1,324 matches
-
se dizolvă mușchiul, pe ziduri de Cetate Cu Dacia cea sfântă ne-ai botezat în veci, Jar Etern străluce, cu biruinți purtate! Pe Sică mâna dreaptă mi-o încleștez curbat Simțind tăișul rece, cum îmi pătrunde-n sânge, Ființa-mi clocotește, cu Dor de mult uitat Țărâna ta mă arde, Lup Alb, în mine plânge... An Prema Aanandha Copyright 14 Noiembrie 2016 © Referință Bibliografică: MARELE LUP ALB, DIVINUL / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie
MARELE LUP ALB, DIVINUL de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1480405454.html [Corola-blog/BlogPost/372975_a_374304]
-
coastele colinelor și în toată suflarea naturii. Goana cailor sfâșia liniștea așternută peste întinderile cernite ale Văii Întunecate, străbătută de râul ale cărui valuri de un cenușiu tulbure șerpuiau ascunse pe sub pietre și nisipuri înșelătoare. În acel anotimp invernal, undele clocoteau surd, prizoniere ale calotei de gheață de la suprafață, printre malurile pietroase mărginite de arbori cu ramuri spectrale, dintre care se distingeau pini argintați ce dădeau peisajului o măreție de plumb, din cauza negurilor agățate parcă de ramuri precum niște lințolii ale
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480199514.html [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Te-ai ascuns în plapuma nepăsării generale, dar gerul a fost cumplit. Cel mai mult a durut imaginea focului de pe rețină gândului înghețat. În suflet îți clocoteau culorile șemineului la care se încălzea omenirea. Când s-a desprimăvărat, ne-ai pictat sufletele în culorile iernii. Atâta alb era în sufletul tău, ca obrajii ni s-au roșit instantaneu. Referință Bibliografica: Viața în roșu și alb / Ioana Voicilă
VIATA IN ROSU SI ALB de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Viata_in_rosu_si_alb_ioana_voicila_dobre_1337378862.html [Corola-blog/BlogPost/358831_a_360160]
-
el îi adusese numai necazuri iar popularitatea lui era grav afectată și numele lui ajunsese de batjocură pe buzele tuturor iar relația lui cu Irodiada era prilej de glume pentru toți, chiar și printre unii dintre amicii săi. Poporul însă clocotea de mânie la adresa lui Irod când se află de întemnițarea profetului fiindcă Ioan era foarte iubit. Acesta era de altfel un motiv în plus pentru Irod să și-l apropie pe pustnicul profet gândind că ceea ce era pe placul poporului trebuia
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
solemnă de a-mi gospodări răbdarea naște, în cazul meu, monștri, înspăimîntători, dar reumatici, igrasioși, munciți de o blîndețe degenerată. Și dacă totul s-ar povesti invers, ca un fel de apă care se împinge singură înspre izvor și rămîne, clocotind, acolo, istoria noastră comună ar putea reîncepe oricînd și, mai înainte de toate, cu gîndul lui Dumnezeu. Și cu văduvia noastră originară. O, frumoasa mea văduvă a celei mai bărbătoase iubiri ! Ne așteaptă șantierele de lucru, barajele suspendate și păstrăvii dulci
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1483711512.html [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > INIMA NI-E ROMÂNIA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1328 din 20 august 2014 Toate Articolele Autorului Clopote bat a chemare, Țara-i pusă la vânzare. Străinul o năpădește, Iar ființa țării clocotește. Ce vor ei? Un colț de vatră, Să-și întindă a lor șatră. Pe români vor a-i supune, Să uite că au un nume. Legendarei noastre glie, Ștefan i-a fost chezășie. Hram purtat-a ca de frate, Înscris
INIMA NI-E ROMÂNIA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1408566949.html [Corola-blog/BlogPost/364805_a_366134]
-
necunoscută. - Ea e Tania, o prezentă scriitorul. Și... - Spune, ceru Maria. Nimic nu mă mai miră! Ștefan continuă: - E... sora ta! Câteva săgeți au pornit să-i brăzdeze inima. Un vulcan stătea să erupă în fiecare colț al sufletului. Misterul clocotea pe margine de cuțit, mereu mai pregătit de atac. - Imposibil! exclamă fata. Eu nu știu să fi avut vreodată o soră. Mama mi-ar fi spus. Ștefaaan, insistă Maria, cu siguranță nu face parte din scenariul tău? Tania îi privea
PROMISIUNEA DE JOI (VII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_vii_gina_zaharia_1362680601.html [Corola-blog/BlogPost/345529_a_346858]
-
Vestea cea mai așteptată, a sosirii primăverii! Ciripit de păsărele din desișuri se avântă, Cucul cuibul își clădește tot strigându-se pe nume, Vrăbiuța ciripește, liberă în astă lume, Peste vârf de rămurele până-n vale și ne-ncântă. Râul saltă, clocotește, topind ghețuri până-n vale, Apele își limpezește făcând cerului oglindă, Sălcioara înflorește chiar în faldurile sale... Glastre-nțelegând tot tâlcul par a-nmuguri în tindă, Iar de sus străbate cântul de cocori din lungă cale Spre țări calde-aduși de vântul ce
PRIMĂVARĂ SENINĂ, DOAMNELOR ŞI DOMNIŞOARELOR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Primavara_senina_doamnelor_marian_malciu_1393608373.html [Corola-blog/BlogPost/362816_a_364145]
-
Vinu-i bun, viața-i frumoasă, noi trăim ducând carul anilor și oaspeții ne bucură cu un farmec ce-ntrece orice vin și orice bucate... Mihai, cum bine spune mai apoi Magdalena Brătescu, e-un causeur desăvârșit! E calm, cumpătat, dar clocotește nevăzut de inteligență și gânduri înalte, pentru oameni și omenie. Suntem aici, cu cinste și bucurie, împreună cu un mare scriitor român, care prin scrisul său satiric ne apără demnitatea și normalitatea. Ne face să ne simțim superiori, citindu-l, căci
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1463013314.html [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOAMNA MEA-ACROSTIH- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Toarnă cerul cu găleata, Orizont de ploi și brumă. Adormită e speranța, Mustul clocotește-n spumă, Numai Cupidon agață Arcul iubirii în Lună! | Murmură frunza în copaci, Elegie de tristețe, Adio pentru ramuri dragi! © Maria Filipoiu 28.10.2014 Referință Bibliografică: TOAMNA MEA-acrostih- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1409, Anul IV
TOAMNA MEA-ACROSTIH- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1415564484.html [Corola-blog/BlogPost/371512_a_372841]
-
îmi suspini À perte de vue À perte de vue Se-ntinde marea Pan' departe în infinit À perte de vue Nisipul plajei Pe cerul zilei arde cumplit À perte de vue Sunt numai nimfe Albe că laptele ce-a clocotit À perte de vue Noi doi în valuri Îngeri sau demoni ne-am nemurit! & Oare păpădiile iubesc? Delicată păpădie Crești la mine în livadă, Vin îngerii să te vadă, Sfioasa mea păpădie. Stai în iarbă că un vis Și îmi
POEME BAROCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Poeme_baroce.html [Corola-blog/BlogPost/360107_a_361436]
-
Și-ntreaga mea ființă Un fior o străbate. De câte ori te văd, Asupră-ți privirea-mi ațintesc, Dar când privești spre mine, Mă tulbur și roșesc. Aș vrea ca al meu glas În minte să-ți răsune Așa precum sîngele Îți clocotește-n vine. Aș vrea ca al meu chip În fața sa- ți apară În somn ,dar și aevea Să te gândești la mine. Ți-aduci aminte oare De despărțirea noastră La vârsta când unii Copii deja-s eroi, Cănd inimile noastre
DE CÂTE ORI TE-AUD de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442272552.html [Corola-blog/BlogPost/365623_a_366952]
-
acest context se încadrează spectacolul aniversar închinat interpretului în al cărui repertoriu de cântece strălucesc reperele culturale tradiționale ale românilor în chipul unui zăcământ aurifer inepuizabil, Benone Sinulescu! Întins până la granița cu efluviul unor coloane de gheizere, văzduhul Lugojului a clocotit sub cântece și voie bună la acest spectacol care a pledat pentru apărarea cântecului și sărbătorii municipiului în uniformitate cu o ferventă convertire a tuturor la trăirea absolută a binelui în comun. Toți politicienii României n-ar fi în stare
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433044295.html [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
la temelia ei abisală, colcăie politicieni alarmant de fragili intelectual, dar vulpi năprasnice, în schimb, care au șmecherit și ras țara ca pe o farfurie cu prăjituri, linsă cu tot cu smalț. În sinistra „casa poporului” care s-a clădit din jertfe clocotește o apă plină de mine cu fitilul legat la popor. Fitilele acestea sunt împânzite până la pernele pruncilor, nici ei nemaiavând azi, din cauza lipsurilor, somnul necăzut în vise zăpăcitoare și cu spaime! Parlamentul României e o gogoșerie care vinde românilor gogoși
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Victor_ciorbea_la_intersecti_aurel_v_zgheran_1388695175.html [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
apostrofat sălbatec, Că ești într-o relație deschisă... Atunci nu bănuiam că-n inimă Se cuibărise-un sentiment frumos, Cu o discretă adiere anonimă, Ma-nvăluit, el Cupidonul faimos! Mă întrebam... o simplă întâmplare Să-mi tulbure cugetul sobru?! Să-mi clocotească sângele, stupoare, Să-mi pierd liniștea, și-al minții echilibru?! Târziu, calm, am stat la sfat cu mine, M-am frământat, gândind să te urăsc, Privind, spre înălțimile tale alpine, Vulcanii, diamant neșlefuit renasc! M-am transformat apoi într-o
PRIETEN DE SUFLET de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1444080696.html [Corola-blog/BlogPost/352572_a_353901]
-
au originea în zona Carpaților și că reprezintă cultura anticilor pelasgi migrați în mileniul trei din Carpați în India și NU invers, cum susține în mod superficial și total neadevărat istoria și lingvistica europeană, inclusiv istoria și lingvistica română.”. Aproape clocotind de o mâhnire colosală, Dumitru Ioncică își continuă, cu fervoare debordantă, disecția, întrebându-se, pe ton grav, acuzator, de cor din tragediile antice grecești: ,,De ce tratatul lui Robert Sheringham, de la 1670, De Anglorum Gentis Origine Disceptatio, în care se demonstrează
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! by http://uzp.org.ro/carlo-troya-a-scris-istoria-europeana-reala/ [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
trandafiri plini de spini, culeși de prin cine știe care cimitir? Acesta e neînțelesul și nedreptățitul tău prieten ,,interesant și exotic”! Până vei reuși să-l descifrezi complet, am să stau ceva mai departe, ca să nu-ți influențez negativ judecata! Clara ieși clocotind de mânie și din ziua aceea, planurile ei de apărare deveniră mult mai elaborate și mai riguroase. Patricia se ținea la distanță și era plină de incertitudini. Cuvintele Clarei o loviseră crunt și neîncrederea față de Hamid prindea rădăcini tot mai
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482444618.html [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]
-
acea vreme. El căuta verticala, direcția spiritului, îl căuta pe Dumnezeu Însuși, dorea să atingă centrul universului.... Oricare dintre lucrările lui, sunt convinsă că le începea cu ființa-i impregnată cu dragoste, puritate, înțelegere și căutare. O viață interioară intensă clocotea în el și începea să se manifeste prin gesturile sculptorului, dăltuirea materiei în care se concentrau toate forțele spiritului să În altă sală găsim expusă: Arta Cipriotă, Arta Asiei Centrale și Islamice, Arta Coreeană, Japoneză; apoi urmează Sala Instrumentelor Muzicale
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
-n veci ne-o devora...(din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015)... XXXIII. NOAPTEA CLIPELOR, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. Un râu de foc e-n al meu sânge, Ce clocotește fără glas, Ca mâine-și va lua bun rămas De la iubirea care-l frânge. În al tău sânge e tăcere... Mi-e dor de umbra unui gând Și de-o cascadă spumegând, Într-o secundă de plăcere! Se-așterne noaptea
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
orice-ar fi, n-am să mă vindec Definitiv de al tău zbor! Amorul tău dulce-acrișor Mă-nvăluie deplin în cântec. (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) ... Citește mai mult Un râu de foc e-n al meu sânge,Ce clocotește fără glas,Ca mâine-și va lua bun rămasDe la iubirea care-l frânge.În al tău sânge e tăcere...Mi-e dor de umbra unui gândși de-o cascadă spumegând,Într-o secundă de plăcere!Se-așterne noaptea peste
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cum își așteaptă rodu-n pântec ramul, cum cumpăna de apă-și face drum, hotar de clipe mi-am făcut sub hamul, atâtor ierni ce-au nins pe mine scrum. Din ploile ce-au clocotit prin sânge, am adormit iubirea în nesomn, și dorului ce încă-n mine suge, i-am tot croit din lemn de cruci ponton. Zadarnic mă strivea în gheare coasa, rupându-mi rădăcini din bobul sfânt, din preamăriri de Cer sosi
ANI... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1461319146.html [Corola-blog/BlogPost/378459_a_379788]
-
vor sări afară ca niște puișori flămânzi în gura mea și mai flămândă vor nimeri cuminți și blânzi cu dinții prefăcuți în floare voi presăra în carnea ta din creștet până la călcâie ușoare urme de petale și când va clocoti păcatul ce stă pe coapse să inunde ca un tâlhar spre pocăință te-oi duce-n brațe în altar din două trupuri o ființă ne-om zvârcoli încet și rar http://www.youtube.com/watch?v=R31nBF3IrFg Referință Bibliografică: să
SĂ NU TE MIRI ÎN NOAPTEA ASTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Nu_ma_ntreba_george_safir_1366716248.html [Corola-blog/BlogPost/345966_a_347295]
-
Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 394 din 29 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Pe cer a strălucit din Mâna Facerii eterne Și respira eter și se hrănea cu stele Se ascundea sub norii nebuloaselor materne Acolo unde,,nenimicul”clocotea în elemente grele Galacticele roiuri i-au fost copilăria leagăn Râdea în nove și plângea în lacuri netede de crom Fura câte un astru și-l ascundea sub cerul reavăn Ori învârtea planete într-un joc de biliard enorm Se
COPILĂRIA LEVIATHANULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Copilaria_leviathanului_mihai_condur_1327868871.html [Corola-blog/BlogPost/360588_a_361917]
-
puterea nevremelnică ci de maximă abilitate și desăvârșit har, din gama de posibilități actoricești a mai multor actori la un loc. În sine, orice abilitate a actorului ar fi suficientă pentru a juca un gen de teatru. În Eugen Cristea clocotește spiritul, iluminează talentul, arde pasiunea, siguranța știința, experiența, inspirația și ardoarea perfecționismului. Pentru aceasta, actorul Eugen Cristea seamănă în toate propria dragoste, propria jertfă, propria rațiune de a fi și cauză pentru care este. Alături are pe omul necesar fiecăruia
CA ŞI FAMILIA, SCENA E PRIMORDIALĂ PENTRU EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395772981.html [Corola-blog/BlogPost/353779_a_355108]
-
în norul-stâlp dumnezeit, păstrând între grupările adverse o neschimbată depărtare până la-n veci neliniștita mare. Aici, de-ndată undele atinse de-al meu toiag umplut cu har, s-au despărțit făcând cărare prin stâncăria apelor cu sare - ce spumegau și clocoteau, dar de poruncă ascultau -, ca tot norodul urmărit și de uimire amuțit, să vadă de pe malul dimpotrivă cum zidu-nșelător se frânge și-n bubuitul reunit a zeci și sute de cascade, se prăbușește catastrofic peste armata egipteană, scoțând pe urmă
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_meditatiile_lui_moise_george_petrovai_1342195001.html [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]