveaz] în mod sistematic interesele clasei conduc]toare pe seama celor exploatați
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
absolut dezinteresate, în slujba binelui comun, a drepturilor și a bun]st]rii omenirii în general. Ar fi greșit s] credem c] acest] iluzie poate fi eliminat] prin intermediul unui nou cod moral care s] aib] succes în ceea ce ideologiile de clas] încearc] doar s] fac]. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii omenirii în general. Ar fi greșit s] credem c] acest] iluzie poate fi eliminat] prin intermediul unui nou cod moral care s] aib] succes în ceea ce ideologiile de clas] încearc] doar s] fac]. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
greșit s] credem c] acest] iluzie poate fi eliminat] prin intermediul unui nou cod moral care s] aib] succes în ceea ce ideologiile de clas] încearc] doar s] fac]. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial. Singurele acțiuni imparțiale într-o lupt] de clas] sunt de fapt doar cele care nu conteaz]. Aceste lucruri sunt valabile pentru toate clasele, nu doar pentru cea muncitoare. Marx crede c] mișcarea acesteia este în interesul „unei largi majorit]ți” (MEW 4: 472; CW 6: 495), dar interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conduce la dispariția societ]ții bazate pe clase, realizându-se astfel emanciparea universal]. Dar primul pas este emanciparea acestei clase de iluzia ideologic] a societ]ții bazate pe clase. Această înseamn] c] ea trebuie s] își urm]reasc] interesele de clas] în mod conștient, nedistras] de iluziile ideologice care i-ar glorifica interesele, asimilându-le cu cele ale omenirii în ansamblu. Marx crede c] acest lucru se poate întâmpla doar dac] proletariatul devine conștient de propria existent]; numai atunci mișcarea va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indivizilor au efecte prea variate pentru a putea coagulă o transformare global] istoric]. Pe de alt] parte, preocuparea pentru interesul universal sau pentru dreptate la nivel abstract poate avea rezultate doar dac] servește ca pretext iluzoriu pentru promovarea interesului de clas] bine definit. Aceste interese de clas] sunt forțele conduc]toare ale istoriei. Ele sunt departe de a fi imparțiale - nu doresc realizarea bun]st]rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a putea coagulă o transformare global] istoric]. Pe de alt] parte, preocuparea pentru interesul universal sau pentru dreptate la nivel abstract poate avea rezultate doar dac] servește ca pretext iluzoriu pentru promovarea interesului de clas] bine definit. Aceste interese de clas] sunt forțele conduc]toare ale istoriei. Ele sunt departe de a fi imparțiale - nu doresc realizarea bun]st]rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații de producție, care ar însemna emanciparea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bun]st]rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații de producție, care ar însemna emanciparea și dominația unei anumite clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar la interesele de clas] ale proletariatului revoluționar în susținerea pleadoariei pentru înl]turarea capitalismului și crearea unei societ]ți mai emancipate și mai umane. Marx crede c] interesele de clas] ale proletariatului îi vor atrage și pe cei care nu sunt proletari, dar sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei anumite clase sociale în circumstanțe istorice date. Marx apeleaz] doar la interesele de clas] ale proletariatului revoluționar în susținerea pleadoariei pentru înl]turarea capitalismului și crearea unei societ]ți mai emancipate și mai umane. Marx crede c] interesele de clas] ale proletariatului îi vor atrage și pe cei care nu sunt proletari, dar sunt capabili s] înțeleag] din punct de vedere teoretic procesul istoric (MEW 4, p. 472, CW 6, p. 494). Acest apel apare dintr-o identificare informat] cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deosebit prin aceea c] apelul s]u ultim este un apel la rațiune imparțial]. Sistemul vieții etice este un sistem al drepturilor, al datoriei și al drept]ții care actualizeaz] binele universal; el include chiar și morală. Totuși, interesle de clas], definite din punct de vedere marxist, nu sunt „morale” nici m]car într-un sens extins. Ele reprezint] interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Totuși, interesle de clas], definite din punct de vedere marxist, nu sunt „morale” nici m]car într-un sens extins. Ele reprezint] interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt valabile pentru orice clas], nu doar pentru proletariat. Echivalarea intereselor proletariatului cu interesele universale sau cu un bine imparțial (acesta este cazul trat]rii lor că moral]) este pentru Marx un model de falsificare ideologic] - și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]