301 matches
-
fost În stare să spună ceva mai acătării acolo, sub sunetele alea. Ce era să-i spun, poezele? Să povestim filme? Poate. Eu pentru altceva mă pregătisem. L-am cam urât pe Leac, cum a putut să mă părăsească așa, cocostârc. Dar de unde să știe ce băiat sensibil eram eu? Și cum aș fi putut să-i mărturisesc tot? Îl alesesem tocmai pentru că nu era el omul căruia să-i plângi pe umăr. Nu de asta aveam eu nevoie, nu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ca fiind discriminatorie și ilegală. Doamne, oare cât somn trebuie să aibă în ei moșneguții aceia îmbrăcați ca niște clovni în roșu, cu babețică albă la gât, ca să nu le curgă saliva pe piept când dorm în ședință. Acești sărmani cocostârci obosiți, de la Curtea Consituțională, ar fi putut avea măcar minimul bun simț, că de profesionalism nu poate fi vorba aici, să citească decizia magistraților europeni care era deja publică de-o lună și o știa toată Europa. Un pic numai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
București. Cică s-o aștept la personalul de ora 19. Norocul nostru! Sabina a rămas să facă ordine, iar eu am luat-o agale spre Gara de Nord. La intrare au făcut cerc în jurul meu vreo cinci țigănci bleojdite: - Hai, frumosule, mușchiulosule, cocostârcule, să-ț dau o fată a-ntâia! - Nu vreau nicio fată. - Cum nu vrei fată? Da’ ce vrei? - O vreau pe mătușă-mea. - Ptiu, ptiu! În sfârșit, din personalul puțind a târfă nespălată s-a ivit făptura rotofeie a mătușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
felul de babe, ca s-o ajute să-l însoare pe flăcău. Cum fetele din sat cam știau oful lui nenea Jănel, nu voiau să se mărite cu el... Babele, însă, aveau tertipurile lor...In frunte se afla Zoița lui Cocostârc. Urâtă ca noaptea, dar nu proastă, ea știa și toaca în cer. Mătușa Rarița s-o dus și la ea și i-o cerut ajutorul. După ce o umblat baba prin sat vreme îndelungată, într-o dimineață s-o oprit la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ți-o spun pe cea dreaptă...Nenea Jănel n-o scos o vorbă. Nici că-i laie, nici că-i bălaie. Stătea cu capul plecat ca oaia în cârd, când îi nădușală...Iaca așa ședea și pace! Baba Zoița lui Cocostârc, însă, nu ședea degeaba. Ea lega și dezlega ploile... Si până la urmă ce s-o ales din toată tărășenia asta, Pâcule? a întrebat moș Dumitru. Iar nu ai răbdare, Dumitre. Te grăbești ca fata mare la... măritiș. Ba ca mireasa
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Cei care se cam știau cu musca pe căciulă au înghițit în sec, dar n-au spus nimic. Ca să liniștească lucrurile, Pâcu a reluat povestea. Decât să vă ciondăniți, mai bine ascultați povestea mai departe. Spuneam eu că Zoița lui Cocostârc nu s-o lăsat până n-o făcut-o pe mătușa Rarița să zică că negru-i alb și albu-i negru. Mai pe șleau spus, n-o slăbit-o din vorbe până n-o spus ca ea. Multe ai spus
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-l toace pe nenea Jănel uite așa!... Mărunt-mărunt! „Jănele, dragul mamei. Ar trebui să te însori, că cei de sama ta au și copchii, iar ție nici nu-ți trece prin cap să-ți iei fimeie. Uite că Zoița lui Cocostârc ți-o găsit o fată. Pe Frăsâna lui Bourău” Pentru că știa cine-i Frăsâna, nenea Jănel s-o uitat lung la maică-sa, dar o rămas mut...Mătușa Rarița nu l-o slăbit însă deloc. „Gospodăria asta îți rămâne doar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o grăit, ca din altă lume. „Dacă matale, mamă, și cu tata spuneți așa, eu nu mai am ce zice. Fie cum spuneți, și pace.” Din ziua aceea, mătușa Rarița parcă era alta...Toată ziua o vedeai cu Zoița lui Cocostârc. Sușoteau mereu și așa, cam pe la vremea asta, au hotărât să meargă în pețit...Era într-o sâmbătă, spre seară...Pe cer, soarele strălucea ca aurul, dar în sufletul lui nenea Jănel era noapte!...In ziua hotărâtă, au plecat cu toții
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
noapte!...In ziua hotărâtă, au plecat cu toții în pețit. Moș Toader, îmbrăcat frumos, cu pălărie neagră, cu cordică nouă, mergea înainte. După el, veneau mătușa Rarița cu nenea Jănel, iar în urma lor - cocârjată ca o vrăjitoare - călca arar Zoița lui Cocostârc...Am uitat să spun că fata avea numai mamă. Când au ajuns, Zoița o strigat din poartă: „Acasă-i gospodina?” „Acasă! Acasă!” o răspuns Catrina - mama fetei - răsărită în pragul casei cu mâinile pline de aluat și pestelca de făină
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
oleacă de soare parcă-i o mană cerească.” gândea el pufăind din lulea... „Am să trec pe la Dumitru, să văd cam pe când chitește el să pornim din nou la treabă.” A luat-o în lungul uliței, pășind arar, ca un cocostârc. Se oprea din când în când, privind uitat spre zare. Trăgea apoi cu sete din lulea, aruncând vălătuci de fum alburiu. Părea că poartă un dialog neauzit cu un interlocutor nevăzut...De fapt el vorbea cu sine, pentru că era dorit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
însă miracolul privirii. Ar fi privit la nesfârșit lumea aceasta în care, deși lucrurile par lipsite de importanță, el deslușea tot felul de înțelesuri. Uneori era ziua oamenilor-păsări. Unii aduc, dacă te uiți cu atenție, a pasăre. Treceau prin fața lui cocostârci subțiratici și încovoiați, zăgani cu privirile piezișe, gâște legănându-și șoldurile, pelicani cu gușile zvâcnind, botgroși cu nasul turtit, acvile cu nasul coroiat și pinguini înșirându-se. Coltuc privea în sus la mulțimile astea, ca la niște stoluri profilate pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
București, 1967; Olivera Nikolova, Zoki Poki, București, 1968; Ilia Volen, Oamenii lui Dumnezeu, București, 1969; Din țara trandafirilor. Lirică bulgară contemporană, București, 1970 (în colaborare); Ivan Cankar, Dreptatea lui Jernej, București, 1973; Gheorghi Rajcev, La periferia orașului, București, 1973; Silijan cocostârc. Povestiri populare macedonene, București, 1975; Elin Pelin, Puterea necuratului, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Tânăra proză bulgară, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Meto Jovanovski, Brumă pe florile de migdal, pref. trad., București, 1979; Cornul de capră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
și supărați, pentru a fi feriți, peste an, de boala sărăciei, de foame și de supărare. Sărbătorită în preajma echinocțiului de primăvară, Blagoviștenia este numită în calendarul popular Ziua Cucului. Tot de Buna Vestire se spune că vin și rândunelele și cocostârcii care au o semnificație aparte în descifrarea semnelor primăverii. Astfel, se crede că dacă vin mai mulți cocostârci deodată, primăvara va fi furtunoasă și ploioasă. În Transilvania, se crede că acel ce numără rândunelele care apar prima dată se va
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
echinocțiului de primăvară, Blagoviștenia este numită în calendarul popular Ziua Cucului. Tot de Buna Vestire se spune că vin și rândunelele și cocostârcii care au o semnificație aparte în descifrarea semnelor primăverii. Astfel, se crede că dacă vin mai mulți cocostârci deodată, primăvara va fi furtunoasă și ploioasă. În Transilvania, se crede că acel ce numără rândunelele care apar prima dată se va întâlni, pe cea lume, cu toți atâția oameni câte rândunele a numărat, iar, când vede cineva prima dată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dus pe câmp și le-a dat drumul, de s-a împlut iar lumea de dânsele. Dumnezeu atunci s-a mâniat pe acela și i-a zis "De acu, dac-ai făcut așa, ai să culegi" și l-a făcut cocostârc. El de atunci tot strânge și tocmai când le va găti de strâns se va face iar om."254 În mentalitatea populară, pasărea însoțește viața umană de la leagăn până la mormânt, având puterea sortirii, a prevestirilor și a împlinirilor, are origine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cornut alb, de gălbenele, laptele câinelui, frunze de mușcate pisate și amestecate cu untură de porc, cu coji verzi de nuci, cu orez rumenit În untdelemn, cu suc de păpădie, buruieni de pecingine (pecingeriță), cu zeamă de pelin, de piciorul cocostârcului, cu tulpini, frunze și flori de sunătoare, cu zeamă de rostopască, cu sevă extrasă din ramuri de alun. Ungeri cu usturoi pisat, amestecat cu praf de pușcă și miere; cu argint viu amestecat cu unt proaspăt, nesărat sau cu lapte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
unică în felul ei, un monument pentru literatura națională". Colaborator din 1895, în materie de folclor, al lui Artur Gorovei, directorul și sufletul revistei „Șezătoarea" de la Fălticeni, unde apar culese de el „Cântece", 1898 „Cântece", „Badiu", „Stanislav", legenda „De ce mănâncă cocostârcii șerpi și broaște"; 1901 „Povestea norocului", legenda „De ce cântă cucul numai la Sânzenie" etc.; 1907-1908 evocarea „Cum se făcea șezătoarea mai înainte vreme", „Plugușorul"-, la revista „Ion Creangă" de la Bârlad, în anul 1908 Al. Vasiliu este ales în comitetul diriguitor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
următoarea, intitulată „Gripa aviară” chiar poezie pentru un altfel de zâmbet: Foaie verde lebădoi A venit și pe la noi Astă vară, astă-vară La oraș dar și la țară Gripa aviară. Foaie verde foi de brad, Au venit dinspre Bârlad Patru cocostârci în sat Și pe case s-au lăsat Dar nu au adus copii - Nici albi dar nici tuciurii - Ci-au adus necaz în Țară, Au adus boala bizară. Toți din sat se speriară... Moș Ion, mai supărat, A plecat la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a stăpânirii pământului, congenere oratoriei lirice a lui Whitman și a lui Esenin. Emil Giurgiuca are sentimentul viguros al lanului: Înfig într-un snop galben secerea. Plesnit de soare-n umere cu bice Mă culc în ierbi de smalț sub cocostârci de spice, Seninul fulguie pe pleoapa mea. Grigore Popa, "cel dintâi poet din satul lui", cântă muntele, sora lui pădurea, pe mama, pe tata, fundamentalele aspecte ale naturii, cu o deosebită religie în fața marilor forțe vegetale: Cântau ierburile sure ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că-mi vin uneori niște idei năstrușnice, dar zău că numai din întîmplare. Vasăzică, un omuleț bătrîn și mărunțel ca mine n-ar trebui niciodată să se încumete să treacă prin ape adînci împreună c-un căpitan lung ca un cocostîrc! Cînd ești mic, apa îți gîdilă repede bărbia și, atunci, începi să strigi „ajutor“, cerînd o barcă de salvare... Uite piciorul cocostîrcului! lung și zvelt, firește! La mai toți oamenii o pereche de picioare ține o viață întreagă, cînd le
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ar trebui niciodată să se încumete să treacă prin ape adînci împreună c-un căpitan lung ca un cocostîrc! Cînd ești mic, apa îți gîdilă repede bărbia și, atunci, începi să strigi „ajutor“, cerînd o barcă de salvare... Uite piciorul cocostîrcului! lung și zvelt, firește! La mai toți oamenii o pereche de picioare ține o viață întreagă, cînd le folosesc cu blîndețe, cum își folosește o bătrînică inimoasă caii de trăsură. Dar Ahab ăsta, e un vizitiu năpraznic. După ce și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu deosebire „era roșie a comunismului”, „era incandescenței”. O poezie lozincardă, grandilocventă, scrisă mai toată pentru brigăzile artistice de agitație. Ceva mai mult firesc aduce M. în versurile pentru copii din cărțile Niculae clop de paie (1957), A venit un cocostârc (1964), Nelu Mititelu (1973) ș.a. SCRIERI: Puiul de moț, București, 1954; Coboară munții, București, 1955; La marginea câmpiei, București, 1957; Niculae clop de paie, București, 1957; Amiezile veacului, București, 1961; Cartea cu prieteni, București, 1961; Era incandescenței, București, 1963; A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
Mititelu (1973) ș.a. SCRIERI: Puiul de moț, București, 1954; Coboară munții, București, 1955; La marginea câmpiei, București, 1957; Niculae clop de paie, București, 1957; Amiezile veacului, București, 1961; Cartea cu prieteni, București, 1961; Era incandescenței, București, 1963; A venit un cocostârc, București, 1964; Ionuț-Petruț în vacanță la bunici, București, 1965; Partid, făuritor al vieții (în colaborare cu Mircea Micu), Timișoara, 1966; Aventurile lui Singur-Eu, București, 1968; Brotăcel și Roșioara, București, 1970; Nelu Mititelu, București, 1973; Țară de doină, București, 1976; Bucurii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
și regia. SCRIERI: Povești, București, 1950; Ne jucăm, București, 1951; Prietenii mei cei mici, București, 1958; Copii în august, București, 1959; Greierul casei, București, 1960; S-au întors graurii, București, 1960; Trei căsuțe, trei drumuri, București, 1963; Fetița, soarele și cocostârcul, București, 1964; Dacă deschid ușa, București, 1968; Numărătoarea, București, 1969; Omul de zăpadă, București, 1971; Ultimul om de zăpadă, București, 1975; Abecedarul din iarbă, București, 1979; La umbra cailor sălbatici, București, 1984; Vacanța cu lebăda, București, 1985; La revedere, elefant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
Chipăruș”, apoi membru în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. B. debutează editorial în 1955, cu volumul La pădure, cuprinzând versuri destinate copiilor. Acelorași cititori le sunt destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului (1967), Noile aventuri ale lui Nătăfleață (1978). Alte volume (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, În alb și negru, 1977) vehiculează motive satirice curente, precum și locuri comune propagandistice. Limbajul poetic este aerisit și modern, uneori chiar proaspăt. Umorul, ironia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]