1,286 matches
-
de valuri în mii de firicele, Simțeam lumina crudă, crescând din răsărit, Albind cenușa arsă a patimilor mele. Mă desmierdau adâncuri ce trimeteau prin unde, Crâmpeiele de raze ce foc purtau de sus, Să reaprindă bobul de jar dintre imunde Cochilii sfărâmate și putrede-n apus. Doar licăr de siliciu mai dormita pe mal, Pierdut printre ruina luminii ce-nsera, Veghind ca urnă rece, sub spuma unui val, Cât timp o adiere, un bocet murmura. *** Volumul "Pasteluri" Referință Bibliografică: Pe plaja fără
PE PLAJA FĂRĂ NUME de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353908_a_355237]
-
Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului VIAȚA CĂ O PERLA * Ce naști tu VIAȚA, Ca o plămădire ascunsă În dosul unor carapace de cleștar ? Ce plăsmuiești frenetic În beznă umedă și rece A unei cochilii purtată de un val ? Ce-astepti tu strigat de durere Inalatat la stele, În clipa deznădejdii de a fii ? Tu tot mai speri, ca o indarjire-a firii Oceanul de speranțe să-ți poarte-n coama-i, talazul fericirii ? Tu
VIATA CA O PERLA de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354274_a_355603]
-
SUICIDAR AL PROTEZELOR Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Undeva, pe întinsa Câmpie a Tăcerii, Ultimul Far semnalizează palid și intermitent. Fire sticloase și rare de iarbă străpung fără convingere cochilia roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
decât umbrele frunții poeților, ce margine monumentală arcuiește mai solemn granița dintre teluric și spiritual, decât pandantivii catedralelor, ce rămâne mai luminos prin breșele sufletești în lume, decât salbele mărgăritarelor de cântece și unde sunt adunate cântecele, ca perlele în cochilii scufundate sub ocean, cu mai multă grijă și folos sufletesc, decât în albumele pe care, cu greutate din toate perspectivele, le izbutesc azi cântăreții?! O colecție de cântece însemnează pentru artist ceea ce-i parfumul pentru istoria florilor, bolta curcubeului pentru
POEME ŞI MELODII AIDOMA SUFLETULUI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357187_a_358516]
-
spre alte veacuri. Venisem să-ți cer codul de trecere prin foc, să te aud respirând prin plămâni doborâți de dragoste lângă femeia de piatră arsă, dar m-am ascuns în refluxul culorilor (erai prea atent să nu calc pe cochilii de ploi). Nu ne-am mai fi întors unul în celălalt dacă aș fi picurat inima pe ogorul cu maci ori aș fi renunțat să cerșesc otrava fără de care nu poți trăi sub cupola țurțurilor. Abia atunci te-am auzit
TE IUBESC DIN PUR ŞI SIMPLU de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358187_a_359516]
-
abecedar, pe cer au apărut trei stele-ndoliate, a răsărit un plaur peste ape și din fântâni se-adapă blândă luna, tot mai străină trena ta suavă sub cerul nopții-mi pare ca un doliu și-mi vine-așa în cochilii de vis să blastăm vechiul nostru paradis. și trandafirii au înflorit, iubito, izvorul sfânt ce curge-n pale unde, sub bolțile vrăjitei mări lunare, pare un rai din vechile secunde ce ne găseau sub cerul nopții vag strângându-ne la
NOSTALGII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357769_a_359098]
-
cu peste 200 milioane de ani această regiune. Mărturii sunt urmele fosile ale viețuitoarelor care au trăit în apele acestei mări, în care se remarcă amoniții, acei melci uriași al căror nume provine de la Zeul Amon și belemniții ale căror cochilii se aseamănă cu forma gloanțelor. Pe Valea Murguceva, veți păși pe „Poteca belemniților”, unde sunt captive resturile fosile ale acestor animale preistorice. Itinerariul este presărat cu numeroase colibe, unde călătorii se pot adăposti de intemperiile vremii. Ultima porțiune, dar în
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
continuă cu tine, cu cei din jur și lumea întreagă. Geamătul surd îl simți în piept ... tic-tac ... un ritual ireversibil..iți aduni forțele ... mergi mai departe. Hoinarul Timpului pribegind prin iluziile existenței, fără popas. Cauți, cercetezi, experimentezi ... te întorci în cochilia începuturilor. Descoperi taine, cauți răspunsuri ... un singuratic rătăcind spre locuri unde nu există orizont. Urci coloana infinitului ... În straie albe te-a întâmpinat: „Ai găsit calea” i-a întins mâna transparentă. Și-a deschis aripile imaculate. O foaie nescrisă ... un
HOINAR... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359455_a_360784]
-
din 29 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului ...în secunda fărâmării și lasă-mi, Te implor, pe pajiștea sufletului meu, dalta pe muchia căreia, a mai rămas o fărâmă de timp din ochiul Hidrei, înainte ca otrava să-i împodobească acea cochilie goală a vederii. în talpă, lasă-mi iarba amară să-mi vindece rănile iar drumul de jad, drumul... lasă-i nodurile să-mi atingă tâmplele, de câte ori noaptea ființei mele se adâncește în banal. voi scăpăra cremenea cuvântului printre pașii sămânței
DĂRUIEŞTE-MI, DOAMNE, GRAŢIA PIETREI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360569_a_361898]
-
Chipul verii”), îndemnând la un efort de adaptare: „Învață, suflete, schimbarea/ ca pe o piesă de mult scrisă” („Terapeutică”). Acum feminitatea este investită și cu vocația sa constructoare, amintind de Ana meșterului Manole, în speranța că poate învinge „nesfârșitele vămi”. „Cochilii cântătoare” (Ed. Eminescu, București, 1982), conservă în imaginar proiecția unei lumi ideale, o lume a armoniilor în pofida Răului. Cochiliile cântătoare sunt chiar poemele menite să păstreze esența celor existente sau visate. Consemnăm o abundență de poezii excepționale, demne de citat
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
Acum feminitatea este investită și cu vocația sa constructoare, amintind de Ana meșterului Manole, în speranța că poate învinge „nesfârșitele vămi”. „Cochilii cântătoare” (Ed. Eminescu, București, 1982), conservă în imaginar proiecția unei lumi ideale, o lume a armoniilor în pofida Răului. Cochiliile cântătoare sunt chiar poemele menite să păstreze esența celor existente sau visate. Consemnăm o abundență de poezii excepționale, demne de citat integral: Cel care vede pădurea, Despre ploaie, Așteptarea mea, cea mai frumoasă, Bolero, Pescarul și sirena, O să ne jucăm
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
poeților, ce arcadă monumentală trece mai solemn prin granița dintre teluric și spiritual, decât cea dintre pandantivii catedralelor, ce rămâne mai luminos prin breșele sufletești în lume, decât salbele mărgăritarelor de cântece și unde sunt adunate cântecele, ca perlele în cochilii scufundate sub ocean, cu mai multă grijă și folos sufletesc, decât în albumele pe care, cu greutate din toate perspectivele, le izbutesc azi cântăreții?! O colecție de cântece însemnează pentru artist ceea ce-i parfumul pentru istoria florilor, bolta curcubeului pentru
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu mai ai loc în vise de-ale mele E liniște și e pădurea surdă La strigăte și străluciri de stele Durerea , trupul îmi inundă. E ca o naștere de piatră seacă Din cochilia unei scoici de perle Aștept o vreme să mai treacă Să nu-mi mai fie dorurile grele. Și va veni o vreme când vei geme De dorul meu. Și căutarea mea Va fi demult plecată-ntre Poeme Pe care tu
ÎN VISE NU MAI EŞTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359639_a_360968]
-
de parcă ne povestea cum arată interiorul bisericii Sfînta Sofia de la Constantinopol sau grandiosul Dom din Köln, pavajul din dale de piatră savant aranjate după niște schițe al căror conținut nu-l poți înțelege dacă nu ai noțiunea de spirală, de cochilie de melc, de timp răsucit în jurul propriei lui axe ... Îmi părea rău că nu era și CrisLi acasă, ca să-i audă discutînd. Cînd ea m-a întrebat cum sînt cei doi prieteni ai mei, nu am știut ce să-i
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
Acasa > Redactia > Autori > URFET ȘACHIR - EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE ... Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1681 din 08 august 2015 Toate Articolele Autorului Eu și drumul meu către poezie ... în cochilia pe care o vezi se-ascunde un suflet plin duioșie și farmec sensibil și deosebit de trist. Am văzut lumina vieții într-o frumoasă noapte de mai, clară, cu luna pe cer zămbind și milioane de stele strălucind mai frumos ca
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
închipuirea vreunei salvări nepermise doar pielea ți s-ar mai lua de pe oase ca o pelerină roasă de molii fluturată inutil, ca o sperietoare pe care și ciorile o ignoră știu ele mai bine unde se ascund roadele și unde cochiliile goale. CUIB De n-aș fi cascadă Aș putea fi un cuib În care ți-aș adăposti Toate visele. ---------------------------------- OPROESCU Ștefania, (Dorina-Ștefania Cristea), născută la 1 ianuarie 1949 în comuna Pătârlagele, Jud. Buzău. Autoarea își începe studiile primare în comuna
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
consoana tare, de voi zidi cu palmele coloane care urcă mai mult decât pot crede. Brațele mi se vor uni cu piatra, cu inima ei rotundă greu de găsit ca un punct terminus. Și în fuga căutării voi deveni o cochilie desprinsă din spire, simțind cum apa o mângâie pe margini. Și-nlăuntru trăiește comod acolo unde nisipul pătruns se transformă în perlă. Referință Bibliografică: Devenire / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 819, Anul III, 29 martie 2013. Drepturi
DEVENIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342231_a_343560]
-
s-ajungă, Universul să inunde, Să contamineze cerul și pământul într-o seară, Lacrimile neputinței de-a fi oameni, să dispară. Să demonstrăm că se poate, încă, să mai dăruim Dragoste nemuritoare, chiar de nu știm s-o rostim. Din cochilia tăcerii voi transpune în cuvinte Scrise cu lacrimi de sânge, povestea iubirii sfinte, Va dăinui peste veacuri, picurând candid culoare Peste sufletele triste, iubind fără încetare. Referință Bibliografică: Sunetul tăcerii mele / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259
SUNETUL TĂCERII MELE de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341839_a_343168]
-
fi avut chiar și 100.000 de mânji într-un singur an... Se îmbrăcau în piei, se hrăneau cu carne și cu lapte și singura lucrare manuală ar fi fost obținerea purpurei (colorantul violet devenit la modă pe atunci) din cochilia scoicii numită Brandaris Murex . Probabil primele referiri istorice la getuli sunt făcute de Polibius în raportul de călătorie făcută pe malul Atlanticului, în 146 î.Hr. Mai târziu, getulii sunt menționați de către Sallustio în “Bellum Jugurthinum”, arătând că ei nu știu
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
perspectivă omniscientă, acărei premeditare nu poate fi pusă la îndoială.Alternanța aceasta produce și aerul realității romanului, la limita dintre relatarea concretă a faptelor și reverie colorată.Textul se construiește pe măsură ce se naște, însoțindu-se de comentariu precum melcul în cochilie, romanul fiind o realitate în oglindă. De la început până la sfârștul fericit al narațiunii, prozatoarea ține ștacheta ridicată, fără nici un tremur al mâinii. Spiritul analitic funcționează ca un bisturiu.Prin tehnici narative destul de rafinate, travestiri naratoriale, descrierea romantică, Dora Alina Romanescu
CELULA VIEŢII CA ILUMINAREA DESTINULUI ÎN ROMANUL DISTANŢE DE DORA ALINA ROMANESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343795_a_345124]
-
administrativ sau al conducerii unei uniuni de creație, ci dacă unul singur exprimă îngrijorare, președintele Uniunii Scriitorilor ar trebui să-i acorde atenție.” „Scrisori de la Polul Est” e o lectură necesară pentru scriitorii români, ca să nu dormiteze ca melcii în cochilii, cînd U.S. a ajuns fantoma a ceea ce a fost cîndva. Și pentru îndrăgostiții de literatură, de gîndirea liberă. Și pentru procurori, eventual. ---------------------------- Alexandru PETRIA, născut la 27 februarie 1968, în orașul Dej, județul Cluj. Debut publicistic și poetic în „Tribuna
FANTOMA UNIUNII SCRIITORILOR de ALEXANDRU PETRIA în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344016_a_345345]
-
Acasa > Poezie > Amprente > O LUME MINUNATĂ Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Orașul acesta, ca o cochilie crispată, poartă în pântec o lume beată ascunsă în Zgârâie-Nori. Ca o coajă de cochilie în mijlocul apelor dezlănțuite, orașul acesta nu știe că a murit de demult cu viermii lui îmbuibați de mult, strălucitor și inutil, viermuind flămânzi după lucruri
O LUME MINUNATĂ de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343153_a_344482]
-
Acasa > Poezie > Amprente > O LUME MINUNATĂ Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 2029 din 21 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Orașul acesta, ca o cochilie crispată, poartă în pântec o lume beată ascunsă în Zgârâie-Nori. Ca o coajă de cochilie în mijlocul apelor dezlănțuite, orașul acesta nu știe că a murit de demult cu viermii lui îmbuibați de mult, strălucitor și inutil, viermuind flămânzi după lucruri nefolositoare și costisitoare, vânzându-se scump, ieftine prin esența lor. ’’Învață să vinzi, învață să
O LUME MINUNATĂ de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343153_a_344482]
-
românească, s-o deseneze în liniile și în cadrul ei balcanic, dar totodată să pătrundă în subconștientul, în memoria colectivă, instinctuală, ancestrală a acestei lumi. Lumea literară, în general egoistă, venală, individualistă, cenușie este urechea receptoare a adâncurilor sufletului românesc. Este cochilia în care rezonează întreaga ancestralitate și spiritualitate românească, patologiile psihologiei poporului român și aspirațiile spiritualității dacoromâne. Scriitorul, realizând admirabil portretul psihologic, sufletesc al celor doi mari scriitori, F M Dostoievski și Nichita Stănescu, analizează, punându-le față în față, cele
ŞTEFAN DUMITRESCU, UN SCRIITOR ROMÂN CARE FACE CÂT TREI SCRIITORI CARE AU LUAT PREMIUL NOBEL ! de LIVIU RUS în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340174_a_341503]
-
sau bara de nisip submersă din dreptul băii Musura). 1110-3. Nisipuri fine de mică adâncime, de origine terigenă (silicioase) în nord, de la Sulina la Constanța și biogenă în sud, de la Constanța la Vama Veche, amestecate cu resturi de cochilii și pietricele sunt dispuse de la țărm până la izobata de 3-4 m. În funcție de originea nisipului (terigenă sau biogenă) și de salinitatea determinată de influența Dunării, aceste nisipuri adăpostesc biocenoza nisipurilor fine cu Lentidium mediterraneum în nord și
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]