393 matches
-
spaimă nu e completă. Poetul a rămas (lucru care se vede în reflecțiile sale) cu impresia că întîlnirile precum cea de care tocmai a scăpat se pot repeta. Un vers din „Proză” „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit”. Care-i substratul sociologic al acestui din urmă vers? El rezumă, simplu dar expresiv, un proces istoric ce se întinde pe durata mai multor decenii. „Jidovirea” Bacăului, ca și a altor tîrguri moldovenești, s-a produs
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de comunicare între etnii, un „comerț” reciproc, o curiozitate față de oameni și de lucruri, ce depășește atît interesele, cît și barierele prejudecăților. în „Proză”, Bacovia e, în egală măsură, sarcastic și compătimitor: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni”. Poemul său se bazează pe - cum s-ar zice - „impresii de la fața locului”. E posibil totuși ca ideea de „jidovire” să aibă în ea și anumite reminiscențe de la cursul de economie politică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cel contemporan) sînt mai mari. Fascinația luxului Impresia aproape generală e că Bacovia a fost un scriitor al sărăciei. Au impus-o versuri ca „Prin tîrgu-nvăluit de sărăcie” (din „Plumb de toamnă”), „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/De glod și coceni” (din „Proză”) plus altele, multe, despre oameni trudiți, bolnavi, pierduți. Indiscutabil, „urîtul” e dominant în poezia sa: „garduri bătrîne”, „ziduri vechi ce stau în dărîmare”, „becuri cu pală lumină”, „crîșmă umedă, murdară” etc. Imaginea sărăciei e prezentă nu numai în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prozaici pămînteni,/ Pe drumuri [amorul - n. m.] a murit,/ De zurnetul de bani înăbușit,/ în lumea asta de dugheni” („Proză”, Amorul hidos ca un satir). „Dugheni” apare și în celălalt poem omonim: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni”. („Proză”. Plouă...). De ce mi se pare expresiv? Pentru că, și într-un poem și în celălalt, dicția pe care i-o imprimă autorul e cea sarcastică. „Dugheană” este, într-adevăr, un cuvînt de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
își închipuie că fumează doar pentru că îi plac gustul și mirosul tutunului: „Dacă nu poți cumpăra marca ta obișnuită de țigări, ci doar una care îți displace, te lași de fumat?" Nici vorbă! Decât să se abțină, fumătorul va fuma coceni de porumb - și n-are importanță dacă treci la țigări rulate cu mâna, la țigări mentolate, la trabuc sau la pipă. La început vor avea un gust groaznic, dar dacă perseverezi vei învăța să-ți placă. Fumătorii vor încerca să
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
el, suntem de acord, târgul „arhetipal” a fost ceva foarte fluid. Dar sunt și locuri unde nu poate să fie vorba de Bacău. Astfel, el are o poezie care se cheamă Plouă, în care descrie târgul mizerabil, cu glod și coceni, în care plouă peste crâșma murdară. Acela nu e Bacăul, deși era și el plin de dughene... Imaginile acestea se repetă, și nu o dată sau de două ori. E alt loc decât Bacăul. În sfârșit, nici nu pot să spun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
toi. Multe focuri sunt pe câmp amintindu-mi de anii frumoși ai copilăriei, când la 9 martie, ziua mucenicilor, se dădea foc gunoaielor prin satele și curțile noastre. Dar fermierii nu dau foc gunoaielor. Ei sunt nevoiți să dea foc cocenilor de porumb, pentru pregătirea terenului, în vederea semănatului de primăvară. Ferma tipică de aici are suprafața medie de 64 ha ca și în Illinois. Când în secolul trecut, s-a făcut distribuirea pământului, s-au creat locuri pătrate, împărțite la rândul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
noastră de la Băneasa, condusă de ing. agronom E. Medianu, ca să epateze lumea, își construise un siloz metalic care reprezenta o avere. Acum sunt în fața unei căpițe imense de porumb tocat, cu un diametru de 7 metri, acoperită cu paie și coceni, înconjurată de sârmă cu ochiuri. Bine tasat, porumbul fermentează perfect. Circa 0,5 m de jur împrejur e mai mult fân dar nu are importanță. Noi, în Bărăgan, în acel timp, aplicam sistemul în gropi iar porumbul îl așezam netocat
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ca teză de diplomă obținerea uleiului din porumb, cu rezultate destul de încurajatoare. A fost, după câte știu, prima lucrare de acest fel. Față de floarea soarelui, porumbul dă producție dublă, uneori triplă. Încă ceva. De pe urma porumbului rămâne o imensă cantitate de coceni. Americanii îl pasc cu vitele, la noi, țăranii, îl taie fir cu fir, îl fac snopi și-l păstreză cu grijă pentru hrana vitelor. Trecem prin localitatea Peoria. În curtea unui garaj, stive mari de cauciucuri, încă bune, își așteaptă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și după reforma agrară. La noi în județul Ialomița, țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ în dijmă, în special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau în schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă în regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
apleca în America, am luat în dijmă o suprafață la gara Iovănești (Ialomița) de la familiile ing. Gh. Roiu, colonel Remus Opreanu, ing. Moțoi și Medigreceanu. Primeam pământul și dădeam în schimb o treime din recolta de boabe, fără paie și coceni. Pentru vecinii mei sistemul era de neconceput, întrucât o treime din recoltă reprezenta mult. Eu însă nu făceam socoteala în bani a recoltei ce o dam, ci calculam valoarea muncilor ce le depuneam, pentru a recolta o treime din suprafață
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Învățam, de-a valma, tot ce se poate învăța: descântece și înjurături, cum să bați toba sau să joci Ursul. Săritul prin foc reprezenta maxima provocare, cea mai evidentă dovadă a curajului... Pe lângă cauciucul de tractor, erau și snopii de coceni furați de acasă. Focul se înălța uriaș, dansând, încurajat parcă de ritmul drăcesc al tobelor. Dacă îl priveam fix, întâi strălucirea lui mă orbea, apoi vedeam cum din el țâșneau, unul câte unul, ca niște fii ai nopții, copii urlând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
chiar la stâlpi. Considerăm necesar să arătăm câteva lucruri și în legătură cu ornamentarea gardurilor. La început când sărăcia era la ea acasă gardurile erau inexistente. Ele au apărut ca o necesitate de a proteja culturile din grădini. Se amenajau garduri din coceni de porumb, din bețe de floarea-soarelui sau și din stuf la Bașeu și la Baranca. Cele mai reușite garduri erau cele din nuiele de răchită împletite în mod artistic „în coada rândunelei cum ziceau localnicii, adică: orizontal, pe țăruși bătuți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ACCEM Madrid - Université de Franche-Comté; Development of a Co-operative Information System, Anne Peretz, Jean-Pierre Gimbert, Besançon, Franța; Is Territorial Sensitivities Method Acceptable in the Territorial Intelligence Approaches?, Serge Schmitz, Université de Liège - Belgia; Sustainable Development between Possibilities and Limits, Pompei Cocean, Oana-Ramona Ilovan, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca; Sustainable Development: Elements for its Interpretation, Maria José Asensio Coto, Olga Minguez Moreno, Universidad de Huelva; Sustainable Development and Administration of the Forest Resources in the Apuseni Mountains Area, Marin Bîrla, Ioana Rîșteiu, Primăria Bistra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a dat seama de tragedia ce putea să mi se întâmple, a venit repede în față, a dejugat boii, m-a pus să-l mângâi pe Joian, în timp ce el a adus din carul cu care am venit un maldăr de coceni și mi l-a dat mie să-l ofer boilor drept atenție pentru gestul făcut. Oricum, este greu de explicat cuiva care nu a trăit în lumea complexă a țăranului această coabitare psihologică între oameni și animale. A doua întâmplare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în vremurile mai recente să aibă panta mai înclinată. Separat de această locuință era grajdul. Acesta reprezenta locul unde se găsea magazia pentru unelte și adăpostul animalelor. În podul grajdului se depozita nutrețul pentru animale (de obicei fânul, otava, lucerna, cocenii). Și aceste grajduri aveau anumite ornamentații, însă mai simple decât la casa de locuit. Aceasta este o altă caracteristică a zonei, comparativ cu zona dinspre munte, unde magazia și grajdul pentru animale erau așezate in prelungirea caselor de locuit. Curtea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nici un butuc și fusese o producție bună În anul acela. Avea și nuanțe comice În purtările sale, uneori, tata. După intrarea În sat, pe la scoala, unde comisia primăriei constată că În ziua aceea se arase miriștile, pentru că-i vedea deasupra cocenilor plugul, cotiga și cu tânjeala, ca să ajungă acasă drumul trecea chiar prin fața primăriei. Acolo se adunau sătenii la sfat și glume, după chindie, mai ales cei fără de atelaje, și alături erau, adesea, si notabilitățile. Cu 500-600 metri Înainte de a ajunge
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
toată tărășenia... ci numai că le-am dat apă. Fiind sătule, s-au culcat și ele și-au stat așa, până băieții au copt și porumbul. Era în lapte și avea boabele tare dulci. Mihai înfigea câte un băț în coceanul știuletelui și-i pârlea la flacără, ca la rotisor. Când se lăsă seara, am luat vitele la cireadă și toți am pornit-o cântând spre sat. Mama m-aștepta cu o cină pompoasă, cu toci la tavă, dar eu eram
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
toi. Multe focuri sunt pe câmp amintindu-mi de anii frumoși ai copilăriei, când la 9 martie, ziua mucenicilor, se dădea foc gunoaielor prin satele și curțile noastre. Dar fermierii nu dau foc gunoaielor. Ei sunt nevoiți să dea foc cocenilor de porumb, pentru pregătirea terenului, În vederea semănatului de primăvară. Ferma tipică de aici are suprafața medie de 64 ha ca și În Illinois. Când În secolul trecut, s a făcut distribuirea pământului, s-au creat locuri pătrate, Împărțite la rândul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
noastră de la Băneasa, condusă de ing. agronom E. Medianu, ca să epateze lumea, Își construise un siloz metalic care reprezenta o avere. Acum sunt În fața unei căpițe imense de porumb tocat, cu un diametru de 7 metri, acoperită cu paie și coceni, Înconjurată de sârmă cu ochiuri. Bine tasat, porumbul fermentează perfect. Circa 0,5 m de jur Împrejur e mai mult fân dar nu are importanță. Noi, În Bărăgan, În acel timp, aplicam sistemul În gropi iar porumbul Îl așezam netocat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ca teză de diplomă obținerea uleiului din porumb, cu rezultate destul de Încurajatoare. A fost, după câte știu, prima lucrare de acest fel. Față de floarea soarelui, porumbul dă producție dublă, uneori triplă. Încă ceva. De pe urma porumbului rămâne o imensă cantitate de coceni. Americanii Îl pasc cu vitele, la noi, țăranii, Îl taie fir cu fir, Îl fac snopi și-l păstreză cu grijă pentru hrana vitelor. Trecem prin localitatea Peoria. În curtea unui garaj, stive mari de cauciucuri, Încă bune, Își așteaptă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și după reforma agrară. La noi În județul Ialomița, țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ În dijmă, În special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau În schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost Înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă În regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe Îndelete, iar grâul nu zorea pe nimeni
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
apleca În America, am luat În dijmă o suprafață la gara Iovănești (Ialomița) de la familiile ing. Gh. Roiu, colonel Remus Opreanu, ing. Moțoi și Medigreceanu. Primeam pământul și dădeam În schimb o treime din recolta de boabe, fără paie și coceni. Pentru vecinii mei sistemul era de neconceput, Întrucât o treime din recoltă reprezenta mult. Eu Însă nu făceam socoteala În bani a recoltei ce o dam, ci calculam valoarea muncilor ce le depuneam, pentru a recolta o treime din suprafață
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mele. Prin oi, coeficientul de siguranță era mai mare. Erau ani când recoltele erau slabe. Pentru oi se găseau posibilități 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 101 de furajare destul de repede. În plus, munții de paie și coceni erau consumați iarna, În primul rând cu oile. În timpul iernii, oile primeau paie și coceni la discreție, iar din luna decembrie primeau o dublă de porumb la 100 de oi, mergând până la două duble până În Februarie. Rentabilitatea se calcula pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Pentru oi se găseau posibilități 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 101 de furajare destul de repede. În plus, munții de paie și coceni erau consumați iarna, În primul rând cu oile. În timpul iernii, oile primeau paie și coceni la discreție, iar din luna decembrie primeau o dublă de porumb la 100 de oi, mergând până la două duble până În Februarie. Rentabilitatea se calcula pe complexul realizat oaie-paie coceni grâu. Să nu uităm că oile puteau pășuna În porumbiște până
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]