9,071 matches
-
cireada de gâște. Peisajul e tomnatic, apele sure, semnificând moartea iubirii, despărțirea. Venirea Zburătorului și nunta refac fața lumii, căci nunta e semnul legământului . Acum peisajul cadru e altul. Pădurea e însuflețită („Pare că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă,/ Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă”) Apele par în toposul rotund al lacului de o feerie neîntânlită, într-un vers pe care Tudor Arghezi îl crede cel mai frumos, mai eufonic din poezia româmnească: „În cuibar rotind
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
Dumnezeu i-a dat Sfântul ajutor pentru care se simte dator să mulțumească. Da! Cinstim cum putem simbolurile țării pe care, cică, o iubim. Nu-L uităm nici pe Dumnezeu spre a-I mulțumi pentru puterea de a muncii și coaja de pâine dobândită cu ajutorul Său. A da o Lege care să oblige bunăcuviința ar fi precum a legifera că este musai să respiri. Dar un examen de bunăcuviință tot ar trebui pretins de la candidații noștri listați sau nominali. Până și
IMNUL ŞI MÂNA LA INIMĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419574804.html [Corola-blog/BlogPost/357632_a_358961]
-
cu vârful cuțitului, tăind pe rând pe ambele părți la unghi de 45 de grade. În ceea ce privește cromatica icoana de vatră poate fi lăsată natur sau pot fi pictate personajele. Fondul general se face cu baiț de nuc (obținut din învelișul cojii de nucă). Ca artist popular a implementat-o în cultura populară contemporană ca icoana din bucătărie. Crucile de mână reprezintă un obiect cercetat, studiat și executat în „n” forme, variante și stiluri. Acest obiect de cult a reieșit din discuția
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
de pe afișe, de parcă ar fi căutat să recunoască printre ele vreo figură cunoscută, apoi se îndreptă către casa de bilete. Se hotărâse să aleagă ruta care traversa Dunărea pe la Galați, doar pentru că bacurile de acolo îi păreau mai sigure decât cojile de nucă ce asigurau legătura cu Brăila și pe care șoferii își parcau microbuzele atât de neglijent, încât era de mirare că încă nu se întâmplase niciun accident. Dar timpul, încă nu era pierdut. Ajuns pe celălalt mal, se îndreptă
CEAȚA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471579881.html [Corola-blog/BlogPost/342751_a_344080]
-
mare, după ce luăm lumină, era că puteam să ciocnim ouă. Așteptăm ciocnitul ouălelor că pe un ritual aparte. Îl pregăteam din timp. Mai întâi cu privirea. Căutăm, îndelung în coș, oul care avea aspectul învingătorului. Mai țuguiat, măi rotunjit, cu coaja groasă, să nu se dea bătut. Ciocneam întâi cu tata, apoi cu mama, după care începea mult așteptată întrecere: noi între noi, copiii. Ne strângeam la drum, în fața porții, la băncuța, pe lavița și ciocnitul ouălelor era pe luate, pe
CÂND PORŢILE RAIULUI STAU DESCHISE... de DONA TUDOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cel_ce_a_spanzurat_pamantul_de_ape.html [Corola-blog/BlogPost/358780_a_360109]
-
cifrei 8, semnul infinitului... Era foarte migăloasă treaba ... După ce termina tot aluatul, lăsa mucenicii la uscat o vreme. Altădată, îi făcea doar cu o seară înainte. Punea pe foc o oală unde prepara un sirop dulce în care adăuga puțină coajă de lămâie și zahăr vanilat . Când siropul dădea în clocot, se adăugau mucenicii scuturați de făină prin cernerea lor în sită. Mucenicii erau fierți când se ridicau la suprafață. Când erau pe jumătate răciți se adăugau nuca măcinată, romul și
MUCENICII(TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/_mucenicii_traditii_din_pura_floarea_carbune_1394276426.html [Corola-blog/BlogPost/360267_a_361596]
-
NEUITAREA, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1258 din 11 iunie 2014. Oftez fără zâmbet în orașul tău, iubito, cu spaime-atârnând printre blocuri, drumuri ciobite, oameni-subsoluri, pe scări de incendiu trupuri bolnave bântuiau, așteptau... întâlnirea cu Timpul. Doar o coajă de prescură-nvechită în mâinile ce-ar ține măcar pentru o zi, un timp calendaristic fericit. Nu-ndrăzniți să gândiți!? E-un vis perisabil contagios! O caldă durere dementă! O liniște mută de-armonie stricată! O vreme-adormită, de secunda otrăvită
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristian_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
O liniște mută de-armonie stricată! O vreme-adormită, de secunda otrăvită! Dar... Citește mai mult Oftez fără zâmbetîn orașul tău, iubito,cu spaime-atârnând printre blocuri,drumuri ciobite, oameni-subsoluri,pe scări de incendiutrupuri bolnave bântuiau,așteptau...întâlnirea cu Timpul.Doar o coajă de prescură-nvechităîn mâinile ce-ar ține măcar pentru o zi,un timp calendaristic fericit.Nu-ndrăzniți să gândiți!?E-un vis perisabil contagios!O caldă durere dementă!O liniște mută de-armonie stricată!O vreme-adormită, de secunda otrăvită!Dar...... XXX
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cristian_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
dincolo de mine să mă aduci înapoi în starea aceea de beatitudune în care rămâneam agățată după ce buzele tale își scriau poemul pe interiorul pielii mele. M-am rezemat de noapte ca de tine și te tac cum tace lava sub coaja pamântului așteptând dezlegarea Referință Bibliografică: Nostalgiile cuvintelor I / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2284, Anul VII, 02 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Mimi Boroianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NOSTALGIILE CUVINTELOR I de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1491093834.html [Corola-blog/BlogPost/379593_a_380922]
-
este un dușman, că nu degeaba se spune "dacă tăceai, filosof rămâneai". Nedorind niciunul să rămână în dicționarul înțelepților, vorbăria lor e un dezmăț de cuvinte. Datul cu presupusul e diplomă de calificare. Dintre dinți, vorba e aruncată că o coaja crăpata a sporovăielii pe stadionul vieții unde majoritatea dintre noi stă în tribune la aplaudaci. Ce mare lucru să luăm împrumut niște miliarde, de acolo de unde apune soarele?! Foștii cu actualii se răfuiesc, socotesc, împart, le tot rămâne cu rest
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
este un dușman, că nu degeaba se spune "dacă tăceai, filosof rămâneai".Nedorind niciunul să rămână în dicționarul înțelepților, vorbăria lor e un dezmăț de cuvinte.Datul cu presupusul e diplomă de calificare.Dintre dinți, vorba e aruncată că o coaja crăpata a sporovăielii pe stadionul vieții unde majoritatea dintre noi stă în tribune la aplaudaci.Ce mare lucru să luăm împrumut niște miliarde, de acolo de unde apune soarele?! Foștii cu actualii se răfuiesc, socotesc, împart, le tot rămâne cu rest
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
care se laudă LAIKA luceferistă. Tocmai de aceea, cu aceeași plăcere, prietenească și tovărășească, semnalăm gravele gafe gramaticale, prin care „își respectă statutul” de profesionist-amator, dar, pentru care un licean ar pierde bacalaureatul. Într-o cronicuță laudativă, dar cât o coajă de nucă, scrie, negru pe alb: „mai corect spus”. Și un țânc de clasa a șaptea știe că adjectivul „corect” nu are grade de comparație! Iar, în altă cronicuță, tot laudativă, defilează cu o „perlă” năucitoare: „Fețele prostiei este, de
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1408407756.html [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
deși nu părea deloc ajuns de vreun beteșug. Câinii domnului Duluman, niște creaturi greu de definit, cu ochi roșii și bale verzui, să repeziră în salturi spre poartă, deoarece rația lor zilnică, bine gândită de gospodar, era formată din șuturi, coji de cartofi și multe înjurături, iar vara, așa ca desert, pepeni cruzi. Evident, orice brumă de proteină era binevenită! Însă, odată ajunși la gard, începură să se gudure, să schiaune duios și să se frece de ostrețe, doar-doar, vor primi
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
meseni și spunea cu glas profetic: - Băiii, pare ea bună, da’ nu țâne ăiii, cî nu făcutîîî di om cu har, cîîî fântânaru-i, fântânar, ăiii, adicî numa’ șî numa’ ielll.... De la un capăt al mesei, un bătrân care mânca o coajă de pâine și sorbea cu evlavie, dintr-o cană de lut, apa cea bună a fântânii, îl urmărea atent și parcă tare mâhnit, cu privirea. La un moment dat spuse, așaaa, parcă mai mult pentru el: - Iartă-mă Doamne, și
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
epoca modernă a istoriei noastre care scoate teologia din cercul strîmt și ocolit al specialiștilor, prezentînd-o, într-o formă impunătoare, atențiunii generale a lumii intelec �tuale... Nichifor Crainic înnoiește prin reactualizarea tradiției într-o teologie care se mulțumea cu cîteva coji din această tradiție, primite pe calea și de multe ori prin inter �pretarea ocolită a teologiilor apusene”, săvîrșind “o adevărată restaurare a teologiei românești în duhul ortodox”. Prăbușirea regimului comunist (petrecută chiar în ziua cînd se împlineau o sută de
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Poetul învie, se trezește și cântă Cu glorie vechile mari idealuri Cu sînge din codrii cu inima frântă. * Pe lame de plug și-n fântâni de la țară Curg lacrimi de pâine săracă și neagră, Ce dulce-i e miezul și coaja-i amară Acasă, în țară, când țara e-ntreagă. * Aici ne iubește și râul și ramul Și glia strabună de veacuri ne știe, Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul, Trăiască-ne Țara în veci de vecie! * O rugă-nălța
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Imnul_mecena_romeo_tarhon_1340016264.html [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]
-
ce nu-i se cade, Se îndobitocește în lipsuri mercantile. Acestei lumi, cu dinții puși pe ducă, Înaintea sufletului parcă-i un sicriu, În care se deschid cu ochi, ce se bifurcă Pustiurile inimii și- al vieții lor pustiu. Din coaja frunzei de măslin, ce se uscase Pe unde pasul mă conduse, îndurerat, Mi- am fiert o băutură, în care se spălase Tot sufletul meu simplu, ca ceru-ndepărtat. Credeam, că frumusețea e în oameni, Și am visat rupând o creangă
CREDEAM, CĂ FRUMUSEŢEA E ÎN OAMENI... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1476884639.html [Corola-blog/BlogPost/381379_a_382708]
-
stat de vorbă cu generații și generații de strămoși la umbra timpului, pe coloana veacurilor, potolind cursul zilelor. Arborele, ca și lumea existentă, are biruințe și înfrângeri, doruri și dureri, și-o îndârjită luptă pentru existență ce stă ascunsă sub coaja sa de o liniște apararentă. Asemăn arborii cu semenii mei care prin cuvinte uneori nasc și dezbină, zidesc și dărâmă, învie ori sfarmă, cântă și descântă, ard și clocotesc. Menirea lor este aceiași; să spună ceva, să deschidă ori să
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1406632854.html [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
de turistic și au plecat precum o apă lăsată să curgă spre noapte pentru tine a rămas uitat un cearcăn sub ochi un vis cu ușa deschisă o șuviță dolce gabbana de albă și un rid ca o tăietură pe coajă de mesteacăn ... Citește mai mult cânds-au fumat toate țigărileai rămas doar o fereastră prin care femeile frumoaseși-au privittrupul atât de turisticși au plecat precum o apă lăsată să curgăspre noaptepentru tinea rămas uitat un cearcăn sub ochiun vis cu ușa
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_pin/canal [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
o fereastră prin care femeile frumoaseși-au privittrupul atât de turisticși au plecat precum o apă lăsată să curgăspre noaptepentru tinea rămas uitat un cearcăn sub ochiun vis cu ușa deschisăo șuviță dolce gabbana de albăși un ridca o tăietură pe coajă de mesteacăn... VII. ȚARĂ, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1280 din 03 iulie 2014. unghiurile acestui cuvânt sunt ascuțite se pot înfinge-n pământ ca să-l ari sau să-l blestemi sunt ascuțite ca ochiul lunetă de vultur nici
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_pin/canal [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
în interior. Lava din afară, în schimb, s-a întărit la contactul cu aerul, formând o crustă, în timp ce masa fierbinte din interior a curs mai departe, revărsându-se în mare. Pe alocuri, unde magma s-a îngrămădit formând bule supradimensionale, coaja a crăpat, permițând luminii solare să pătrundă în profunzime. Așa au apărut acele mirabile săli subterane naturale, construcții perfecte din care nu arareori își înalță vârful câte un smochin temerar. Cele mai luxoase locuințe ale insulei Lanzarote nu sunt cele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/spania-subterana/ [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
oferi speranța că încă mai exist: Ușoară adiere-ntre clipele barbare Ale unui descântec însângerat și trist... Nu mă stropiți cu urme de lacrimă străină Și nici de mila voastră eu nu aștept să fiu! Îmi este bine-nchisă în coaja mea de vină Și-n oaza fricii mele-un nesfârșit pustiu.-.. Acolo, în oglinda tăcutelor iluzii Se mai deschide-o rană deschisă fără leac Rețete-alambicate-ngropate în confuzii Se calcă în picioare, se contrazic și tac... Și eu în colțul negru
O ALBĂ IASOMIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/O_alba_iasomie_violetta_petre_1366191693.html [Corola-blog/BlogPost/345913_a_347242]
-
nu făceam distincția dintre sex și iubire, între dorință și acel sentiment durabil, etern, care se numește dragoste. Dragoste fără scop, fără resentimente, fără rațiune, fără explicație, mai ales. Sînt femei care cred că trebuie să descojim de pe fructul dragostei coaja numită sex. Ele iubesc, dar nu amestecă iubirea cu sexul. Una e să iubești și alta să faci sex. Ele consideră că a face sex, chiar cu persoana pe care o iubești, nu conține în sine, ca act, nici o emoție
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_9_10_.html [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
baba = banana, papaf = cearceaf, etc. Într-o zi, Toni, pe lângă bucuria de a privi și asculta păsărelele ciripind în fel și chip, îi atrage atenția o vietate înaripată, trecând de la un copac la altul, lovind cu ciocul ei ascuțit în coaja lor. Citindu-i uimirea pe chip, poeta Maria Niculescu îl lămurește prin câteva versuri: Astă pasăre, se spune,/ Este doctorul minune,/Cu gingașa sa făptură / Are grijă de Natură./ Știți, cumva, ce nume are? / Doctorul CIOCĂNITOARE. (Doctorul minune, pag. 24
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1422949406.html [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
și volume - a trecut și va mai trece de la templele aztece la o mare de traume ne-am înscris pe frontispiciu degradarea ca deviză am vândut pacea pe criză și-am adus legea-n ospiciu ne-am întins mâna spre coajă însă n-am ajuns la miez; ce folos c-avem un crez dacă nu-i mai stăm de strajă? Referință Bibliografică: materia turnată-n forme / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06 martie 2012. Drepturi
MATERIA TURNATĂ-N FORME de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Materia_turnata_n_forme_ion_untaru_1331038239.html [Corola-blog/BlogPost/348395_a_349724]