953 matches
-
indicate în anexa nr. 4, tabloul 6; ... b) pădurile din jurul stațiunilor balneo-climaterice de interes republican, în limita perimetrelor constituite sau ce se vor constitui pe bază de studii hidrogeologice, iar pentru cele de interes regional și local, precum și pentru cele climaterice, în medie câte 100 ha, din cuprinsul unei zone cu o rază pînă la 4 km; ... c) arboretele din jurul sanatoriilor, a coloniilor cu case de odihnă și a stațiunilor turistice, în medie câte 100 ha din cuprinsul unei zone cu
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 1954 privind zonarea funcţională a pădurilor din Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127386_a_128715]
-
-se astfel locuitorilor condiții de muncă și viața cat mai apropiate de cele ale populației din orașe. Satele în care își au sediul organele de conducere ale comunei sînt reședința de comună. Articolul 10 Orașele și comunele care, datorită condițiilor climaterice, hidrologice, așezării și înzestrării lor edilitar-gospodărești, prezintă importantă pentru ocrotirea sănătății și asigurarea odihnei cetățenilor, sînt organizate că stațiuni balneoclimaterice. Articolul 11 Județele Republicii Socialiste România și municipiile de reședință ale acestora sînt următoarele: Articolul 12 Municipiile, orașele și comunele
LEGE nr. 2 din 18 aprilie 1989 privind îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127512_a_128841]
-
sănătății al modificărilor din ambient și de la locul de muncă și a costurilor imense pentru sistemul de sănătate ce decurg din acestă. Ea acoperă aspecte deosebite, precum prevenirea și efectele poluării aerului, metalelor grele și ale substanțelor toxice, zgomotului, modificărilor climaterice și ale radiației electromagnetice, precum și efectele poluării la locul de muncă asupra sănătății. Ca priorități sunt incluse: - calea multidisciplinara pentru obținerea unei mai bune înțelegeri a interacțiunii între mediul social și fizic și sănătate, incluzând cercetarea bolilor și a alergiilor
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
se referă la principalele elemente de care trebuie să se țină seama în organizarea și dezvoltarea acestora, ca o consecință a specificului lor. I. Zonele funcționale ale unei stațiuni Din punct de vedere al sistematizării și componenței, stațiunile balneare și climaterice includ zone funcționale cu caracter diferențiat, astfel: cazarea sanatoriala; de odihnă; pentru turismul de tranzit și scurt sejur; zona de locuit pentru populația permanentă (din care se recrutează cea mai mare parte a personalului din stațiune); zona pentru case de
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
în zona cazare-tratament); - agrement (parcuri publice). Spațiile verzi vor acoperi cca. 2/3 din suprafața teritoriului cuprins în perimetrul stațiunii, fiind dimensionat după normă de 50 mp - 150 mp de vizitator și locuitor permanent. IV. Echiparea tehnico-edilitara Stațiunile balneare și climaterice trebuie să fie asigurate, la nivelul importanței și a gradului de confort de: - alimentare cu apă potabilă (cca. 350-700 l/an); - canalizare pentru apele reziduale; - energie calorica; - energie electrică; - telecomunicații. Se impun următoarele condiții: Se interzice deversarea apelor reziduale în
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
se referă la principalele elemente de care trebuie să se țină seama în organizarea și dezvoltarea acestora, ca o consecință a specificului lor. I. Zonele funcționale ale unei stațiuni Din punct de vedere al sistematizării și componenței, stațiunile balneare și climaterice includ zone funcționale cu caracter diferențiat, astfel: cazarea sanatoriala; de odihnă; pentru turismul de tranzit și scurt sejur; zona de locuit pentru populația permanentă (din care se recrutează cea mai mare parte a personalului din stațiune); zona pentru case de
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
în zona cazare-tratament); - agrement (parcuri publice). Spațiile verzi vor acoperi cca. 2/3 din suprafața teritoriului cuprins în perimetrul stațiunii, fiind dimensionat după normă de 50 mp - 150 mp de vizitator și locuitor permanent. IV. Echiparea tehnico-edilitara Stațiunile balneare și climaterice trebuie să fie asigurate, la nivelul importanței și a gradului de confort de: - alimentare cu apă potabilă (cca. 350-700 l/an); - canalizare pentru apele reziduale; - energie calorica; - energie electrică; - telecomunicații. Se impun următoarele condiții: Se interzice deversarea apelor reziduale în
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
Pentru cele două Americi, media producției de vin a anilor 1992-1994 este de 42,1 milioane hl pe an, însă aproape toată recolta continentului este asigurată de patru țări: Argentina, Statele Unite ale Americii, Chile și Brazilia. În Africa, unde condițiile climaterice sunt în general puțin propice culturii viței de vie și unde numeroase țări au practici religioase care interzic sau limitează consumul băuturilor alcoolice, două țări asigură 90% din producție: Africa de Sud și Algeria. Media anuală a producției africane pentru anii 1992-1994
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care ocupa din devonian și până În jurasic, o parte a emisferei sudice, Împreună cu sudul Africii, America de Sud, Madagascar, părțile meridionale ale Indiei și Indochinei. Dispărând legăturile cu masa continentală sudică, Australia a rămas izolată, flora și fauna adaptându-se treptat schimbărilor climaterice și topografice 5. Timp de 50.000 de ani aborigenii 4 Silviu Neguț, Ion Nicolae, Superlative geografice. Mică enciclopedie, Editura Ion Creangă, 1978, p. 89 și urm.; Dragoș Corlățeanu, Călător prin Australia, Editura pentru Tineret, București, 1991, p. 12. 5
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a Marei Bariere de Corali se găsesc insulele: Lady Elliot, Lady Musgrave, Heron, Great Keppel, Brampton; În centrul recifului: Lindeman, Long Island, Hamilton, Withsunday, South Molle, Daydreman, Hook; În nord: Magnetic, Orpheus, Hinchinbrook, Badarra, Dunk, Fitzroy, Lizard, Green Island. CAPRICII CLIMATERICE Conform lucrărilor de specialitate se disting pe continentul australian cinci zone climaterice:1.Zona tropicală nordaustraliană, umedă vara, cu temperaturi ridicate tot timpul anului; 2.Zona Queensland, cu ierni lipsite de precipitații și temperaturi medii; 3.Zona de coastă din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Heron, Great Keppel, Brampton; În centrul recifului: Lindeman, Long Island, Hamilton, Withsunday, South Molle, Daydreman, Hook; În nord: Magnetic, Orpheus, Hinchinbrook, Badarra, Dunk, Fitzroy, Lizard, Green Island. CAPRICII CLIMATERICE Conform lucrărilor de specialitate se disting pe continentul australian cinci zone climaterice:1.Zona tropicală nordaustraliană, umedă vara, cu temperaturi ridicate tot timpul anului; 2.Zona Queensland, cu ierni lipsite de precipitații și temperaturi medii; 3.Zona de coastă din New South Wales și Victoria, În permanență umedă, cu temperaturi medii; 4
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
asumat apărarea Australiei. Încet, Încet, multe din regimentele australiene s-au reîntors din Europa și, Începând de la jumătatea anului 1943, pericolul unei invazii a fost Înlăturat”346. Alte mărturii istorice prezentate cu multă acurateță În muzeu se referă la dezastrele climaterice la care a fost supus Teritoriul de Nord și reconstrucția capitalei cu fonduri federale: secete Îngrozitoare (1923-1929, 1952), când Întreaga vegetație a dispărut, vitele murind cu zecile de mii, cele rămase, mult Europa. Numele provine de la naturalistul Charles Darwin, care
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
stejari de deșert, 357 Ibidem, p. 279. 358 Ibidem, p. 222. 210 pâlcuri de ierburi). „Blestemul Australiei” așa au fost poreclite imensele suprafețe acoperite de scrub care dau peisajului un aspect cenușiu-verzui. Înaintând prin deșertul fierbinte, cu vegetație adaptată condițiilor climaterice În dogoreala cuptorului lui Hefaistos, mi-am amintit o frumoasă descriere făcută de etnologul Charles Mountford cu ocazia unei expediții prin Deșertul Roșu: „Târziu după-amiază am ajuns lângă o perdea de vegetație formată În Întregime din kurrajongul deșertului, scrub de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Fedinand Marcos, insulele Filipine aveau 12 zone libere, În 1986 doar trei dintre ele mai erau operaționale: Bataan, cea mai mare ZEL din lume, aflată la 160 km de Manila; Baguilo, situată la altitudinea de 1500 metri, lângă o stațiune climaterică, specializată În montaje electronice și Máctan, pe insula CĂbu, posedând 119 ha spații de depozitare operațional pe trei nivele. 804 În insula Luzon sunt munți spectaculoși, vulcani (Pinatubo, Taal), orașe coloniale, plaje frumoase (San Miguel, Matabungkay, Nasugbu), festivaluri folclorice (San
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
influențează favorabil starea psihică. Mersul în pantă se va recomanda în special bolnavilor convalescenți și debilitați, persoanelor în vârstă, surmenaților, bolnavilor cu insomnie etc. Pentru cura de teren sunt necesare trasee în pantă de 500 - 3.000 m. În stațiunile climaterice, aspectele spațiale și compoziționale ale peisajelor sunt comune stațiunilor balneare, arhitectul peisagist elaborând în special genuri artistice cu certe rezonanțe afective. Prin gen în arhitectura peisajelor se înțelege opera artistică exprimată cu mijloacele vegetației. Pentru fiecare regim de odihnă există
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
lor cu efecte curative. Astfel, nămolul de la Nicolina - Iași se încadrează în categoria nămolurilor mineralogene sulfuroase. El ia naștere în urma procesului chimic și apoi biochimic dintre apa minerală, puternic sulfuroasă, și suportul argilos depus în bazine și sub influența factorilor climaterici locali. Stațiunea balneoclimatică Strunga Așezare geografică Stațiunea balneară Strunga este situată în partea de vest a Podișului Central Moldovenesc, la o depărtare de 53 km de Iași, 7 km de Târgu Frumos și 30 km de orașul Roman, fiind dominată
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de amenajare, bazate pe existența factorilor naturali amintiți, cuprind construirea unui sanatoriu de odihnă cu 50 paturi pentru copiii care ar beneficia de cura hidrominerală în profilaxia de durată a unor infecții urinare în antecedente, bacteriurii asimptomatice. Pentru un sanatoriu climateric pledează și particularitățile peisajului, ale vegetației bogată în arbori și arbuști și poziția geografică particularizată de o largă deschidere estică cu protecția înălțimii aflate spre nord-vest. Răducăneni este o localitate mare, în plină dezvoltare economico-socială cu evoluție rapidă de urbanizare
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
ale vegetației bogată în arbori și arbuști și poziția geografică particularizată de o largă deschidere estică cu protecția înălțimii aflate spre nord-vest. Răducăneni este o localitate mare, în plină dezvoltare economico-socială cu evoluție rapidă de urbanizare. Condițiile geomorfologice, pedologice, hidrologice, climaterice și de vegetație pe care le oferă zona izvoarelor justifică crearea unui centru de recuperare și locuri de joacă pentru copii. Lețcani În albia majoră a râului Bahlui, pe traseul unui vechi braț al acestuia, lângă satul Lețcani, pe o
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și Litoralului Mării Negre și în zonele de traversare a Carpaților; ... d) planurile urbanistice de detaliu și planurile zonale de amenajare a teritoriului pentru obiectivele situate în afara localităților; ... e) planurile urbanistice zonale pentru zonele centrale ale municipiilor, orașelor și stațiunilor balneare, climaterice și turistice; ... f) planurile urbanistice zonale sau de detaliu care se referă la teritorii ce cuprind sau sunt limitrofe obiectivelor speciale situate în intravilan. ... Articolul 2 Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major General, Ministerul de Interne și Serviciul Român de
ORDIN Nr. 3422 din 1 august 1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113691_a_115020]
-
și Litoralului Mării Negre și în zonele de traversare a Carpaților; ... d) planurile urbanistice de detaliu și planurile zonale de amenajare a teritoriului pentru obiectivele situate în afara localităților; ... e) planurile urbanistice zonale pentru zonele centrale ale municipiilor, orașelor și stațiunilor balneare, climaterice și turistice; ... f) planurile urbanistice zonale sau de detaliu care se referă la teritorii ce cuprind sau sunt limitrofe obiectivelor speciale situate în intravilan. ... Articolul 2 Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major General, Ministerul de Interne și Serviciul Român de
ORDIN Nr. 4221 din 8 august 1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113694_a_115023]
-
personal. 4. Studenții beneficiază de sprijin material pentru participare la tabere de odihnă și tratament în vacanță, gratuit sau cu reduceri de tarife, si la excursii organizate, după cum urmează: a) studenții pot primi bilete de odihnă și tratament în stațiuni climaterice în mod gratuit. Numărul de bilete ce pot fi distribuite va fi de până la 15% din numărul studenților școlarizați la învățământul de zi, fără taxa de studiu. Repartizarea pe unități de învățământ se face de Ministerul Învățământului, în funcție de numărul studenților
HOTĂRÎRE Nr. 285 din 21 iunie 1993 privind acordarea de burse, alte forme de sprijin material, precum şi ajutoare sociale pentru studenţii români de la cursurile de zi, fără taxa de studiu, în instituţiile de învăţământ superior de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109500_a_110829]
-
lungi. Soluția adoptată de femeile de rang înalt în Evul Mediu a fost aceea de a se deplasa în familie sau într-o companie integral feminină, însoțite de gărzi înarmate. Corpul pelerinului suferă din cauza lipsurilor din timpul călătoriei, a condițiilor climaterice, iar detalii cu privire la acest aspect abundă în toate relatările de pelerinaj din timpul Evului Mediu. „Pelerinul călătorește pentru a suferi și a se vindeca tocmai prin suferință. Durerea și învățarea sa progresivă se contopesc deci într-un fel de dialectică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
iunie 1967 privind unele măsuri referitoare la trimiterea bolnavilor pentru tratament medical în străinătate; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2.156 din 31 august 1967 pentru modificarea denumirii și obiectului Sanatoriului TBC din orașul Predeal, regiunea Brașov, și desființarea Sanatoriului climateric de nevroze din comuna Săvârșin, regiunea Banat, din subordinea Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 642 din 27 martie 1968 privind aprobarea standardelor de stat pentru grâu, făină și pâine; - Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1
HOTĂRÂRE nr. 475 din 14 iulie 1999 privind declararea ca abrogate a unor acte normative nepublicate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124812_a_126141]
-
conveni prin acorduri bilaterale sau multilaterale dacă dispozițiile aplicabile atât mijloacelor speciale de transport, cât și temperaturilor la care anumite produse trebuie menținute în timpul transportului, ar putea fi mai severe decât cele prevăzute în prezentul acord, mai ales din cauza condițiilor climaterice speciale. Aceste dispoziții nu vor fi aplicabile decât transporturilor internaționale efectuate între părțile contractante care vor fi încheiat acorduri bilaterale sau multilaterale vizate de prezentul articol. Aceste acorduri vor fi comunicate Secretariatului general al Organizației Națiunilor Unite, care le va
ORDONANTA nr. 75 din 25 august 1998 pentru aderarea României la Acordul cu privire la tranSporturile internaţionale de produse perisabile şi cu privire la mijloacele de tranSport speciale care trebuie folosite pentru aceste tranSporturi (ATP), adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121689_a_123018]
-
prăpăstioase, în pădurile de rășinoase pure sau în amestec de fag, cari aparțin micilor proprietari și cari au nevoie în fiecare an de o cantitate oarecare de lemne de lucru, pentru îndestularea trebuințelor lor casnice, precum în pădurile din preajma stațiunilor climaterice și balneare, unde din considerațiuni de estetică și de variațiuni a pitorescului, forma grădinărită cu arbori de vîrstă și dimensiuni confuz amestecate este de la sine indicată. Articolul 2 Pădurile care potrivit art. 1 au a fi exploatate pe bază de
REGULAMENT din 2 iulie 1921 pentru aplicarea Legii modificatoare a codicelui silvic, publicat�� în "Monitorul Oficial" No. 131/920 şi a Decretului - Lege No. 2596/919. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]