740 matches
-
țării, unde vor fi apropiate de aceste medii. Cantitățile lunare de precipitații vor fi în general apropiate de media climatologică, exceptând regiunile vestice și centrale, unde sunt posibile valori excedentare. FEBRUARIE Temperatura aerului va avea valori medii apropiate de normalul climatologic în cea mai mare parte a țarii. Cantitățile lunare de precipitații vor fi apropiate de mediile climatologice, posibil local deficitare în sud-vestul țării. MARTIE Temperatura aerului va avea valori apropiate de mediile multianuale în sudul, sud-estul și estul țării, și
Iarna ne ameninţă din nou cu venirea ei [Corola-blog/BlogPost/92812_a_94104]
-
de media climatologică, exceptând regiunile vestice și centrale, unde sunt posibile valori excedentare. FEBRUARIE Temperatura aerului va avea valori medii apropiate de normalul climatologic în cea mai mare parte a țarii. Cantitățile lunare de precipitații vor fi apropiate de mediile climatologice, posibil local deficitare în sud-vestul țării. MARTIE Temperatura aerului va avea valori apropiate de mediile multianuale în sudul, sud-estul și estul țării, și posibil sub aceste medii în celelalte regiuni. Cantitățile lunare de precipitații vor fi excedentare în cea mai
Iarna ne ameninţă din nou cu venirea ei [Corola-blog/BlogPost/92812_a_94104]
-
sudul, sud-estul și estul țării, și posibil sub aceste medii în celelalte regiuni. Cantitățile lunare de precipitații vor fi excedentare în cea mai mare parte a țării, exceptând regiunile sud-estice și local cele sud-vestice, unde se vor încadra în normele climatologice.
Iarna ne ameninţă din nou cu venirea ei [Corola-blog/BlogPost/92812_a_94104]
-
mai calde în anii 19481949, 1970-1971, 1974-1975. Datorită defrișării pădurilor, clima are un caracter stepic. Sunt mari diferențe de temperatură: maxima termică absolută este de 39,70C în luna august și minima absolută - 30,50, în luna ianuarie. Dintre factorii climatologici care influențează temperatura amintim: factori radiativi, geografici și dinamici. Dintre toți factorii climatogeni, important este radiația solară, deoarece constituie sursa energetică care stă la baza tuturor proceselor și fenomenelor climatice. Radiația solară anuală însemna pentru zona noastră 17,5 Kcal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Comuna Șușani, cuprizând satele Ușurei, cu cătunul Sârbi-Sâlea, Șușani de Sus, Șușanii de Jos, Stăiculești și Râmești-Beica, împreună cu comunele Măciuca, Mădulari-Beica, Cârlogani și Pleșoiu este așezată pe cursul mijlociu al Văii Beica, din județul Vâlcea. După descrierea caracteristicilor geografice și climatologice, autorii descriu cu lux de amănunte așezămintele umane, structura caselor, pagini însoțite de fotografii, cercetând arhivele locale și cele județene, autorii fac vorbire de documentele ce aduc la lumina contemporaneității atestarea documentară a comunei Șușani, “cunoscută ca localitate într-o
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
Acasa > Poezie > Familie > GHIOCELUL 'VESTITOR !' Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Eu vin spre voi din alte timpuri Când erau 4 anotimpuri Când între iarnă și dorita vară Era climatologic, primăvară ! Și chiar de 1 Martie De sub zăpada-mantie Ieșea un verde firișor Pe post de vesel vestitor ! Azi ghiocelul iată, crește Pe sol negru...(mai) albește Metaforic clopoțind Și mundanului șoptind : Eu vestitorul glaciar De anotimp imaginar Ce precede iar
GHIOCELUL 'VESTITOR !' de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367662_a_368991]
-
aceste zone fiind practic inutilizabilă. Regimul hidrologic și de umiditate este caracterizat printr-un deficit de umiditate estivală și un ușor plus de umiditate primăvara, cauzat de topirea zăpezilor. Climatologie Caracterizarea climatică a teritoriului studiat s-a realizat utilizând datele climatologice din "Atlasul climatic al R.S.R." ediția 1966, fiind completate cu observații și interpretări cu caracter local, preluate de la stația meteorologică Băneasa și Târgoviște. Din punct de vedere climatic, UP I Cornățelu se afla în plin climat continental de cîmpie
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
și conducerea arboretelor . M.S. : Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor . M.S. : Îndrumări tehnice pentru reconstrucția ecologică a pădurilor - 1988. M.S. - I.C.A.S.: Coduri de descriere parcelară, tabele de producție simplificate și clasificarea solurilor la nivel superior (versiunea III-1989) I.M.S. : Atlas climatologic al R.S.R. - 1967. A.S.A.S. : Sistemul român de clasificare a solurilor. *** : Monografia geografică a R.S.R. - 1960. *** : Enciclopedia geografică a României - 1984. *** : Legea nr. 2/1987 *** : Legea 46/2008 - Codul silvic. Documente privind proprietatea (copii) Procesul verbal al conferinței a II-a de amenajare
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
Agro-silvică, București. Stoiculescu, Cr. D. - 1987, "Potențialul furajer din cadrul fondului forestier și raționalizarea pășunatului în pădure", Buletinul informativ al Academiei de Științe Agricole și Silvice, nr. 17, București. Târziu, D. - 1997, "Pedologie și stațiuni forestiere", Editura Ceres, București. *** "Atlas climatologic al R.S.R.", Editura Academiei, București, 1966. *** "Îndrumări tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor", București, 1987. *** "Legea privind conservarea, protejarea și dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațională, economică și menținerea echilibrului ecologic" (Legea nr. 2/1987), București, 1987. *** Amenajamentul
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
secetoase au debit mic, iar în timpul topirii zăpezii sau ploilor, debitul acestora crește). Regimul hidrologic nu influențează în mod deosebit formarea solurilor și vegetația forestieră. ... 4.2.4. Climatologie Caracterizarea climatică a teritoriului aflat în studiu s-a realizat utilizând datele climatologice din "Atlasul climatic al R.S.R." ediția 1966, fiind completate cu observații și interpretări cu caracter local, preluate de la stația meterologică Parâng. Conform sistemului de clasificare Koppen, teritoriul analizat se încadrează în provincia climatică cu climă boreală cu ierni cu
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
1986/2000. ... – M.S. : Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor - 1986/2000. ... – M.S. : îndrumări tehnice pentru reconstrucția ecologică a pădurilor - 1988. ... – M.S. - I.C.A.S.: Coduri de descriere parcelară, tabele de producție simplificate și clasificarea solurilor la nivel superior (versiunea III-1989, 2003) ... – I.M.S. : Atlas climatologic al R.S.R. - 1967. ... – ***. : Amenajamentul U.P. III Bratcu, Ocolul silvic Runcu - 2003 ... – A.S.A.S. : Sistemul român de clasificare a solurilor. ... – *** : Monografia geografică a R.S.R. - 1960. ... – *** : Enciclopedia geografică a României - 1984. ... – *** : Legea nr. 2/1987 ... – *** : Legea nr. 2/1987 ... – ***: Legea nr. 5/2000 ... – ***: Legea nr. 75/2002
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
de energie electrică integrată. Pentru a putea garanta succesul procesului de tranziție, este nevoie de o abordare flexibilă, care să facă posibilă o corelare eficientă între necesarul de investiții, gradul de maturitate al tehnologiilor precum și de specificitățile economice, geografice, climatologice și geopolitice ale României și, nu în ultimul rând, cu monitorizarea implicațiilor economice și sociale, cu pregătirea și aplicarea unor programe clare și susținute pentru sprijinirea zonelor carbonifere aflate în tranziție. Astfel, România își propune înlocuirea unei importante capacități energetice
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
Amenajarea pădurilor", Editura Agro-silvică, București. Stoiculescu,Cr.D. -1987,"Potențialul furajer din cadrul fondului forestier și raționalizarea pășunatului în pădure", Buletinul informativ al Academiei de Științe Agricole și Silvice, nr.17, București. Târziu, D.-1997, "Pedologie și stațiuni forestiere", Editura Ceres, București. *** "Atlas climatologic al R.S.R.", Editura Academiei, București, 1966. *** "Îndrumări tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor", București, 1987. *** "Legea privind conservarea, protejarea și dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațională, economică și menținerea echilibrului ecologic" (Legea nr.2/1987), București, 1987. *** "Norme tehnice
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
februarie (mai cald cu 6,2 °C), iar cea mai mică în luna noiembrie (mai cald cu 0,9 °C). În tabelul nr. 1 evidențiem valorile medii lunare ale temperaturilor înregistrate în ultimii ani în lunile de iarnă prin raportare la norma climatologică standard. Tabelul nr. 1 - Valorile medii lunare ale temperaturilor înregistrate în ultimii ani în lunile de iarnă și norma climatologică standard [°C] Norma Luna 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 4,6 Noiembrie 5 4,7 8,7 4,2 5,7 4,6
HOTĂRÂRE nr. 1.222 din 2 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289172]
-
nr. 1 evidențiem valorile medii lunare ale temperaturilor înregistrate în ultimii ani în lunile de iarnă prin raportare la norma climatologică standard. Tabelul nr. 1 - Valorile medii lunare ale temperaturilor înregistrate în ultimii ani în lunile de iarnă și norma climatologică standard [°C] Norma Luna 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 4,6 Noiembrie 5 4,7 8,7 4,2 5,7 4,6 5,5 - –0,4 Decembrie 1,5 –0,8 2,3 2,9 1,1 0 2,5 - –1,9 Ianuarie –6 0 –2,1 –0,7 –0,1 –0,8 3,2 –0,2
HOTĂRÂRE nr. 1.222 din 2 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289172]
-
GWh] 4650 4980 5156 4605 4791 Vârful maxim de consum [MW] 8278 8656 8785 8378 8090 Temperatura medie lunară realizată [°C] 5,5 2,5 –0,2 6,0 6,9 Temperatura medie lunară multianuală [°C] 4,6 –0,4 –1,9 –0,2 4,1 Abaterea față de norma climatologică standard [°C] 0,9 2,9 1,7 6,2 2,8 Vârful maxim de producție [MW] 8637 8958 9194 9023 9336 Pentru estimarea consumului brut de energie electrică al țării aferent perioadei 1 noiembrie 2024-31 martie 2025, Dispecerul Energetic Național, denumit în continuare DEN
HOTĂRÂRE nr. 1.222 din 2 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289172]
-
precum și informarea altor beneficiari aeronautici interesați cu privire la situația meteorologică în regiunea de informare a zborurilor FIR - București, precum și în statele cu care sunt în vigoare acorduri/înțelegeri în domeniul aviației civile; întocmește și întreține baza de date climatologice aeronautice pentru aerodromurile civile din România, pe baza căreia furnizează studii și tabele climatologice aeronautice; ... ................................. 8. organizează și controlează pregătirea profesională a personalului de trafic aerian, meteorologic aeronautic și de informare aeronautică; ... 9. colaborează cu operatorii aeroportuari în domeniul furnizării
HOTĂRÂRE nr. 1.312 din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277816]
-
de informare a zborurilor FIR - București, precum și în statele cu care sunt în vigoare acorduri/înțelegeri în domeniul aviației civile; întocmește și întreține baza de date climatologice aeronautice pentru aerodromurile civile din România, pe baza căreia furnizează studii și tabele climatologice aeronautice; ... ................................. 8. organizează și controlează pregătirea profesională a personalului de trafic aerian, meteorologic aeronautic și de informare aeronautică; ... 9. colaborează cu operatorii aeroportuari în domeniul furnizării serviciilor de trafic aerian, de informare aeronautică și de meteorologie aeronautică, precum și pentru
HOTĂRÂRE nr. 1.312 din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277816]
-
ianuarie (mai cald cu 5,1 °C), iar cea mai mică în luna februarie (mai cald cu 0,9 °C). În tabelul nr. 1 evidențiem valorile medii lunare ale temperaturilor înregistrate în ultimii ani în lunile de iarnă prin raportare la norma climatologică standard. Tabelul nr. 1 - Valorile medii lunare ale temperaturilor înregistrate în ultimii ani în lunile de iarnă și norma climatologică standard [°C] Norma Luna 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 3,8 Noiembrie 3,5 5 4,7 8,7 4,2 5,7
HOTĂRÂRE nr. 877 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274673]
-
nr. 1 evidențiem valorile medii lunare ale temperaturilor înregistrate în ultimii ani în lunile de iarnă prin raportare la norma climatologică standard. Tabelul nr. 1 - Valorile medii lunare ale temperaturilor înregistrate în ultimii ani în lunile de iarnă și norma climatologică standard [°C] Norma Luna 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 3,8 Noiembrie 3,5 5 4,7 8,7 4,2 5,7 4,6 - – 0,8 Decembrie – 2 1,5 – 0,8 2,3 2,9 1,1 0 - – 1,9 Ianuarie – 2,3 – 6 0 – 2,1 – 0,7 – 0,1 – 0,8 3,2
HOTĂRÂRE nr. 877 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274673]
-
electrică [GWh] 4621 4880 4893 4582 4751 Vârful maxim de consum [MW] 7848 8250 8285 8354 7776 Temperatura medie lunară realizată [°C] 6,4 2,3 3,2 0,7 5,5 Temperatura medie lunară multianuală [°C] 3,8 – 0,8 – 1,9 – 0,2 4,1 Abaterea față norma climatologică standard [°C] 2,6 3,1 5,1 0,9 1,4 Vârful maxim de producție [MW] 8388 8410 9924 9691 8658 Pentru estimarea consumului brut de energie electrică al țării aferent perioadei 1 noiembrie 2023-31 martie 2024, Dispecerul energetic național, denumit în continuare DEN
HOTĂRÂRE nr. 877 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274673]
-
în timp și spațiu, chiar fără influența omului, cu modificări ciclice sau ireversibile, echilibrul fiind doar pe ansamblu și în dinamică. Ba mai mult, "teoria catastrofelor" afirmă că evoluția ecosistemelor nu este liniară ci cu salturi determinate de evenimente majore climatologice sau de altă natură, iar în cazul particular al apelor de inundații, care sunt un element natural necesar evoluției naturale. De aceea, decelarea procentului contribuției omului la modificările din ecosistemele acvatice și evaluarea semnificației și consecințelor ecologice este o problemă
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
fost suficiente două minute ca s-o conving pe Bea să luăm pledurile din salon și să ne Închidem În acea Încăpere măruntă, cu singura companie a două lumînări și a cîtorva aplice de baie de muzeu. Principalul meu argument, climatologic, a dat-o gata imediat pe Bea, căreia căldura emanată de dalale de pe jos Îi alungă temerile inițiale că născocirea mea zănatică avea să dea foc casei. Apoi, În penumbra roșiatică a lumînărilor, În timp ce o dezbrăcam cu degete tremurătoare, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Străinu este general român, specialist în radiolocație, doctor în război geofizic, membru fondator al Asociației pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate (A.S.F.A.N). A publicat numeroase cărți, articole și studii în domeniul cercetării spațiului aerian prin intermediul metodelor radiolocației, arme geofizice, climatologice, fenomenul OZN și a participat la realizarea unui mare număr de emisiuni televizate. Este Director al Centrului Special de Situații și Cercetări Ufologie și Psihotronice. În opinia noastră domnul Străinu este unul dintre cei mai buni specialiști din țara noastră
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
gotic-târziu, pe Sena, după care Își luase titlul și o revistă esoterică, turnul În care Pascal a făcut experimente asupra greutății aerului și pare că Încă și astăzi, la 52 de metri Înălțime, există În el o stație de cercetări climatologice. Poate că Începuseră acolo, Înainte de a ridica Tour Eiffel. Există zone privilegiate. Și nimeni nu-și dă seama. Mă Întorc către Saint-Merri. Alte râsete de fete. Nu vreau să văd pe nimeni, dau ocol bisericii prin rue du Cloître Saint-Merri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]