965 matches
-
atacurile radicalare; nu era chiar o surpriză. Universitatea din Ohio era la originea unei comunicări mai interesante: În urma unor studii pe Saccharomyces, demonstraseră că varietățile care se reproduc pe bază sexuală evoluează mai lent decât cele care se reproduc prin clonare; mutațiile aleatorii păreau așadar mai eficiente decât selecția naturală. Montajul experimental era amuzant și contrazicea clar ipoteza clasică a reproducerii sexuate ca motor al evoluției; oricum, acest rezultat nu mai prezenta decât un interes anecdotic. De Îndată ce codul genetic va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Într-o formă standard, structural stabilă, ferită de orice perturbări și mutații. Oricare celulă putea fi deci Înzestrată cu o capacitate infinită de replicări succesive. Orice specie animală, oricât de evoluată, putea fi transformată Într-o specie Înrudită, reproductibilă prin clonare, și nemuritoare. Când a descoperit lucrările lui Djerzinski, odată cu mai multe sute de cercetători de pe suprafața planetei, Frédéric Hubczejak avea douăzeci și șapte de ani și Își dădea doctoratul În biochimie la Cambridge. Spirit febril, turbulent, dinamic, Hubczejak colinda de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
rebuturi. Cum puteau Y și Z să fie rebuturi și cum puteau ele să se considere așa ceva? Lipsa de omenesc din zâmbetul lor atunci când se descriau ca pe niște experimente ratate era aproape brutală. Mă simțeam insultat să aud așa ceva. Clonarea e desigur practicată pe scară largă și zvonuri despre încercările ilegale ale unor particulari sunt frecvente, dar nu mi-aș fi închipuit niciodată că bunică-mea ar face așa ceva. Până în clipa în care am intrat în laborator și am evaluat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
prin politici reproductive liberale pentru femei nu este cu putință fără feminism (emancipareaxe "„emancipare" femeilor și lichidarea patriarhatului). Ecofeminismulxe "„ecofeminism" se implică actual în marile dezbateri contemporane asupra ingineriei genetice: fertilizarea in vitro, tehnicile invazive în corpxe "„corp"ul femeilor, clonarea, poluarea și în privința efectelor ecologice și de gen ale globalizăriixe "„globalizare". 2.3. Critici ale ecofeminismuluitc "2.3. Critici ale ecofeminismului" Există, din perspectiva altor abordări feministexe "„feminist"28, o serie de riscuri ale ecofeminismului. Un risc important ar fi
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mari. Scopul acestei Întregi "creme" de tehnologii avansate este obținerea unei "hărți" a semnăturilor emoționale umane și modificarea lor prin semnale către creier. Ilustrația arată ecranul EEG-ului de la un subiect uman, atât emisfera stângă cât și cea dreaptă, simultan. Clonarea emoțiilor. Folosind aceste EEG-uri asistate de calculator, oamenii de știință pot identifica și izola "semnăturile emoționale" electrice de foarte mică amplitudine ale creierului, le pot sintetiza și stoca pe alt calculator. Cu alte cuvinte, studiind modelele subtile ale undelor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
stil românesc"66. Dar închisorile italiene nu adăpostesc doar români violatori. Mulți dintre aceștia ispășesc pedepse mult mai ușoare. Mulți sunt condamnați pentru furt. Alții pentru episoade de violență, câteodată destul de grave. O mică parte, dar semnificativă, pentru fraude informatice (clonări de carduri de credit etc.), teritoriu informațional care pare să fi devenit o specializare pentru români. Mulți dintre românii aflați în închisori sunt în arest preventiv așteptând ca procesele lor să intre pe rol. În închisoarea din Rebibbia Nuovo Complesso
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
critice asupra societății", încercînd totuși, treptat, să se distanțeze și să se preocupe de o reînnoire a gîndirii politice și filosofice iluministe, deși preocupările sale sunt foarte vaste, de la sociologie la etică, de la drept la analiza limbajului, de la bioetică (împotriva clonării) la politică europeană. Pentru Habermas, rațiunea nu are nici natură proprie, nici esență, ea e mai curînd un proces care ține de limbaj, care e creator de realitate. Prin comunicare, politica conduce la emanciparea indivizilor, în măsura în care cuvîntul nu este "corupt
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de realitate. Prin comunicare, politica conduce la emanciparea indivizilor, în măsura în care cuvîntul nu este "corupt" de cotidian. Dezbaterea democratică dă consistență statului de drept. Pe lîngă acestea, Habermas prețuiește foarte mult etica. Aici el se dovedește foarte intransigent în ce privește inteligența artificială, clonarea și pericolele hipertehnologizării și ale inumanului. De asemenea, este radical în privința democrației, drepturilor omului și suveranității populare. În rest, crede în ONU, se preocupă și de ecologie, de globalizare, de proliferarea nucleară, de declinul Occidentului, pentru toate propunînd un iluminism
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pînă la 160 de kilograme pe terenuri accidentate. În curînd, vor fi roboți peste tot, controlați numai prin comenzile creierului. În cîțiva ani, puterea mașinilor se va dubla, iar costurile se vor înjumătăți. Toate domeniile vor cunoaște impactul acestor tehnologii. Clonarea a devenit posibilă. În curînd, fiecărui nou născut i se va implanta sub braț un cip conținînd datele de identificare, cîțiva hormoni de prim ajutor și un aparat de emisie recepție, pentru a nu se rătăci... Codul vieții și robotica
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
oportunități economice mai mari, sprijinirea reformatorilor musulmani ș. a. Dar amenințarea teroristă va rămîne. Împotriva ei vor interveni însă, cu posibilități crescute, și noii actori globali. Problemele etice vor împărți , de asemenea, lumea. Acestea includ schimbările de mediu și de climă, clonarea și biotehnologia, drepturile și libertățile omului, instituțiile și reglementările internaționale. Statele Unite vor avea probleme tot mai mari cu opinia publică mondială, chiar dacă antiamericanismul va scădea pe măsură ce globalizarea va deveni mai puțin occidentală. Prim-planul viitoarelor evoluții va fi deținut de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
violent (Stelarcă. Primul capitol nu se oprește aici, ci încearcă o diversificare a analizei ontologiei virtuale, intrând pe teritoriul vulnerabil al problemelor sociale și etice deschise prin invenția, dezvoltarea și utilizarea biotehnologiilor precum Visible Human Project sau Human Genome Project, clonarea și ingineria genetică. Cea de-a doua situație a virtualizării tehnologice a corpului, avatarizarea, este prezentată în capitolul al doilea prin diversele paradigme ale identității la interfață, inclusiv cele ale identității online. O serie de concepte sunt tratate prin prisma
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
problematici sociale și etice: de la posibilitatea controlului exercitat prin intermediul modelelor tridimensionale numerice ale corpului, până la desființarea granițelor pielii și obscurizarea raportului dintre intern și extern, de la cunoașterea sexului și vizualizarea unui copil înainte ca acesta să se nască până la posibilitatea clonării și a manipulărilor genetice. Nu atât ontologia este chestionabilă în acest moment, ci epistemologia, mai ales în vecinătatea problemelor sociale și etice. Corpul interior este adus la exterior, este expus și prelucrat, devenind imaginea unui corp sau a unui organism
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care iau în considerare reînvierea tehnologică a minților morților sau supraviețuirea minții umane dincolo de trup, Visible Human Project concretizează dezideratul opus al „cărnii” computaționale și al reînvierii corpului, mai degrabă decât resuscitarea sau conservarea minții umane. Alături de tehnoștiințele ingineriei genetice, clonarea constituie o altă ilustrare a orizonturilor extreme la care a ajuns medicina și genetica în contextul dezvoltării tehnologice. Reproducerea clonată reprezintă în momentul de față o realizare tehnologică aplicată în rândul animalelor (vezi în special exemplul celebru al oii Dolly
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o realizare tehnologică aplicată în rândul animalelor (vezi în special exemplul celebru al oii Dolly, care a supraviețuit din 1996 în 2003, fiind primul mamifer clonat din celula unui animal adultă, însă recent a început să se pună problema posibilității clonării umanului. În timp ce clonarea terapeutică oferă astăzi speranțe pentru generarea în viitorul apropiat de țesuturi și de organe în vederea transplanturilor, clonarea reproductivă a oamenilor rămâne o amânare, nu fără amenințări existențiale, etice și psihice. În condițiile în care procesele clonării animalelor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aplicată în rândul animalelor (vezi în special exemplul celebru al oii Dolly, care a supraviețuit din 1996 în 2003, fiind primul mamifer clonat din celula unui animal adultă, însă recent a început să se pună problema posibilității clonării umanului. În timp ce clonarea terapeutică oferă astăzi speranțe pentru generarea în viitorul apropiat de țesuturi și de organe în vederea transplanturilor, clonarea reproductivă a oamenilor rămâne o amânare, nu fără amenințări existențiale, etice și psihice. În condițiile în care procesele clonării animalelor cunosc o serie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în 2003, fiind primul mamifer clonat din celula unui animal adultă, însă recent a început să se pună problema posibilității clonării umanului. În timp ce clonarea terapeutică oferă astăzi speranțe pentru generarea în viitorul apropiat de țesuturi și de organe în vederea transplanturilor, clonarea reproductivă a oamenilor rămâne o amânare, nu fără amenințări existențiale, etice și psihice. În condițiile în care procesele clonării animalelor cunosc o serie de eșecuri, de necunoscute și de mistere (clonele mor în mod enigmatic, ca în cazul primei oi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
posibilității clonării umanului. În timp ce clonarea terapeutică oferă astăzi speranțe pentru generarea în viitorul apropiat de țesuturi și de organe în vederea transplanturilor, clonarea reproductivă a oamenilor rămâne o amânare, nu fără amenințări existențiale, etice și psihice. În condițiile în care procesele clonării animalelor cunosc o serie de eșecuri, de necunoscute și de mistere (clonele mor în mod enigmatic, ca în cazul primei oi australiane clonate care a murit fără să prezinte simptome de boală sau de slăbiciune și fără ca rezultatele autopsiei să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
clonele mor în mod enigmatic, ca în cazul primei oi australiane clonate care a murit fără să prezinte simptome de boală sau de slăbiciune și fără ca rezultatele autopsiei să determine cauza morțiiă, tehnologia aflându-se într-un stadiu al începutului, clonarea umanului reprezintă un act iresponsabil și un posibil pericol, atât corporal cât și mintal. Pe lângă aceste implicații ontologice, practicile bioinformaticii, ale clonării și ale ingineriei genetice atrag o serie de controverse economice, etice și sociale: legătura dintre tehnoștiință, capitalism comercial
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de slăbiciune și fără ca rezultatele autopsiei să determine cauza morțiiă, tehnologia aflându-se într-un stadiu al începutului, clonarea umanului reprezintă un act iresponsabil și un posibil pericol, atât corporal cât și mintal. Pe lângă aceste implicații ontologice, practicile bioinformaticii, ale clonării și ale ingineriei genetice atrag o serie de controverse economice, etice și sociale: legătura dintre tehnoștiință, capitalism comercial, putere (militară, guvernamentală, instituționalăă este subliniată în nenumărate rânduri ca evidență a coevoluției științei, economiei și politicii. În cadrul acestor orizonturi, trupul ajunge
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
un experiment aflat în mijlocul diverselor interese și în mâinile diferitelor corporații, dar și amenințat existențial de practicile biotehnologiilor (vezi Bowring, 2003, McKibben, 2003, Fukuyama, 2004, pentru critici umaniste ale acestor practici, în special ale entuziaștilor în ingineria genetică și în clonare precum Silver, 1997, sau Stock, 2002Ă. La fel cum fizica este astăzi, în cercetarea computerizată, o combinare între mecanica clasică, cuantică, teoria haosului și a complexității, fractali, teoria corzilor etc., biologia este o convergență între conceptele neodarwiniene (de selecție naturală
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corporealității, și chestiuni etice, justițiare, ale drepturilor și ale libertăților omului. Legătura dintre medicină, biotehnologie și sociologie nu trebuie neglijată atât în practica reproducerii sau a tratării, cât și în dilemele legislației și ale normalizării. Domeniile ingineriei genetice sau ale clonării, desprinzându-se de o viziune și o practică industrial-mecanică și intrând într-o paradigmă a sistemelor biologice autogenerative, presupun atât posibilități ale controlului și ale autocontrolului, cât și necesitatea asumării unor responsabilități mai largi, atât un grad mai mare de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în dimensiuni care se întorc împotriva împreunării dintre aceste științe și hipertehnologiile prezentului. În acest sens, virtualul devine nu omologul vitalului, ci omologul viralului, al metastazei cancerigene care macină și consumă umanul până la epuizare. Discutând ingineria genetică, bioinformatica sau tehnoștiința clonării în termenii fatalismului, prin care rezistența și profilaxia umane sunt zadarnice și efectele tehnologice distrugătoare și patologice, criticul tehnocultural judecă limita acestor configurații virtuale drept ipostaze ale „dublului” radical, o materializare protezică a dead-line-ului existenței. Posibilitatea creării unor „aberații” sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai poate funcționaă la oportunitatea speciei umane de a evolua biotehnologic, chestiunea reinventării umanului devine în acest context imperativă. De la controversele trecutului sau ale prezentului (implanturile siliconice, eutanasia, avorturile, alegerea sinuciderii asistateă la cele ale prezentului sau ale viitorului apropiat (clonarea, ingineria genetică în folosul „îmbunătățirii” fetusului, nanotehnologia și neurotehnologiaă, se observă diversificarea conflictelor sociale asupra libertății de a folosi biotehnologiile, în scopul obținerii unui grad din ce în ce mai mare de control asupra trupului și identității și în scopul îmbunătățirii vieții, a percepției
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în scopul vindecărilor și al sporirii capacităților fizic-intelectuale, în timp ce posibilitatea unui pericol sau a unei erori de „programare” nu este luată în calcul. În acest sens, transumanismul poate fi catalogat drept o orientare uniformă, cu infime diferențieri între microorientările componente. Clonarea, ingineria genetică și nanotehnologia sunt printre tehnoștiințele preferate, având în vedere atât activitățile curative întreprinse prin intermediul acestora, cât și cele de amplificare a tuturor capacităților umane. Spre exemplu, în privința nanotehnologiei (știința imaginată de Richard Feynman în 1959 și promovată ulterior
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
speranțelor religioase în formele seculare ale tehnologismului - vezi mai josă, previziunile cu iz științifico-fantastic, toate acestea îi discreditează pe transumaniști, cu toate că o parte dintre profetizările lor au devenit deja realitate (de la programele inteligente de șah până la criogenia maimuței pavian, de la clonarea anumitor animale până la rearanjarea nanotehnologică a atomilor, de la implanturile artificiale la demonstrarea în laborator a legăturii dintre celulele nervoase și procesoarele electroniceă. Dizolvarea graniței dintre fapt și realitate pare a se produce în cele mai mari grade în discursul transumanist
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]