674 matches
-
fim acolo. Iar bolnăviori o să-mi dea nenea Gabi alții, doar sunt asistentul lui, nu? Haide, mami, zău grăbește-te, uite eu deja am dat pijămăluța jos și merg la baie să-mi spăl dințișorii, o să fiu gata într-o clipită! Și o și zbughi în baie unde se spăla pe fața și apoi, cu mare sârg își spălă dințișorii. Laura se sculă și începu să pregătească micul dejun, bunica era plecată la magazinul din colț după pâine proaspătă. Apoi, fredonând
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378430_a_379759]
-
Acasa > Poezie > Delectare > GÂNDUL DE AZI Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea umple ochii bucuriei cu o lumină nemaiîntâlnită, dă aripi de poveste duioșiei și dintr-o oră face o clipită. Are puterea să întoarne drumul și orișice furtună s-o-mblânzească. Pe-acolo pe-unde-și lasă ea parfumul începe și pustiul să-nverzească. Iubirea ’nalță,vindecă, hrănește și-oricărui gest îi dă însemnătate. Oricâtă-am dărui tot prisosește și-oricât primim
GÂNDUL DE AZI de AURA POPA în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378499_a_379828]
-
confruntarea hidra își revendică dreptul la domnie rupe sigiliile blestemului ancestral ce-o înlănțuiau în adâncuri și dă șah luminii la regină se acutizează lupta între viață și moarte - greu de ghicit finalul. Destinele scânteilor ce strălucesc pe cer o clipită se scriu prin fapte: unele alegând strălucirea curată, dăruiesc lumină mângâiere și pace și scapă de la pieire sufletele damnate altele cu inimi mușcate de voluptatea ispitelor șerpilor tentatori, se transformă-n lupi îmbrăcați în piele de oi se cufundă-n
SFÂRȘITUL CALVARULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378975_a_380304]
-
deschidă. În prag îi apăruse o măicuță care ținea de mână o copilă tare drăgălașă, cu păr cârlionțat ca al Doamnei Doctor, întinzând mânuța stângă, cu degetele răsfirate, gata să apuce un lucru dorit. Doamna abia de o văzuse o clipită și... se trezise răvășită. Încercase să se ridice, dar, istovită, căzuse. Ea, Sofia, o aflase doborâtă de leșin când revenise în încăpere. O așezase ca pe un copil, așa era de ușoară, pe pat, așteptând să se trezească și să
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
O LUME/מבוקש זמן,מבוקש מקום-VERSIUNE BILINGVA EBRAICĂ-ROMÂNĂ, de Adina Rosenkranz Herscovici , publicat în Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016. RÂVNESC LA O LUME Acolo, câinii nu mă sperie, avioanele nu cad. Nu sunt controale invazive, operațiile țin o clipita. Bonă mă dezmiardă, nu mă înțeapă cu un ac ca să vadă dacă fetiță nu se preface cumva c-a adormit. Îl ascult la tribunal pe tata, subjugata de glasul lui, ce fascinează mulțimea. El mă vede îndrăgostită, iubita, mamă. Nu
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
că am mâinile de aur ale mamei; totuși, roboții curată, fac ordine, gătesc pentru mine. Am și un suflet-pereche. Citește mai mult RÂVNESC LA O LUMEAcolo,câinii nu mă sperie,avioanele nu cad.Nu sunt controale invazive,operațiile țin o clipită.Bona mă dezmiardă,nu ma înțeapă cu un acca să vadă dacă fetițanu se preface cumvac-a adormit.Îl ascult la tribunal pe tata,subjugata de glasul lui,ce fascinează mulțimea.El mă vede îndrăgostită,iubita, mamă. Nu mă temsă devin
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
Breazu Gabriel, agent de pază la ..., vă rog frumos, cu domnul comisar Grosu...! E o treabă urgentă! - Regret, domnul comisar nu mai lucrează la noi.... Spuneți, vă ascult! Despre ce este vorba? Gabriel nu mai cunoștea alt nume acolo. O clipită a stat în cumpănă. A amintit de cazul său și a spus dintr-o suflare ce a aflat de la Amalia. A implorat să se intervină urgent. Agentul de poliție i-a cerut doar să precizeze la care din cele două
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
și mașină un om se zbătea în ghearele morții, strivit. Cu ultimele puteri, urla de durere. Viorel a parcurs și acei câțiva pași, încet și temător, privind fix la acel om chinuit, cu maxilarele strânse. L-a recunoscut. Într-o clipită a fost lângă el strigând: - Gavrilă ! Bă, Gavrilă, bă! Gavrilă, băiatu’ tatii, mă auzi bă, băiatule? Ce-ai făcut, Doamne, cu băiatu’ meu? Ce soartă i-ai dat, Doamne, s-o petreacă? Gavrilă, rezistă băiatule! A încercat să desfacă cele
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
bineînțeles, într-un misteric / inițiatic „timp universal“ al muzicii sferelor etc.: «Presupuind lumea redusă la un bob de rouă și raporturile de timp, la o picătură de vreme, seculii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, și în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta și ar cugeta tot atâta ca în evii noștri [...]. În ce nefinire microscopică s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercetători, în ce infinire de timp clipa de bucurie... Bine zici, meștere Ruben... Bine
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
locul stăpânit de mine. Încrezător, împinsese c-o labă portița și se-apropiase cu oarece semeție, dar și cu încrederea că nu-l voi dezamăgi. Îi aruncai domol demâncarea pe care o prinse dintr-un foc. O lăsă pentru o clipită jos, mi se păru, ca să-mi mulțumească, dar fără ajutorul cozii. Asta mă făcu să cred că era lipsit de mult de prietenia omului, căci nu mai știa semnele... Apoi, înșfăcând turtoiul, își deschise tot singur portița cu laba. Se-
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
DE VIAȚĂ Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ecou de viață Oftările în colier se-adună Ca salbă unui ticăit de ceas. Stele-s împletite în cunună... Ascult cum calcă al clipitei pas. Secunda zboară spre senin, Cu aripile albe de mătase... Să-mbrățișeze iar sublim Popasul veșniciei la fereastră. Bătăi de pleoape-n taină se aud La poarta infinitului a rugă... Scânteia-n brațe de amurg Se scaldă în privirea taciturnă
ECOU ETERN DE VIAŢĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381918_a_383247]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Foileton > CĂPITANUL VASILE (4) Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului La un moment dat, câinii o luară la fugă spre ieșirea principală și într-o clipită ajunseră pe faleză. De acolo o luară la fugă înspre Billa. Cățelușul lătra și el cu privirea îndreptată spre căpitan și Pepsi, dar nu se îndepărtase prea mult de ei, de parcă i-ar fi chemat cu el. Văzând așa, Vasile
CĂPITANUL VASILE (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381997_a_383326]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > GÂNDUL DE AZI Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 2294 din 12 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Iubirea umple ochii bucuriei cu o lumină nemaiîntâlnită, dă aripi de poveste duioșiei și dintr-o oră face o clipită. Are puterea să întoarne drumul și orișice furtună s-o-mblânzească. Pe-acolo pe-unde-și lasă ea parfumul începe și pustiul să-nverzească. Iubirea ’nalță,vindecă, hrănește și-oricărui gest îi dă însemnătate. Oricâtă-am dărui tot prisosește și-oricât primim
GÂNDUL DE AZI de AURA POPA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380576_a_381905]
-
cu cetina scrisori. Imperii să-nălțăm din țurțuri de lumină, Nămeții să ne țină captivi în turn de cer, Să n-avem alt meniu, decat sărut la cină, Colindători să cânte din fluiere de ger. Neliniști strecurate să-nghețe vinovate, Clipite răzvrătite s-adoarmă sub zapezi, Le-om vinde în bazare la negustori pe toate, Fulgi de omăt stârnește și-n brațe să mă pierzi. Răstoarnă-n glastra stele și ninge-mă cu tine, Ce-a mai rămas de spus, că
E ANUL NOU IUBIRE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1460 din 30 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379400_a_380729]
-
ne aflam printre cei deportați. În Transnistria erau adesea executate , în mod neplanificat și rapid, convoaie de evrei . Părinții, sora și cu mine am nimerit și noi, din nenorocire, într- un convoi din acelea .. Mama a reușit însă, într-o clipita, să mă arunce jos,si sa ma scape de gloanțe. Așa m-a salvat de la moarte.,dar ea,tata și sora mea au fost împușcați. După ce s-au risipit ucigașii, ca de obicei după execuții, au venit localnici după pradă
POVESTIREA LUI FIMA, COPILUL DIN TRANSNISTRIA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379436_a_380765]
-
parfumul miresmelor depline deschide-ți cerul inimi și fă un rai din tine ca un potir de miere nectarul de sublim înalță sus tulpina și fii un crin de mir florale-ți sunt visurile și pline de mister într-o clipită sfântă să te trezești în cer învăluită frunză ce-ai renăscut în floare din tainica-ți sămânță devii o desfătare.. . Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b. 27
POEM HIERATIC XXXII TAINICA SĂMÂNŢĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381188_a_382517]
-
Ardelean , publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. În pădure, cucuveaua-și plânge oful pe o cracă, Se zbârlește pe sub pene, foamea iarăși o atacă; Cu atenție ochește-un șoricel pierdut prin zonă, Care-o scoate-ntr-o clipită, azi, din karma-i monotonă. Hăt, departe, lupul țipă, ascuțit și el de foame, A visat întreaga noapte doar merinde, chiar și poame; Și-ar schimba meniul, însă-i bate vântu-n buzunare, N-are-un chior depus la bancă,-n consecință: „pa
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
O să strângă iar cureaua, o soluție nasoală - ... Citește mai mult În pădure, cucuveaua-și plânge oful pe o cracă,Se zbârlește pe sub pene, foamea iarăși o atacă;Cu atenție ochește-un șoricel pierdut prin zonă,Care-o scoate-ntr-o clipită, azi, din karma-i monotonă.Hăt, departe, lupul țipă, ascuțit și el de foame,A visat întreaga noapte doar merinde, chiar și poame; Și-ar schimba meniul, însă-i bate vântu-n buzunare,N-are-un chior depus la bancă,-n consecință: „pa
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
spun de abia-n acest târziu, acum, Că-ți sunt o simplă muritoare în a vieții noapte? Că sunt în viața ta aceeași salcie înflorită A cărei albe, neculese si preacurate flori, Cad și se contopesc pierzându-se într-o clipită, În infinita albie a râului fără culori, În toamna urgisită de ploaie deplorabilă, Plete bălaie-n frunze răvașite cad și pier, Cu neputința dintr-o boală incurabilă În care totuși eu mă mai înverșunez să sper Că iarna nu mă
PUTERE DE ANOTIMP de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381483_a_382812]
-
într-o vicleană crevasă apărută ca prin farmec c-un zgomot pătrunzător. Se sperie tare! Se-agită! Dar n-are putere să iasă! Cel mare, crezând că e-o glumă, mormăie vesel, dând să-ncerce și el jucăria... Într-o clipită, foca se-arată însetată de-o gură de aer, frământându-și nările. Ursoaica pândace e gata s-apuce atât de așteptata pradă! Tocmai când pornirea dă să se prefacă în faptă, urletul puiului mai mare o avertizează că ceva groaznic
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
murit, prilej de sărbătoare sau tristețe ? Mă-ntreb, dar încă nu m-am dumirit cum să trăiesc și cine-o să mă-nvețe . O Umbră a fost. Era nedezlipită ! Un fapt normal atunci când este soare. Povață-mi da în oricare clipită, dar a venit un gând nebun, ce doare... Și-un eres trecător a însoțit ruptura lăsând o ușă pentru revenire. Iar Eu-l vrea să regăsesc măsura, s-alerg prin Umbră, pentru-a avea iubire. Să fie Dumnezeu umbra din
UMBRA DIN MINE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374454_a_375783]
-
pregătite de mama sa, o gospodina desăvârșită. După o seară atât de plină de momente frumoase, îmi iau în primire cameră în care urma să îmi petrec ce mai rămânea din acea seară, spun noapte bună și adorm într-o clipita, fiindu-mi greu să mai aleg dintre atâtea amintiri deosebite. Începe o nouă zi paplitantă. Marius mă aștepta deja la parterul casei, pregătit să facă pe ghidul și să îmi prezinte orașul. Plecăm împreună cu mașina. Seară a plouat, străzile sunt
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
lumina blând, Când timpul este arat de fiecare gând. Ceasu-și târăște trena amintirii Clipă de clipă. Picurând misterul Poartă un zâmbet trist, în colțul gurii, Soarele învârtind spre sine cerul. Curg atâtea ploi, la vadul toamnei, în pământ! Îmi prind clipita în ochiul norului deschis. Pe jocul umbrelor cuvântu-i amețit de vânt Cumpănind tăcerea-n sufletul de vise nins... Și,.. anotimpul veșted cu zile mici, rutunde, Subțiindu-și nopțile pân-la transparență, În întâmplări uitate vrea lumea s-o scufunde Lunecând
PRIN ESENŢA TOAMNEI de LIA RUSE în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373651_a_374980]
-
se vântură prin vânt Iar, ca fratele său, Cronos Într- o clipă- i pe Pământ...! Din a jarului scânteie, Se strecoară prin portiță Și- o cuprinde pe femeie, Sărutând- o pe guriță. Ochii căprui de căprioară Se deschid într- o clipită; Mierea- i fină se strecoară În a dragoste- i ispită... Ceasul ticăie secunde, Cucul cântă pe perete... Faur chipul își ascunde, Printre blondele ei plete... Zorii deapănă lumine Prin fereastră, la căsuță Și prin ușoarele suspine, Se depărtează de mândruță
FAUR DE PRIMĂVARĂ... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371326_a_372655]
-
legionari care aveau poruncă să păzească locul supliciului. După un timp ploaia și vântul se mai poltoliră iar Gaius se așeză pe o piatră și își duse mâinile la ochi. Se întreba desigur cum de era posibil ca într-o clipită să se vindece de albeața ochilor după ce încercase tot felul de leacuri care nu dăduseră nici un rezutat. Se gândea că sângele profetului taumaturg era cel care îl vindecase. Instinctiv își privi sulița cu care împunsese coasta celui de pe cruce, pe
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]