605,622 matches
-
tot cam forțată, e drept, dar din DEX, ed.1998 (p.158) - și astfel bâlbâiala ar fi completă și, în orice caz, cu mult mai de senzație... Ca și originalitatea obișnuită a Domnului Președinte Traian Băsescu care a promulgat noul Cod Fiscal printr-un fax, în timp ce se afla într-o vizită în Japonia și tocmai pălăvrăgea cu Hirohito spunându-i: -"Îmi amintesc cu mare plăcere de nava "Crișana", pe care am comandat-o și era construită în portul Yokohama." Iar Împăratul
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
revista ortodoxia.ro/ro/?p=1282; și în rev. Studia Theologia Catholica, Anul LVI, Nr. 2/2011, p. 149-159; ISSN 1224-8754; pe internet la : http://www.studia.ubbcluj.ro/download/pdf/601.pdf; revistă indexată BDI, acreditată CNCSIS, categoria B +, codul CNCSIS nr. 531) Keywords: deification, ideal, Christian, becoming, one with God, ultimate goal, spiritual, perfection, sacramental and moral rebirth, experience. Părinții secolelor primare ale Bisericii nu au elaborat o învățătură propriu-zisă despre îndumnezeire. Era prea devreme pentru asemenea operă, dar
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
celor care-și băteau joc de mine." Hasdeu îl insultă pe prietenul său mai bătrîn și apoi tot el îl provoacă la duel, trimițîndu-i doi martori. Cu lacrimi în ochi și fără să înțeleagă nimic, baronul se vede obligat de codul onoarei să accepte provocarea: "șMayendorfț - scrie Hasdeu - trebuia să mă împuște: l-am insultat de două ori, se zvonise pînă la Petersburg!... duelul nu se putea înlătura." Tot ritualul este îndeplinit întocmai: se aleg martorii, se aleg armele (pistoale), se
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
-lea - notează Vasile Alecsandri -, "bonjuriștii" români se duelau "pentru motivuri de nimic".29 Cam la fel se întîmplă lucrurile peste un secol, în 1926, cînd își plasează Camil Petrescu duelul din romanul Patul lui Procust. Evident, cauzele înfruntării țin de codul cavalerismului în societatea mondenă bucureșteană. Fiind "la băi", la Tekirghiol, Fred Vasilescu o jignește în public pe doamna T., iar George Demetru Ladima îi cere satisfacție. Și de data aceasta duelul se dovedește a fi un complicat ritual masculin cu
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Suflete tari dramaturgul intră în detalii tehnice privind instituția duelului. În actul III, un întreg tablou al piesei este dedicat unei tainice ședințe a unui Juriu de onoare, care dezbate post factum modul de desfășurare a duelului. Bazîndu-se pe prevederile Codului de onoare și pe conținutul procesului-verbal întocmit de cei patru martori, membrii juriului conduși de un "kneaz" (aristocrați aparținînd unui fel de ordin secret) decid să-l "descalifice" pe Andrei Pietraru. Nu pentru că l-a rănit grav pe prințul Bazil
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
un adevărat Ťcorsican prin mamăť - și vă rog, prietenește, să-mi fiți martori în acest incident atît de trist". Martorii îi trimit în scris provocarea la duel lui Blaga. Acesta însă "refuză să dea satisfacție", prevalîndu-se de art. 75 din Codul de onoare, întocmit de maiorul Iosef Drăghici, conform căruia provocarea la duel ar fi trebuit să fie făcută în termen de 48 de ore de la producerea ofensei. Martorii nu sînt de acord cu Blaga, considerînd că - mai ales în cazul
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
secolului 20. Conceptualismul formal, în care compozitorul își enunță sintagma sonoră printr-o formulă (ecuație) logico-matematică, pariază pe o schemă abstractă (ceea ce înseamnă în fond o adorare mai mult sau mai puțin motivată a formulei), schemă ce poate încorpora și coduri ale unei posibile forme muzicale ca, de pildă, în anumite muzici semnate de Anatol Vieru, Haubenstock-Ramati sau Javier Darias. în sfîrșit, conceptualismul schematic se deosebește de cel formal prin abdicarea de la acea frică informală de care vorbea Germano Celant și
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
Mihăieș a fost acuzat că are probleme cu "corectitudinea politică". Or, de fapt, lucrurile stăteau exact invers. El e printre puținii intelectuali de la noi care au avut și informații de la sursă, dar și tăria personală de a scrie că în codul acestei corectitudini există o incorectitudine fundamentală, aceea a unui stîngism care își arogă dreptul de a cuantifica după cum îi pică bine orice atitudine intelectuală neconformă cu preceptele sale. Mircea Mihăieș nu e omul care să conteste drepturile minorităților de tot
Băsescu știe? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11734_a_13059]
-
aproape inocentă, mai exact incapabilă de ipocrizie și de gratuități retorice, Ioana Bătrânu colorează tema în tonurile propriului său temperament și transferă interiorului ambiental dimensiunile celuilalt interior, ale eului său moral și afectiv. Stăpînă perfect pe mijloacele tehnice și pe codurile limbajului, lipsită de orice inhibiție în fața riscurilor pe care le presupune întîrzierea, fie ea și voită, în spațiile unei imagini deja erodate prin uz, artista realizează cea mai spectaculoasă și mai profundă experiență din pictura noastră de astăzi. Sub aparența
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
rezolve fără concentrare probleme atât de grele? Formarea politicei profesionale a dat naștere la cele mai josnice pasiuni și rari sunt acei cari au răspuns prin desinteresare și sentimente nobile chemării ce li se adresa. Morala societății e garantată de coduri cari pedepsesc omorul, furtul și înșelăciunea. N-ar trebui oare să se condamne astfel și rapacitatea colectivă? De ce n-am decide că fericirea este condiționată de sinceritate, înțelegere, ascultarea legilor morale? N-am simplifica oare multe probleme și n-am
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
a face cu romanul. Cea de-a treia modificare privește protagonistul: cuvintele sale, inițial mediate de biograf, sunt pronunțate de Orlando în timp ce se uită frontal "în cameră". O astfel de abordare nu e lipsită de riscuri, pentru că implică utilizarea unor coduri cinematografice ce țin de documentar, gen care - și el - a suportat multe critici din partea teoreticienilor de film feminiști tocmai pentru realismul său "inocent", din punct de vedere politic, realism altminteri incompatibil cu romanul lui Woolf. Nu e singurul cod cinematografic
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
unor coduri cinematografice ce țin de documentar, gen care - și el - a suportat multe critici din partea teoreticienilor de film feminiști tocmai pentru realismul său "inocent", din punct de vedere politic, realism altminteri incompatibil cu romanul lui Woolf. Nu e singurul cod cinematografic documentar utilizat în Orlando, notează criticul de film Anette Kuhn. Mai există și "încadrarea mobilă ca din întâmplare (semnul unei camere ținute în mână), schimbarea frecventă de focus, montajul mult prea Ťliberť pentru un film artistic". Aceste coduri sunt
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
singurul cod cinematografic documentar utilizat în Orlando, notează criticul de film Anette Kuhn. Mai există și "încadrarea mobilă ca din întâmplare (semnul unei camere ținute în mână), schimbarea frecventă de focus, montajul mult prea Ťliberť pentru un film artistic". Aceste coduri sunt problematice tocmai pentru că fac ca materialul filmat să pară necodificat, să fie interpretate ca o garanție pentru "Real TV". O altă caracteristică fundamentală a documentarului este "voice-over", care funcționează ca o marcă a autorității, din moment ce imaginea servește ca dovadă
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
de vizibil ca probă. Astfel de semnificanți se dau drept nesemnificanți și au efectul de a camufla faptul că documentarul este și el o reprezentare, nu o transparentă și inocentă redare a lumii reale. Oricum, Potter se folosește de aceste coduri având conștiința implicațiilor lor politice și reușește să submineze eficiența acestui "realism". Voice-over-ul feminin nu doar încadrează narațiunea, ci e și pus la treabă pentru a destabiliza noțiunea de gen. Introducerea vocii e întreruptă de Orlando care se definește ca
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
biograful e cel care deconstruiește sau ia în răspăr convențiile speciei la care ar trebui să adere. În lungmetraj, auto-referențialitatea e din nou manifestă: Orlando comentează că "|sta chiar e un film interesant", preluând astfel funcția naratorului inițial. Și restul codurilor sunt dislocate: "încadrarea mobilă ca din întâmplare (semnul unei camere ținute în mână), schimbarea frecventă de focus, montajul mult prea Ťliberť pentru un film "artistic", toate sunt încadrate în interstițiile unor alte coduri, recognoscibile ca atare, motiv pentru care potențialul
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
preluând astfel funcția naratorului inițial. Și restul codurilor sunt dislocate: "încadrarea mobilă ca din întâmplare (semnul unei camere ținute în mână), schimbarea frecventă de focus, montajul mult prea Ťliberť pentru un film "artistic", toate sunt încadrate în interstițiile unor alte coduri, recognoscibile ca atare, motiv pentru care potențialul lor realist trece neobservat. Orice iluzie de transparență veridică a filmului e anihilată prin apariția finală: un înger care cântă pop. Faptul că Orlando se adresează direct "camerei" dă frâu liber unor alte
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
găsește să spună e "ce persoană interesantă". De aceea, identificarea cu spectatorul, încurajată de realismul mimat de documentare, e împiedicată în Orlando. Oricum, consolarea e că protagonistul e remarcabil de spiritual în dialoguri. Rezultă că Potter reușește să escamoteze defectele codurilor de care se folosește. Impactul e unul postmodernist sută la sută: printr-un mixaj inspirat al codurilor, se ajunge la "încețoșarea" granițelor dintre realitate și film, adică exact ce făcuse Woolf cu linia de demarcație dintre literatură și realitate. Încorporând
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
documentare, e împiedicată în Orlando. Oricum, consolarea e că protagonistul e remarcabil de spiritual în dialoguri. Rezultă că Potter reușește să escamoteze defectele codurilor de care se folosește. Impactul e unul postmodernist sută la sută: printr-un mixaj inspirat al codurilor, se ajunge la "încețoșarea" granițelor dintre realitate și film, adică exact ce făcuse Woolf cu linia de demarcație dintre literatură și realitate. Încorporând codurile realismului, Orlando depășește statutul de fantezie al peliculei, statut care funcționează cam ca Disneylandul menționat de
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
de care se folosește. Impactul e unul postmodernist sută la sută: printr-un mixaj inspirat al codurilor, se ajunge la "încețoșarea" granițelor dintre realitate și film, adică exact ce făcuse Woolf cu linia de demarcație dintre literatură și realitate. Încorporând codurile realismului, Orlando depășește statutul de fantezie al peliculei, statut care funcționează cam ca Disneylandul menționat de Baudrillard: fiind definit ca fantezie, el susține statutul de "realitate" a ceea ce e dincolo de limita Disneyland. În acest caz, filmul lui Potter acționează după
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
Grecia cât și pentru țările Române: Constantin Mavrocordat, domn alternativ în Moldova și țara Românească vreme de nouăsprezece ani, cel ce avea să desființeze iobăgia (la 1746 "rumânia" în țara Românească și la 1748 "vecinia" în Moldova), să introducă în țările române coduri de legi, să înființeze școli, numit pe rând "savant", "om de știință", "jusrist", "literat", "filosof"; apoi autorul proiectului de Imperiu elin (în locul celui turcesc), Rigas Velestinlis, un fel de Bălcescu al Greciei, creator al unei adevărate "Marseilleze" neogrecești, compusă - ca
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
ale colectivismului sunt aplicate dezbaterii intelectuale, ele sunt de-a dreptul funeste, acționând ca mijloace de presiune ale unor grupuri bine organizate și perfect orientate pentru a-și impune agenda proprie. Stratagema de a considera "corectitudinea politică" un fel de "cod al bunelor maniere" e doar un iezuitism pe care mulți adepți de ultimă oră ai acestui flagel ce atacă democrația în punctele sale ultrasensibile îl invocă. "Cum poți să negi importanța corectitudinii politice într-o țară ca România?", mă atenționa
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
impulsiv. Dar pe cît de repede se mînie, pe atît de repede îi trece supărarea, nefiind resentimentar. Or, duelul este o acțiune a cărei dinamică nu are de-a face cu spontaneitatea. Există principii riguros stabilite de cutumă și de coduri scrise care permit, impun chiar, provocarea la duel. Urmează apoi pregătirea rece, de rutină: alegerea martorilor, a locului și a momentului de desfășurare a duelului, alegerea armelor și a condițiilor (cîte focuri de armă, de la ce distanță, cine începe ș.a.
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
multe ori se pretindea că cel ucis "s-ar fi împușcat la vînătoare", astfel că "ucigașul rămînea nepedepsit". Folosirea pistolului în gîlcevi erotice devenise într-adevăr o modă, dar nu și rezolvarea diferendului armat în mod organizat, pe baza unui cod riguros. Se produceau, mai degrabă, unele dueluri spontane, declanșate de izbucniri nervoase. De pildă, la întoarcerea în București de la o petrecere, într-o căruță cu patru cai, tinerii Iancu Caragea (nepotul domnitorului) și Dumitrachi Bărcănescu s-au luat la ceartă
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
seriei, fără a mai respecta norma cultă de reluare a unei eventuale prepoziții sau a formei cazuale oblice: "însoțit de dnii R., plus generalul N., plus contraamiralul C." (Libertatea, 1925, 1996, 17); "fiecărei partiții i se pot programa maxim 8 coduri de utilizator, plus un cod de unică folosință, plus un cod de panică" (dioseta.ro); "li se admite transportul a 10 kg de bagaj, plus un cărucior rabatabil" (tarom.ro). Față de simplul și, care egalizează, plus marchează mai puternic ideea
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
norma cultă de reluare a unei eventuale prepoziții sau a formei cazuale oblice: "însoțit de dnii R., plus generalul N., plus contraamiralul C." (Libertatea, 1925, 1996, 17); "fiecărei partiții i se pot programa maxim 8 coduri de utilizator, plus un cod de unică folosință, plus un cod de panică" (dioseta.ro); "li se admite transportul a 10 kg de bagaj, plus un cărucior rabatabil" (tarom.ro). Față de simplul și, care egalizează, plus marchează mai puternic ideea de adaos, de suplimentare, fiind
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]