6,563 matches
-
vor repezi să panseze cangrenele făcute Naturii, dar s-ar putea să fie prea târziu. Se va retrage iar în peșteri și grote? Cum va fi lumea, omul, în anul 2112? Va fi legată organic de locuință, energie, măncare, transport, climă, apă, aer. Apoi, omul în ultimele decenii a început să devină imun la legile selecției naturale. Cauza? Tehnologiile tot mai avansate în care omul nu mai depune efortul fizic care face parte importantă, uneori decisivă, din structura lui vie. Deci
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
am să mai repet, dar dispariția dinozaurilor a fost una dintre marele șanse ale omului pentru că dinozaurii măncau tot ce era verde iar fotosinteza nu mai producea oxigenul necesar vieții omului. Deci, selecția naturală este străns legată de evoluția mediului: climă, hrană, dușmani, ritm de procreiere. A fost momentul cănd omul a început să iasă din grote, din peșteri, să se organizeze în triburi, să folosească focul, vănătoarea, să-și construiască adăposturi. Din acest moment teoria lui Darwin este și mai
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
spații și nu-i nici maimuță nici delfin, cotat ca fiind cel mai inteligent după om!? Evelin: Revin totuși la speciile de oameni albi, negri, galbeni. Totul s-a datorat izolării cu milioane de ani în urmă, a condițiilor de climă și alți factori care au dat această diversitate. Oamenii de știință au descoperit celebrul ADN, una dintre marele descoperiri ale omului. Oare așa s-a găsit proba maternității unui individ? Sau a unui grup? Sau a unui infractor? Probele de
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
de la cimitir! Te rog, explică-te! Dar să nu invoci teoria că viața a fost adusă pe Pămănt de către meteoriți scăldați în amoniac. Am dezavuat întotdeauna această teorie. Evelin: și atunci cum a apărut viața pe Pămănt? Darwvin: Condițiile de climă, atmosferă, pamăntul bogat în hrană, în resurse; viața embrionară, larvele, care au evoluat în 117 apă mai ales, au ieșit pe uscat, au devenit tărătoare, păsări, animale, printre care și maimuțele. Evelin: Domnule Darwin, fosile ale unor oameni preistorici au
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
mai slabă, cu zile și nopți reci. Nu vă speriați, va urma o purificare rapidă și totală a spațiului și se revine la normal. Aurora: Dar este adevărat că, încălzirea globală doar cu două grade va avea influențe dramatice asupra climei; calotele de gheață ale Polilor se topesc și nivelul mărilor, oceanelor va crește luănd din uscat. Evelin: Cineva spunea că inteligența artificială va fi salvarea Pămăntului. Oare așa omul nu va deveni sclavul inteligenței artificiale? Pămăntul va deveni planeta roboților
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
e adevărat. Un fel de Groapă a Marianelor neștiută geografilor și navigatorilor, unde vasul nu dispare, ci stă doar în loc, laolaltă cu echipajul nedumerit de această bizarerie de dincolo de logica busolei. Nu are nume, longitudine și latitudine, nu are nici măcar climă, floră și faună. E un loc anost, imposibil de reperat, unde nu e bine să te întorci, așa cum nu e bine nici să ți-l aduci aminte, odată ce-ai trecut de el. Acolo s-a întâmplat. Când mateloții, redeveniți
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
necunoscut, și ardea de nerăbdare să-l întîlnească aievea. Mergea de ceva vreme pe urmele înțeleptului. Nu ținuse socoteala zilelor, dar era sigur că nu trecuse un sezon întreg de cînd plecase. Pornise la primele semne ale primăverii, și plăcuta climă a anotimpului îi facilitase înaintarea. Dar în scurt timp lucrurile se schimbaseră. O căldură copleșitoare se pogorîse peste pămînt și în căldura aceasta înainta Lupino. Zi și noapte, aerul era uscat și de nerespirat. Nici măcar o dată n-a plouat în
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
pe direcția generală N-NV—S-SE, se caracterizează prin asimetrie, cu versanți, pe stânga abrupți și înalți, însoțiți de fragmente de terase, iar cei de pe dreapta, domoli, cu o largă desfășurare a teraselor (I. Șandru și colab., 1972). 4. Clima Factorul climatic, prin caracteristicile sale, are o influență deosebită asupra repartiției și structurii culturilor agricole, cu implicații în dezvoltarea umană și economică. Pentru caracterizarea climatică a teritoriului studiat s-au folosit date de la stațiile meteorologice de la Iași, Strunga, Cotnari, Podu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
deosebită asupra repartiției și structurii culturilor agricole, cu implicații în dezvoltarea umană și economică. Pentru caracterizarea climatică a teritoriului studiat s-au folosit date de la stațiile meteorologice de la Iași, Strunga, Cotnari, Podu Iloaiei, Pașcani și din Atlasul Climatic al României. Clima județului Iași se încadrează în clima specifică Podișului Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai mare parte a teritoriului, și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare și culoarele de văi principale joacă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
agricole, cu implicații în dezvoltarea umană și economică. Pentru caracterizarea climatică a teritoriului studiat s-au folosit date de la stațiile meteorologice de la Iași, Strunga, Cotnari, Podu Iloaiei, Pașcani și din Atlasul Climatic al României. Clima județului Iași se încadrează în clima specifică Podișului Moldovei: temperat continentală, cu influențe de ariditate în cea mai mare parte a teritoriului, și scandinavobaltice în extremitatea vestică. Relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare și culoarele de văi principale joacă un rol important în crearea de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în studiul opționalului. Capitolul II.Cadrul natural al orașului Târgu Frumos și al județului Iași și favorabilitatea procesului de populare. 1. Așezarea geografică; 2. Geologia Ăevoluția paleogeografică, litologia, resursele subsolice); 3. Relieful din orizontul local și din județul Iași; 4. Clima și microclimatele din zonă; 5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1. Istoricul așezării; 2. Toponimia locală; 3. Identitatea etnică, lingvistică și confesională a populațiilor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
opționalului 1 S1 Evaluare orală 2. Cadrul natural al orașului Tg. Frumos și al județului Iași. 1.1 1.2 1.3 3.2 3.4 4.2 4.4 7.1 1. Așezarea geografică 2. Geologia 3. Relieful 4. Clima 5. Hidrografia 6. Vegetația, fauna și solurile 8 S2-S9 Test inițial Evaluare 1 S10 3. Considerații socialistorice. Istoricul așezării. 2.Toponimia locală 3.Identitate etnică, lingivstică si confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat. 4. Amenajarea teritoriului și planul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nu vă transmite informații pe care nu sunteți pregătiți să le asimilați. Era un singur continent și rasa galbenă era net superioară tehnologic. Rasa africană era o rasă Înclinată spre muncă, cu o capacitate de rezistență ridicată la variațiile de climă și cu capacitate fizică foarte bună. Rasa galbenă era mult mai dezvoltată din punct de vedere intelectual. Ulterior, a treia rasă care a sosit era rasa albă, care era mult mai agresivă, scopul ei fiind dominarea și subjugarea a tot
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
trăiesc în continuare. O să învăț limba locului unde o să-mi fac casă. N-o să stau mai mult de un an în același loc. O să merg mai departe și o să învăț o altă limbă. O să descopăr în fiecare loc o nouă climă, care o să-mi biciuie trupul. O să descopăr în fiecare an noi viruși cu care o să mă lupt ca să supraviețuiesc. O să ies învingătoare din fiecare luptă. O să am un copil și o să-i pun numele bărbatului meu. Dacă o să fie fată
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
atunci când nu pot fi justificate alte valori prin studii aprofundate. 2 - Valorile orientative pentru qg(i) pot fi mărite funcție de : - mărimea zonei sau centrului populat, densitatea populației (loc/ha) și tipul de locuințe; - zona geografică precizată prin limite de altitudine, climă, valori ale precipitațiilor anuale; - statutul localității : urban, rural, stațiune balneoclimaterică; - gradul de confort al locuințelor : apartamente în blocuri cu centrală proprie sau asigurarea căldurii și apei calde centralizat, case individuale standard în mediu urban și/sau rural, vile în cartiere
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
și spălat se asigură din rețeaua de apă potabilă, aceasta se calculează astfel: - necesarul de apă pentru stropit spațiile verzi (qsv) se calculează analitic considerând o normă specifică qspsv = 1,5 - 2,5 l/m2,zi,; diferențierea se realizează în funcție de : - clima localității (zonei); - altitudine, zona geografică, grad de dotare, destinație spații verzi. - necesarul de apă pentru stropit străzi, spălat piețe, întreținere a zonelor urbane de interes general se calculează analitic pe baza unei norme specifice de (1,5...5) l/om
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
agricol, prepararea apei pentru stropitul viilor și al livezilor, etc. Cantitatea totală de apă necesară unei industrii nu este constantă. Ea variază cu timpul chiar în perioade scurte, după numărul populației, nivel de trai, tipul construcțiilor, mărimea și felul industriei, climă și modul de plată al apei. Debitele de apă uzată industrială se calculează pe baza standardelor și normativelor în vigoare și anume STAS 1478/90. Normele de necesar de apă pentru diferitele categorii de nevoi de apă potabilă sunt date
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmațiene, care dau naștere la numeroase izvoare cu apă potabilă (la Colac, Șipoțel, Diudiu, Bursuc-Deal, Buda, Dumbrava). Râpi torențiale, alunecări de teren, surpări și rostogoliri apar pe toți versanții din comună. CLIMA Se încadrează în climatul temperat-continental de nuanță moderată, specifică dealurilor între 200 și 400 m. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C, cu minima în ianuarie și maxima medie în luna iulie + 20,1° C. Precipitațiile atmosferice sunt
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
medic biolog și de spital. În urma unui concurs internațional, organizat de Institutul Pasteur din Franța, ocupă un post de director al acestui Institut (1976 - 1978). Din 1978, este trimis de conducerea Institutului Pasteur în Antilele Mici (insule colonii ale Franței, cu climă caldă), ca director al Institutului Pasteur. A refuzat însă și s-a stabilit definitiv în Franța. După refuzul de a pleca, a primit salarii compensatorii pe trei ani, bani cu care și-a deschis cabinet și policlinică, unde a lucrat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ploaia e abluția ritualică a zeului planetar, sau libația ceremonioasă săvîrșită de același zeu în numele regenerării Pămîntului; ploaia e cauza potopului și a cataclismelor; ploaia strică vremea și spulberă buna-dispoziție; ploaia compromite petrecerile și atmosfera festivă; ploaia provoacă urîtul și clima mohorîtă; ploaia furnizează apă nepotabilă; ploaia nu e pentru oamenii veseli și sănătoși; ploaia te indispune și te întristează. Toate aceste verdicte potrivnice ploii sunt respinse de autorul francez, căruia nu-i scapă însă amănuntul statistic că, dată fiind schimbarea
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
mohorîtă; ploaia furnizează apă nepotabilă; ploaia nu e pentru oamenii veseli și sănătoși; ploaia te indispune și te întristează. Toate aceste verdicte potrivnice ploii sunt respinse de autorul francez, căruia nu-i scapă însă amănuntul statistic că, dată fiind schimbarea climei, ploaia a devenit o raritate a naturii. Ploaia e pe cale de dispariție: un fenomen defunct. Și cum orice lucru rar dobîndește o valoare prin chiar faptul că nu e ușor de găsit, ploaia, rarisimă cum este, este prin ea însăși
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
sunt atât de rele, încât a nu te de îndată sinucide, chiar și fără a mai lăsa vreun bilețel explicativ, arată clară nesimțire, decizia de a supraviețui călcând pe leșuri. Pe cadavrele celor care au și tras necesarele consecințe. Bineînțeles, clima globului se încălzește, dar va mai dura măcar două-trei generații până să și prăjească. Și, oricum, ar fi preferabilă o glaciațiune de vreo zece mii de ani? Desigur, petrolul se tot scumpește, se cam termină, prețul alimentelor crește, pretutindeni. Noul nostru
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
decret al Consiliului de Stat. Masă lemnoasa ce se recoltează anual se stabilește în limita posibilității normale a pădurii, potrivit amenajamentului silvic, asigurîndu-se evitarea dezgolirii și protejarea solului, consolidarea funcțiilor de protecție ale arboretelor, stabilitatea ecosistemelor naturale, ameliorarea factorilor de climă, menținerea unor debite constante de apă și continuitatea producției de lemn. Articolul 12 Unitățile socialiste care au obținut, potrivit legii, aprobarea prealabilă de amplasare a unor obiective de investiții sau de productie pe terenurile din fondul forestier, sînt obligate să
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
cer, tei și salcîm; ... e) stabilirea structurii optime a arboretelor sub raportul compoziției și densității arborilor la hectar; ... f) elaborarea de tehnologii pentru regenerarea, refacerea și conducerea arboretelor, precum și pentru reconstrucția ecologică a zonelor instabile din punctul de vedere al climei și al altor factori de mediu; ... g) evaluarea funcțiilor de protecție ale pădurilor și creșterea aportului silviculturii la dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale și la protecția mediului înconjurător; ... h) crearea de material săditor rezistent la boli și dăunători și
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
g) evaluarea funcțiilor de protecție ale pădurilor și creșterea aportului silviculturii la dezvoltarea altor ramuri ale economiei naționale și la protecția mediului înconjurător; ... h) crearea de material săditor rezistent la boli și dăunători și la influențele nefavorabile ale factorilor de climă; ... i) dezvoltarea bazei de semințe, astfel încît să se asigure întregul necesar de semințe și material de împădurire genetic ameliorat, pentru necesitățile interne, export, precum și pentru efectuarea de schimburi de semințe din specii valoroase, de mare productivitate, cu alte țari
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]