9,789 matches
-
pe parcursul ei bibliografia aproape n-a contat. Eu n-am făcut o operă științifică (deși sper că n-am lezat în ea știință), ci una creatoare, originală. De aceea atîta timp consumat, chiar și cu scrisul, nu numai cu lectură". Climatul în care se află Negoitescu în diaspora este cel al lipsurilor materiale și al izolării. În ciuda discreției sale specifice, le consemnează explicit: "Deoarece bursă mea e extrem de modestă, nu mă pot deplasa, altfel m-aș fi repezit pînă la malul
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
resurgența a naționalismului. Cauzele acestei nefericite recrudescente sunt diverse: nivelul scăzut de viață, "înghețarea" culturii naționale sub dictatură totalitara comunistă; apariția unor noi state și frontiere ca urmare a dezmembrării imperiilor turc, țarist, austriac, german și sovietic; presiunea religiilor naționale; climatul de constantă neîncredere reciprocă (generat de memoria colectivă a opresiunilor și genocidului); precum și încercările constante de asimilare a minorităților naționale. Spre deosebire de entitățile federale, suprastatale occidentale, agregatele supra-nationale ale Europei ex-comuniste constituie un "mecanism prost-cimentat", măcinat de dezechilibre interne, în cadrul căruia
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
să mai subliniez. Numai că autorul ei, al odei, avea, în ^47, o, pare-se mauvaise conscience conjuncturala. Palinodia-i ar fi fost aievea, credibilă în absolut, dacă aceasta mea culpă ar fi survenit sub... Antonescu, într-un, adică, alt climat decât acela imediat postbelic, când, nu numai în blocul comunist, hitlerismul era culpă însăși. În rest, Ion Barbu i se confesează unei fapturi de spița neariană, de care va fi fost îndrăgostit... După ce, în figurile-i verzi, îi denunțase pe
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
i se contrapune lista clișeelor pozitive ale momentului: "schimbări fundamentale", "politica nouă, de destindere și colaborare în viață internațională", "renunțare la forța și amenințarea cu forța", "pace și colaborare", "lichidarea focarelor de încordare din lume", "procesul de statornicire a unui climat de înțelegere și colaborare între popoare" etc. O apariție destul de ciudată a "războiului rece" se înregistrează în inscripțiile de pe crucile din cimitirul de la Săpînța: în cel puțin trei cazuri, sintagma este folosită cu referire la primul război mondial: "În anu
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
de renunțare, de deziluzie, universul prin care sîntem invitați a pași e un revers al Edenului, nu însă un Infern, căci pedeapsă nu este explicită, ci difuza într-un mediu de eclipse, de goluri, de umbre, de riduri, într-un climat care ar justifica ideea augustiniana că Răul n-are o existență ontologica, fiind doar o absență a Binelui: "o mare eclipsă e această naștere/ a zis și în golurile dintre urlete/ nu va putea ridica/ niciodată catarg// cu plînsul încet
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
gîndire economică supla, orientată precis către viitor, cum este dl Victor Florean, si un artist plastic lucid, pentru care acțiunea practică nu este în contradicție cu firea contemplativa, cum este Mircea Bochis, poate avea consecințe nebănuite în ceea ce privește însănătoșirea și dinamizarea climatului nostru cultural, în condițiile în care fondurile bugetare sînt și insuficiente și dirijate cu precădere către medii ineficiente și conservatoare. Dar pînă la deschiderea expoziției de gravura și la desenarea contururilor instituționale și cele care privesc patrimoniul viitorului muzeu, cea
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
în postmodernism, ca un fel de minorități substanțiale) șunt, precum a bărbaților, distrugătoare. Doar că primele șunt autodistructive și ultimele șunt distructive, pur și simplu. Dacă domnul Al. Cistelecan afirmă, la un moment dat că lirica feminină excelează printr-un climat de o "deceptivitate existențiala agravat de o luciditate inclementa adesea cinica și profesînd confesiunea nu numai fără sfieli și fără limite, dar și fără scrupule" atunci ce să mai spunem de alte climate ale unor mai mult sau mai putin
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
ci unul deliberat, organizat că o mică epopee pentru uz propriu și este scris cu vădite intenții literare. El acoperă întreaga viață a autorului, evocă locurile nașterii și strămoșii, urmărește îndeaproape curgerea evenimentelor și construiește din aproape în aproape acel climat în care artistul s-a format și s-a individualizat. Organizat pe mai multe planuri, concepute, la rîndul lor, ca fluxuri narative, textul lui Dobrian este un adevărat român al formației, un român interesat în același timp de evoluția eroului
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
drumul lui/ Se simte îndelung mireasma rară/ A cărn Exalația morții este excitantă aci nu prin asocierea cu o "idee libertină", cum spunea Sade, ci pur și simplu cu ideea libertății neîngrădite ce îngăduie omorul. Încălcarea interdicției, libertatea vinovată constituie climatul în care atracția sexuală și extincția fraternizează. Ileana Mălăncioiu are un senzoriu aspru, stigmatizat de înțepare, rănire, însîngerare. Reține din copilărie amintiri raportabile la sînge. Bunăoară operația potcovarului: "Bătrînul trece cuiele prin foc,/ Le potrivește bine și le bate,/ Iar
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Negruzzi, S. Bodnărescu și Ollănescu-Ascanio, creația lor n-a mai fost reeditată după al doilea război mondial, în unele cazuri rămînînd la edițiile inițiale), ei merită a fi resuscitați pentru a reconstitui "atmosfera eminesciană". Ce înțelegem prin aceasta? Mai întîi climatul în care s-a manifestat geniul "poetului nepereche". Un climat ce ni se înfățișează pauper sub raport estetic, oscilînd între o mizantropie ironică, dedusă din Heine, și... naivitatea rimînd cu stihurile alegre ale bardului de la Mircești. Este în afara discuției uriașul
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
fost reeditată după al doilea război mondial, în unele cazuri rămînînd la edițiile inițiale), ei merită a fi resuscitați pentru a reconstitui "atmosfera eminesciană". Ce înțelegem prin aceasta? Mai întîi climatul în care s-a manifestat geniul "poetului nepereche". Un climat ce ni se înfățișează pauper sub raport estetic, oscilînd între o mizantropie ironică, dedusă din Heine, și... naivitatea rimînd cu stihurile alegre ale bardului de la Mircești. Este în afara discuției uriașul salt, mutația, am putea spune, pe care o săvîrșește Eminescu
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
preocuparea de a-și face un nume. (Nu întâmplător a și folosit diverse pseudonime, cum amintește Ion Nistor într-un riguros tabel cronologic: Petre Dragu, Gaius, Marcu-Balș, Petre I., G. Bacovia, Petre A. etc.) Contribuția lui s-a dizolvat în climatul cultural și moral șl epocii (al epocilor) în care a trăit. Când ne gândim cu nostalgie la perioada dintre cele două războaie mondiale, când constatăm că sentimentul demnității umane n-a dispărut cu totul în anii comunismului (continuitate care a
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
percepeau revista ca un factor de rezistență la totalitarism, cum reiese din documente indubitabile publicate în faimoasa Carte albă a Securității în care, printre altele, se poate citi: "Concluzie: sectorul de critică a structurat o revistă literară care întreține un climat de inadeziune și suspiciune la adresa culturii socialiste, a culturii naționale." Și încă ceva: în același document incriminator, în caracterizările făcute aproape tuturor redactorilor și colaboratorilor, mereu se menționează, ca argument agravant: "filosemit", "conectat la cercurile de influență semite", "căsătorit cu
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
de Muntenia care m-a adoptat. Ardelenii sînt mai ficși, mai statornici. Nu-s cosmopoliți ca regățenii. Noi ieșim greu din bîrlogul ardelenesc... Am găsit un Bacău atît de cultural, nu mi-am putut închipui... oamenii sînt generoși, e un climat scriitoricesc nemaipomenit... suflete calde, pline de solicitudine și atenție... și asta m-a ajutat enorm să depășesc izolarea celor 6 luni de după accident, cînd mi-am rupt un picior... toate se rup la bătrînețe... pînzele, rochiile... și încă alte 6
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
de cîteva zile reînvăț să merg prin casă, ei! asta-i! De cum am apărut la Bacău am fost dusă pretutindeni, am fost purtată și apreciată... La Tescani, la Teatrul Bacovia, mi s-a cerut să public la Ateneu... E un climat, un spațiu anume... scriitorii mă vizitează, Domnul Octavian Voicu, Dl Dănilă, Dl Sergiu Adam... Moldova e bună cu mine... O.G.: Ați trăit aproape un veac. Nu-i dat oricui asta, "Vlașinii" Dv. v-au făcut acest dar genetic, trebuie
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
ludice și ale compozițiilor rafinate, ca descendent al marii școli de poezie românească, al spiritelor tutelare Eminescu, Blaga, Bacovia; urmaș ce nu pune preț pe originalitatea protagonismului debordant, dovadă autocalificarea de poet jertfelnic "necunoscut,/ nepăsător,/ pe crucea dată/ tuturor". Din climatul grav, de captivitate purgatorială poetul se ridică la sentimentul religios al naturii și al firii, se eliberează spre rugăciune, prin căință și adorație, întru thaumaturgica dezlegare a izvoarelor, sinonimă cu desăvârșirea muzicală a ideii poetice. Ispășirea și reculegerea, retragerea din
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
ei, - dacă sunt bani, trebuie să fie și filme! Dar banii nu pot transforma, în mod magic, cantitatea în calitate. Eu cred că existența unei cinematografii elvețiene viabile este mai puțin o problemă financiară, cât, mai ales, o problemă de climat intelectual și spiritual". La această concluzie au ajuns, se pare, nu doar oamenii de film, ci și oamenii cu bani, adică bancherii elvețieni care s-au implicat, finanțând sau sponsorizând din ce în ce mai substanțial atât producția de film autohtonă cât și manifestări
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
au ajuns, se pare, nu doar oamenii de film, ci și oamenii cu bani, adică bancherii elvețieni care s-au implicat, finanțând sau sponsorizând din ce în ce mai substanțial atât producția de film autohtonă cât și manifestări care să ducă la apariția unui climat prielnic filmului elvețian. Așa a apărut, pe harta cinematografică a lumii, în 1966, Soleure - pentru francofoni, Solothurn - pentru vorbitorii de germană și Soletta - pentru cei de italiană. Un liniștit și pitoresc orășel așezat pe malurile Aar-ului, datând din secolul IV
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
și Balotă, Negoițescu ori Cotruș, care ne întreceau în vîrstă cu un deceniu și jumătate, și anume acea complexitate culturală care lor le venea ca o mănușă și la care noi abia dacă puteam rîvni, formați cum eram într-un climat neprielnic și îngust, ca să nu spun mai mult. Iată chiar titlul cărții și argumentele în sprijinul lui din eseul intitulat Moartea și transfigurarea lui Euphorion: nu sînt sigur că pot măcar evoca astăzi șocul produs de ideea eseului, pe care
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
a filmului românesc contemporan", cartea lui Valerian Sava, apărută, în vară, la "Meridiane". Toți au refuzat, sugerînd, cu prudență, că "nu merită" sau "nu e cazul"... Evident, nu ceream elogii, ci opinii. Semnalez faptul, în măsura în care refuzul îmi pare simptomatic pentru climatul cinematografic autohton, în care nu mai există nici o revistă de cinema, în care "autoritatea critică" nu mai funcționează, un climat de letargie și dezabuzare, un climat în care nu mai e loc (sau chef) nici de demolări răsunătoare, nici de
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
nu merită" sau "nu e cazul"... Evident, nu ceream elogii, ci opinii. Semnalez faptul, în măsura în care refuzul îmi pare simptomatic pentru climatul cinematografic autohton, în care nu mai există nici o revistă de cinema, în care "autoritatea critică" nu mai funcționează, un climat de letargie și dezabuzare, un climat în care nu mai e loc (sau chef) nici de demolări răsunătoare, nici de polemici cordiale, nici de exerciții de admirație. Adevărul e că acest prim volum, masiv (peste 400 de pagini, format mare
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
Evident, nu ceream elogii, ci opinii. Semnalez faptul, în măsura în care refuzul îmi pare simptomatic pentru climatul cinematografic autohton, în care nu mai există nici o revistă de cinema, în care "autoritatea critică" nu mai funcționează, un climat de letargie și dezabuzare, un climat în care nu mai e loc (sau chef) nici de demolări răsunătoare, nici de polemici cordiale, nici de exerciții de admirație. Adevărul e că acest prim volum, masiv (peste 400 de pagini, format mare), cuprinzînd istoria filmului românesc pînă la
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
atitudinii lor. Poezia lui Goga este văzută îndeosebi în dimensiunea ei mesianică, profetică, iar natura este "îmbisericită", pentru că "Octavian Goga, ca și ceilalți doi mari poeți ardeleni, George Coșbuc și Lucian Blaga, este fiu de preot. A crescut în biserică. Climatul ritual i-a străbătut copilăria până în adâncul ei și aceste puternice impresii sacre, plămădite în ființa lui, izbucnesc în inspirații literare și se răsfrâng asupra întregii lumi pe care o cântă poetul. Natura cu mărețiile ei devine astfel un act
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
Pavel Șușară Apărută abrupt, schimbarea de regim din România a găsit arta plastică într-o situație de supreviețuire. Această supraviețuire avea loc, însă, în condițiile unui climat general de o extremă ostilitate și ale unei amenințări directe venite din partea amatorismului, puternic susținut în ultimii ani și abil promovat politic prin ,,Festivalul Național Cîntarea României". Cam trei segmente mari s-au coagulat, în aceste condiții, în arta profesionistă
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
de "ardere a etapelor". Grație lor, autorul se simte liber a inova într-un domeniu în care trecutul produce totdeauna "obstacole" de o gravitate sterilă, oneroasă, prin simpla lor adiționare în timp. În Basarabia, ele au fost favorizate de un climat specific, de izolaționism și suspiciune. Un prim obiectiv al lui Leo Butnaru îl reprezintă existențialul, acel "nivel zero" de la care pornește creația literară, ce reprezintă demarcația sa de propriile-i teme. Cu aerul unei divagații, al unei vioaie amalgamări de
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]