552 matches
-
odată auzi de undeva de sub stâlpii podului, pe care tocmai se pregătea să pășească, niște scâncete slabe. Urs se opri și, luându-se după ele, coborî la malul apei. Adăpostit sub una din grinzi și Înțepenit Între pietre, văzu un coșuleț cu capac din care răzbăteau plânsete răgușite. Omul se aplecă asupra coșulețului. Dintre faldurile unei Învelitori groase, din blană de lup, răsărea căpșorul rotund cu fețișoara Înghețată și ochii roșii ai unui sugar. „Dumnezeule mare, ce mână criminală l-a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să pășească, niște scâncete slabe. Urs se opri și, luându-se după ele, coborî la malul apei. Adăpostit sub una din grinzi și Înțepenit Între pietre, văzu un coșuleț cu capac din care răzbăteau plânsete răgușite. Omul se aplecă asupra coșulețului. Dintre faldurile unei Învelitori groase, din blană de lup, răsărea căpșorul rotund cu fețișoara Înghețată și ochii roșii ai unui sugar. „Dumnezeule mare, ce mână criminală l-a lăsat aici? Nu mai are mult și Îngheață!“ Își spuse Urs, Îngrozit
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sugar. „Dumnezeule mare, ce mână criminală l-a lăsat aici? Nu mai are mult și Îngheață!“ Își spuse Urs, Îngrozit. Erau primele cuvinte cu rost pe care le spunea de la moartea soției sale. Fără să mai stea pe gânduri, luă coșulețul și, ținându-se cu o mână de tufișurile de pe pământul Înghețat, ca să nu alunece, urcă gâfâind malul cel Înalt. Apoi o luă În goană spre casă. O umbră ascunsă după alt stâlp al podului se desprinse de lemnul cu care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
târziu. Puse crucea Înapoi În punguță și-o Încuie În sipetul lui, ascuns Într-o firidă. „Am să i-o dau mai târziu. Poate că am să aflu odată ce Înseamnă toată Întâmplarea asta“, Își spuse. Urs luă Încetișor copilul din coșuleț, Își muie degetul În laptele cald și-l trecu peste buzele Încă Învinețite ale pruncului. Ca prin farmec, fețișoara Încrețită se destinse și o limbă mică și trandafirie supse cu lăcomie picăturile alburii. Urs simți dintr-odată cum o căldură
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fiul meu trupesc. Pă rinte, cuvintele mele sunt o spovedanie și știu că În afară de cuvioșia ta și de Dumnezeu nu le va auzi nimeni. Negustorul povesti În câteva cuvinte felul cum Îl găsise pe Bodo, un prunc abandonat Într-un coșuleț, și scoase din sân o punguță În care se afla crucea cu ametiste pe care o păstrase atâta vreme. — Iată, spuse el, cruciulița asta de preț se găsea În coșulețul copilului. Sunt sigur, părinte, și vă rog să mă credeți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cum Îl găsise pe Bodo, un prunc abandonat Într-un coșuleț, și scoase din sân o punguță În care se afla crucea cu ametiste pe care o păstrase atâta vreme. — Iată, spuse el, cruciulița asta de preț se găsea În coșulețul copilului. Sunt sigur, părinte, și vă rog să mă credeți că știu ce spun, bijuteria e nespus de prețioasă și numai cineva foarte sus pus putea s-o aibă. Am crezut că e un semn de recu noaș tere pentru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
găsi un adăpost și o familie. și am găsit, după cum ai văzut, domnule Urs. Călugărul se ridică, deschise o raclă mică și scoase din ea un ametist minunat, montat În argint, aidoma cu cel pe care bancherul Îl găsise În coșulețul pruncului. — Iată piatra geamănă cu cea pe care o cunoști, desigur, preacinstite domn. Împreună cu crucea, alcătuiau un colier pe care regele Îl dăruise iubitei lui. Bertranda mi le-a Încredințat pentru a servi ca semn de recunoaștere fiului ei, când
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nu suntem o familie prea iubitoare. Câteodată mă gândesc că supușii noștri sunt mai fericiți decât noi.“ Îi dărui bătrânului Urs o cruce de aur bătută cu ametiste, de mare valoare, În schimbul bijuteriei pe care acesta o găsise odinioară În coșulețul pruncului, trimițându-i vorbă că regele ar dori tare mult să aibă o amintire de la fratele său, pe care, din păcate, nu-l cunoscuse niciodată. Adelheid se trezi Încet-Încet din starea ei de letargie. Viața era acum pentru ea numai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ne plimbam o oră două prin pădure, ascultam trilurile maiastre ale păsărelelor dintre crengi și ne întorceam cu o poftă nebună de mâncare. După prânz dormeam vreo două ore și apoi iar prin pădure. De data asta luam cu noi coșulețe pentru fructe fragi, zmeură și mure. Am mâncat pe săturate frăguții copți și proaspeți. Pădurarul făcea glume cu noi, zicea că în tufișul de zmeuriș moș Martin are să ne vină de hac, ca are să ne mănânce tot din coș și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a auzit băieții strigând "Chiralesa!" și-a pregătit cum se cuvine masa pentru sfințire cu aghiasmă. A pus mai întâi un colac mare rotund la mijlocul mesei, doi colăcei pentru însoțitorii preotului, străchini cu prune uscate, cu grâu fiert și un coșuleț cu fructe. Pe-un colț a așezat câteva "bulcuțe" pentru băieții ce strigau în gura mare "chiralesa!", a mai strâns lucrurile de prin casă și totul părea la locul lor. Și-a amintit că nu și-a schimbat cămașa pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la "fracții". Doar în clasa a IV-a trebuie să fii "tobă de carte", râdea el, de mine. Trecând peste acest capitol "ca rața prin baltă", m am făcut de rușine. N-am știut nimic. Atunci tata a luat din coșuleț un măr mare, l-a tăiat în bucăți, dându-mi să mănânc: o doime, o pătrime, o optime, o șaisprezecime, o treime, o cincime, o zecime etc. Mi-a explicat pe-ndelete, ca să înțeleg bine fracțiile. Apoi mi-a dat mie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tras de două ori . Masa decurse în liniște, au mâncat cu poftă cartofi prăjiți cu harbuz murat și au sorbit cu plăcere și câte un pahar-două din vinul adus din beci de către Costache. La încheiee Maria a pus pe masă coșulețe cu mere domnești, struguri și pere, dar acestea au fost mai mult râvnite de femei. Numai moș Negruș a mâncat cu mare plăcere vreo două mere domnești aromate iar Maria i-a propus să ducă acasă, dacă vrea, o traistă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Au intonat imnurile României și Braziliei și pe urmă au prezentat un miniconcert de sambe! Pășirea noastră în Centru nu s-a făcut oarecum, ci trecând printre două rânduri de fete care aruncau în calea noastră petale de trandafiri din coșulețele ce le purtau pe braț. Toți erau frumoși și sincer bucuroși de a ne avea ca oaspeți. Și eu, și soția eram emoționați de această primire neobișnuită, care ni se părea ireală. Sala de conferințe era arhiplină. Am vorbit despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
din Spitalul de Urgență, unde după câteva zile de pregătire, (aveam cardiopatie ischemică de câțiva ani) am fost operat. Rotula era transformată În granule ca cioburile de parbriz și personalul clinicii aștepta să vadă procedeul operator. S-a confecționat un coșuleț din sârmă, În care s-au strâns granulele de os și coșulețul s-a plantat subcutanat În locul fostei rotule. În timp, după imobilizarea genunchiului În aparat gipsat și remodelări prin terapeutica ortopedică specifică, totul a intrat În normal. Atât În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ischemică de câțiva ani) am fost operat. Rotula era transformată În granule ca cioburile de parbriz și personalul clinicii aștepta să vadă procedeul operator. S-a confecționat un coșuleț din sârmă, În care s-au strâns granulele de os și coșulețul s-a plantat subcutanat În locul fostei rotule. În timp, după imobilizarea genunchiului În aparat gipsat și remodelări prin terapeutica ortopedică specifică, totul a intrat În normal. Atât În spital cât și la domiciliu am fost vizitat de colegi și doctoranzi
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
sprijinit inițierea și realizarea unor săpături arheologice la câteva sute de metri de casa părintească. Numele tatălui nostru este corect evocat, în acest sens, ca sursă, de cercetătorul Ioan Praoveanu, care a fost implicat la aceste săpături, alături de cercetătorii Stelian Coșuleț și Costea Florea de la muzeul regional Brașov. În familia noastră, care dăduse deja pe primul intelectual al satului, fratele tatei absolvise liceul "Ion Meșotă" din Brașov, în 1933, apoi terminase cu rezultate deosebite Facultatea de drept a Universității din București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
nepoților și strănepoților ce ne vor urma. BIBLIOGRAFIE 1. Anastasiu, Victor, "Bătălia din regiunea Bran și Dâmbovicioara" 2. Bogdan, Ion, "Documente și regește privitoare la relațiile Țării Românești cu Brașovul și Ungaria, în secolele XVXVI", București, 1902 3. Costea, Floarea, Coșuleț, Stelian, "Un topor de aramă cu braț în cruce descoperit la Drumul Carului", Cumidava, 1989, pp. 5-9 4. Giurescu, C. Constantin, "Istoria Românilor" 5. Iorga, Nicolae, "Istoria Românilor prin călători" 6. Lăzărescu, Emil, "Notă despre documentele Țării Bârsei și Cavalerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
mult și trebuia să mă plictisesc numărându-le. Cineva adusese lemne din pădure. Desigur că aflam cine fiindcă orice muncă trebuie plătită. Eram singură cu trei copii și totuși eram împreună cu tot satul. Nu de puține ori găseam câte un coșuleț cu zarzavaturi la ușă. Mai găseam și câte o femeie: De ce mi-aduceți? Dar nu-i pentru dumneavoastră. E pentru copii. Într-o zi, venind acasă, odaia goală, fără nici un preș. Ies și din prag cu toată fața un zâmbet
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Jayne să izbucnească în lacrimi, iar eu m-am uitat în tăcere la desenele cu Terby - zeci de desene - plonjând asupra unei case care semăna cu a noastră, furios și într-o dispoziție războinică. Părinților li s-au mai oferit „coșulețe contra stresului“ care conțineau, printre altele, un volum numit O buruiană poate fi transformată în floare. Aceste contacte m-au rănit suficient. Aveam nevoie de o băutură mai mult ca niciodată. Visul se destrămase și trebuia să-i restitui fluiditatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am oprit, confuz, fiindcă ușa era deschisă, ceea ce nu se mai întâmplase, apoi am realizat că din moment ce Jayne și cu mine intrasem în casă fără să ne vorbim (s-a desprins fără un cuvânt de lângă mine, ducând în oficiul Martei coșulețul antistres primit la școală), Robby nu ne auzise venind. Înaintând în grabă spre ușa deschisă, am ezitat din nou pentru că nu voiam să-l sperii. Am privit cu multă precauție în cameră și primul lucru pe care l-am observat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
se Întorc La cuiburile lor Sub streșine de case Plugarul acolo-n câmp Fluieră o Doină Privighetoarea de sub nori Îi cântă-n armonie... Cărăbușii În flori de pom Mieiuții zburdă În câmpie Prin iarba verde Cu flori de toporaș Un coșuleț Cu ouă roșii Anunță de cu zori Că Paștile se-apropie! Bucurie, bucurie Primăvara să mai vie Și cânt de bucurie Așa-i primăvara La români din toată Țara! Mandica 13.06.2006 Te privesc cu duioșie Să-ți văd
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ca să vină Costache să mă vadă. Răspunsul negativ a fost dat de Moos lui Costache... până la noi ordine. sărbătorile paștilor În ajunul Floriilor, cu toate maicile tinere, am plecat la pădure în două grupuri. Unele după salcie înflorită, altele cu coșulețe după flori. La întoarcere s-au întâlnit înaintea porții, în sunetul clopotelor, cele cu flori înainte, cele cu ramurile în urmă; au mers în procesiune până în fața bisericii, unde, după ce au cântat în cor, s-au așezat pe rogojini pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de ciudă, știind că numele celei mai mari gimnaste din lume trebuia să-l poarte Doinița, cea mai talentată dintre ele, elastică și pricepută, membră a cercului de gimnastică, care îi uimea pe toți cu ceea ce știa să facă. Sfoara, coșulețul, roata și tumbe peste cap, exhibiții de care Luana nu era capabilă. Recunoștea, era maestră la săritul coardei, dar la gimnastică se unduia cu grația unei scânduri de lemn. Dar cine avea puterea să se pună cu Luana?! Dacă prestațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dres cu sare". Când unul dintre parteneri a avut o zi grea, câteva cuvinte binevoitoare, pline de compasiune, venite din partea celuilalt pot fi de mult folos. Un cuvânt spus la timpul potrivit este ca niște mere de aur într un coșuleț de argint". Tonul vocii și alegerea cuvintelor sunt foarte importante. De exemplu, unul i-ar putea spune celuilalt pe un ton plin de iritare, poruncitor:" Închide ușa!" Însă cu cât mai bine drese cu sare sunt cuvintele spuse cu o
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
e și „meseriaș până la Dumnezeu”. Dovadă că e... la frageda vârstă a întrebărilor, nici mai mult, nici mai puțin decât membru cu drepturi depline al Uniunii Compozitorilor din România. Între mândriile palatului se numără și Renate Binkitsch, compozitoarea piesei corale „Coșuleț cu ghiocei”, interpretată cu succes la o seamă de competiții dintre cele mai pretențioase. Cât despre Andrei Tiba, elev la „Lenau”, Colegiul Național de Arte „Ion Vidu” e pe urmele lui. Coordonatorul formațiilor Flores i-a pregătit pe toți cei
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]