KorAP: Find »[drukola/base=clitic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...23 >

560 matches

Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

fi citit-o / l-o fi citit d. o veți citi / vedea În literatura asupra cliticelor pronominale din limbile europene (v. Rivero 1997; Roberts 2010a și bibliografia) se insistă asupra existenței a două sisteme de cliticizare, distinse în funcție de "orientarea" pronumelui clitic: clitice orientate spre C(omplementizator)51 vs clitice orientate spre I52 (flexiune). În limbile romanice (moderne), cliticele pronominale sunt în general orientate spre I (dar v. spaniola veche, care - în propozițiile subordonate - amalgamează cele două sisteme, Rivero 1997; v. și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
citit-o / l-o fi citit d. o veți citi / vedea În literatura asupra cliticelor pronominale din limbile europene (v. Rivero 1997; Roberts 2010a și bibliografia) se insistă asupra existenței a două sisteme de cliticizare, distinse în funcție de "orientarea" pronumelui clitic: clitice orientate spre C(omplementizator)51 vs clitice orientate spre I52 (flexiune). În limbile romanice (moderne), cliticele pronominale sunt în general orientate spre I (dar v. spaniola veche, care - în propozițiile subordonate - amalgamează cele două sisteme, Rivero 1997; v. și nota

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
o veți citi / vedea În literatura asupra cliticelor pronominale din limbile europene (v. Rivero 1997; Roberts 2010a și bibliografia) se insistă asupra existenței a două sisteme de cliticizare, distinse în funcție de "orientarea" pronumelui clitic: clitice orientate spre C(omplementizator)51 vs clitice orientate spre I52 (flexiune). În limbile romanice (moderne), cliticele pronominale sunt în general orientate spre I (dar v. spaniola veche, care - în propozițiile subordonate - amalgamează cele două sisteme, Rivero 1997; v. și nota 54 infra); unele limbi slave prezintă clitice

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
din limbile europene (v. Rivero 1997; Roberts 2010a și bibliografia) se insistă asupra existenței a două sisteme de cliticizare, distinse în funcție de "orientarea" pronumelui clitic: clitice orientate spre C(omplementizator)51 vs clitice orientate spre I52 (flexiune). În limbile romanice (moderne), cliticele pronominale sunt în general orientate spre I (dar v. spaniola veche, care - în propozițiile subordonate - amalgamează cele două sisteme, Rivero 1997; v. și nota 54 infra); unele limbi slave prezintă clitice orientate spre C (sârbo-croata, ceha, slovena, slovaca), pe când altele

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
clitice orientate spre I52 (flexiune). În limbile romanice (moderne), cliticele pronominale sunt în general orientate spre I (dar v. spaniola veche, care - în propozițiile subordonate - amalgamează cele două sisteme, Rivero 1997; v. și nota 54 infra); unele limbi slave prezintă clitice orientate spre C (sârbo-croata, ceha, slovena, slovaca), pe când altele prezintă clitice orientate spre I (bulgara). Apartenența la aceeași familie de limbi nu garantează deci și existența aceluiași tip de orientare a pronumelor clitice. Rivero (1997) propune două criterii pentru distingerea

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
sunt în general orientate spre I (dar v. spaniola veche, care - în propozițiile subordonate - amalgamează cele două sisteme, Rivero 1997; v. și nota 54 infra); unele limbi slave prezintă clitice orientate spre C (sârbo-croata, ceha, slovena, slovaca), pe când altele prezintă clitice orientate spre I (bulgara). Apartenența la aceeași familie de limbi nu garantează deci și existența aceluiași tip de orientare a pronumelor clitice. Rivero (1997) propune două criterii pentru distingerea cele două tipuri de orientare a cliticelor: poziția față de negație și

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
nota 54 infra); unele limbi slave prezintă clitice orientate spre C (sârbo-croata, ceha, slovena, slovaca), pe când altele prezintă clitice orientate spre I (bulgara). Apartenența la aceeași familie de limbi nu garantează deci și existența aceluiași tip de orientare a pronumelor clitice. Rivero (1997) propune două criterii pentru distingerea cele două tipuri de orientare a cliticelor: poziția față de negație și elementele cu care se stabilește o relație de adiacență(de natură morfosintactică). În sistemele orientate spre C, cliticele stabilesc relații de adiacență

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
slovaca), pe când altele prezintă clitice orientate spre I (bulgara). Apartenența la aceeași familie de limbi nu garantează deci și existența aceluiași tip de orientare a pronumelor clitice. Rivero (1997) propune două criterii pentru distingerea cele două tipuri de orientare a cliticelor: poziția față de negație și elementele cu care se stabilește o relație de adiacență(de natură morfosintactică). În sistemele orientate spre C, cliticele stabilesc relații de adiacență cu complementizatorii și precedă mărcile de negație (exemplificare prin sârbo-croată, apud Rivero 1997: 173

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
de orientare a pronumelor clitice. Rivero (1997) propune două criterii pentru distingerea cele două tipuri de orientare a cliticelor: poziția față de negație și elementele cu care se stabilește o relație de adiacență(de natură morfosintactică). În sistemele orientate spre C, cliticele stabilesc relații de adiacență cu complementizatorii și precedă mărcile de negație (exemplificare prin sârbo-croată, apud Rivero 1997: 173): (104) a. Ako to on bolje radi, ... (sârbo-croată) dacă o el bine face.PREZ.3SG b. *Ako on bolje to radi, ... Dacă

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
on bolje to radi, ... Dacă o face bine el' (105) a. Ako ti bog ne pomogne, ... dacă te Dumnezeu nu ajută.PREZ.3SG b. *Ako bog neti pomogne, ... Dacă Dumnezeu nu te ajută' În schimb, în sistemele orientate spre I, cliticele stabilesc relații de adiacență cu verbul (forma sintetică / auxiliarul (primul auxiliar)) și sunt precedate de negație (exemplificare prin română 53): (106) a. dacă el îlface bine b. *dacă îl el face (107) a. dacă Dumnezeu nute ajută b. *dacă te

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
ajută Adiacența la complementizatori înalți (FORCE 0) (e.g. că) este posibilă în română, însă apare ca efect al faptului că niciun constituent nu accesează periferia stângă (108a); în condițiile deplasării de constituenți în periferia stângă, se observă că, de fapt, cliticul stabilește relații de adiacență cu verbul, nu cu complementizatorul (108b). Adiacența la complementizatori joși (FIN0) (e.g. să) este, de asemenea posibilă (109a); prezența adverbului de negație nu indică însă că relația de adiacență stabilită de clitic privește verbul, nu complementizatorul

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
observă că, de fapt, cliticul stabilește relații de adiacență cu verbul, nu cu complementizatorul (108b). Adiacența la complementizatori joși (FIN0) (e.g. să) este, de asemenea posibilă (109a); prezența adverbului de negație nu indică însă că relația de adiacență stabilită de clitic privește verbul, nu complementizatorul (109b); aceeași distribuție caracterizează și complementizatorul nonfinit a, care amalgamează proiecțiile FORCE și FIN (110). (108) a. că-l văd b. că(*-l) pe Ion îl văd (109) a. să-l văd b. să(*-l) nu

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
văd b. să(*-l) nu-l văd (110) a. a-l vedea b. a(*-l) nu-l vedea Putem astfel conchide, la fel ca Manoliu-Manea (1989: 103); Iliescu (2003: 3272-3273); Săvescu-Ciucivara (2011); Hill și Alboiu (2016) i.a., că pronumele clitice românești sunt clitice orientate spre I54. Adoptăm, de asemenea, analiza din Săvescu-Ciucivara (2011), conform căreia cliticele sunt găzduite 55 în proiecții de persoană PERSP (unice pentru un singur clitic, multiple pentru clitice obiect diferite) care selectează în mod direct IP

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-l) nu-l văd (110) a. a-l vedea b. a(*-l) nu-l vedea Putem astfel conchide, la fel ca Manoliu-Manea (1989: 103); Iliescu (2003: 3272-3273); Săvescu-Ciucivara (2011); Hill și Alboiu (2016) i.a., că pronumele clitice românești sunt clitice orientate spre I54. Adoptăm, de asemenea, analiza din Săvescu-Ciucivara (2011), conform căreia cliticele sunt găzduite 55 în proiecții de persoană PERSP (unice pentru un singur clitic, multiple pentru clitice obiect diferite) care selectează în mod direct IP (scindat ca MOODP

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-l vedea Putem astfel conchide, la fel ca Manoliu-Manea (1989: 103); Iliescu (2003: 3272-3273); Săvescu-Ciucivara (2011); Hill și Alboiu (2016) i.a., că pronumele clitice românești sunt clitice orientate spre I54. Adoptăm, de asemenea, analiza din Săvescu-Ciucivara (2011), conform căreia cliticele sunt găzduite 55 în proiecții de persoană PERSP (unice pentru un singur clitic, multiple pentru clitice obiect diferite) care selectează în mod direct IP (scindat ca MOODP > TP > ASPP); cliticele pronominale nu sunt Grupuri ale Determinantului complete (i.e. DP), ci

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
3272-3273); Săvescu-Ciucivara (2011); Hill și Alboiu (2016) i.a., că pronumele clitice românești sunt clitice orientate spre I54. Adoptăm, de asemenea, analiza din Săvescu-Ciucivara (2011), conform căreia cliticele sunt găzduite 55 în proiecții de persoană PERSP (unice pentru un singur clitic, multiple pentru clitice obiect diferite) care selectează în mod direct IP (scindat ca MOODP > TP > ASPP); cliticele pronominale nu sunt Grupuri ale Determinantului complete (i.e. DP), ci proiectează un grup nominal fără proiecția D, un Grup Phi (notat P) (Decháine

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Hill și Alboiu (2016) i.a., că pronumele clitice românești sunt clitice orientate spre I54. Adoptăm, de asemenea, analiza din Săvescu-Ciucivara (2011), conform căreia cliticele sunt găzduite 55 în proiecții de persoană PERSP (unice pentru un singur clitic, multiple pentru clitice obiect diferite) care selectează în mod direct IP (scindat ca MOODP > TP > ASPP); cliticele pronominale nu sunt Grupuri ale Determinantului complete (i.e. DP), ci proiectează un grup nominal fără proiecția D, un Grup Phi (notat P) (Decháine și Wiltschko 2002

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
I54. Adoptăm, de asemenea, analiza din Săvescu-Ciucivara (2011), conform căreia cliticele sunt găzduite 55 în proiecții de persoană PERSP (unice pentru un singur clitic, multiple pentru clitice obiect diferite) care selectează în mod direct IP (scindat ca MOODP > TP > ASPP); cliticele pronominale nu sunt Grupuri ale Determinantului complete (i.e. DP), ci proiectează un grup nominal fără proiecția D, un Grup Phi (notat P) (Decháine și Wiltschko 2002)56. Ca opțiune parametrică, româna ordonează proiecția de persoană pentru cliticele dativ înainte de cliticele

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
MOODP > TP > ASPP); cliticele pronominale nu sunt Grupuri ale Determinantului complete (i.e. DP), ci proiectează un grup nominal fără proiecția D, un Grup Phi (notat P) (Decháine și Wiltschko 2002)56. Ca opțiune parametrică, româna ordonează proiecția de persoană pentru cliticele dativ înainte de cliticele acuzativ (spre deosebire de franceză, unde ordonarea este acuzativ > dativ). Soluția propusă de Săvescu-Ciucivara (2011) și adoptată și aici este în acord cu Parametrul flexiunii scindate (engl. The Split IP-parameter) formulat de Thráinsson (1996) (v. Ștefănescu 1997; Cornilescu 2000

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
cliticele pronominale nu sunt Grupuri ale Determinantului complete (i.e. DP), ci proiectează un grup nominal fără proiecția D, un Grup Phi (notat P) (Decháine și Wiltschko 2002)56. Ca opțiune parametrică, româna ordonează proiecția de persoană pentru cliticele dativ înainte de cliticele acuzativ (spre deosebire de franceză, unde ordonarea este acuzativ > dativ). Soluția propusă de Săvescu-Ciucivara (2011) și adoptată și aici este în acord cu Parametrul flexiunii scindate (engl. The Split IP-parameter) formulat de Thráinsson (1996) (v. Ștefănescu 1997; Cornilescu 2000; Alboiu 2002 pentru

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
de Thráinsson (1996) (v. Ștefănescu 1997; Cornilescu 2000; Alboiu 2002 pentru română), conform căruia unele limbi permit proiectarea de grupuri specificate ca [+N] în proiecția verbală extinsă. În conformitate cu condițiile minimaliste de proiectare a grupurilor sintactice, grupurile de persoană care primesc clitice se proiectează doar atunci când găzduiesc material morfolexical. Structura domeniului flexionar incluzând și proiecțiile care acomodează clitice este așadar cea din (111): (111) CP > [IP PERSP > MOODP > TP > ASPP Predicția acestei linii de analiză este că diviziunea procliză / encliză se corelează

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
permit proiectarea de grupuri specificate ca [+N] în proiecția verbală extinsă. În conformitate cu condițiile minimaliste de proiectare a grupurilor sintactice, grupurile de persoană care primesc clitice se proiectează doar atunci când găzduiesc material morfolexical. Structura domeniului flexionar incluzând și proiecțiile care acomodează clitice este așadar cea din (111): (111) CP > [IP PERSP > MOODP > TP > ASPP Predicția acestei linii de analiză este că diviziunea procliză / encliză se corelează cu opțiuni diferite de deplasare a verbului 57: procliza pronominală indică deplasarea verbului la flexiune (V-la-I

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
2016). (112) CP > [IP PERSP > MOODP > TP > ASPP îl vădi ti ti l- am văzuti ti văzându -l ti58 dui -te ti ti ti luai -l- ar ti ti ducăi -l ti ti ti Ordinea rigidă dativ > acuzativ a pronumelor clitice sub inversiune arată că pronumele clitice nu se deplasează/încorporează în structura verbului, ci că verbul se deplasează la stânga cliticelor/cliticului: (113) a. dă-mi-le (vs mi le dă) b. dându-mi-le În §3.5 infra vom aduce

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
TP > ASPP îl vădi ti ti l- am văzuti ti văzându -l ti58 dui -te ti ti ti luai -l- ar ti ti ducăi -l ti ti ti Ordinea rigidă dativ > acuzativ a pronumelor clitice sub inversiune arată că pronumele clitice nu se deplasează/încorporează în structura verbului, ci că verbul se deplasează la stânga cliticelor/cliticului: (113) a. dă-mi-le (vs mi le dă) b. dându-mi-le În §3.5 infra vom aduce argumente pentru a susține ideea că

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-te ti ti ti luai -l- ar ti ti ducăi -l ti ti ti Ordinea rigidă dativ > acuzativ a pronumelor clitice sub inversiune arată că pronumele clitice nu se deplasează/încorporează în structura verbului, ci că verbul se deplasează la stânga cliticelor/cliticului: (113) a. dă-mi-le (vs mi le dă) b. dându-mi-le În §3.5 infra vom aduce argumente pentru a susține ideea că proiecția vizată în deplasarea verbului în domeniul C este FINP. Rezultate de reținut • pronumele

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]