1,217 matches
-
Așer l-a corectat”3. Codex Aleppo nu este numai cel mai vechi codex complet al textului biblic tiberian, dar este și primul codex complet al tradiției ben Așer. Aceasta nu exclude posibilitatea ca Aaron ben Așer să fi pregătit codice cu părți ale Bibliei, înainte de definitivarea codexului Aleppo. Dacă ținem cont de faptul că simpla copiere a codexului Aleppo, cu zecile de mii de note, necesită ani de zile, este foarte probabil că pregătirea unui astfel de model de codex
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
din tradiția Ben Naftali 1; el socotea că anumite pasaje care lipsesc din manuscrisul Ben Naftali pot fi preluate întocmai din Leningradensis 2. Teicher este de părere că Samuel b. Jacob, a compilat un text eclectic, pe baza mai multor codice corectate și adnotate de către Aaron b. Așer3. Cu toate acestea, întrucât textul este atât de vechi, Kahle a făcut tot ce i-a stat în putință pentru ca acest text să fie folosit drept text de bază, atât pentru cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
donat de către el unei comunități karaite din Ierusalim; tot în colofon se spune că manuscrisul a fost furat de către cruciați, pentru ca mai târziu să fie restituit karaiților din Cairo, de la numele acestui oraș derivându-se și denumirea latină a manuscrisului. Codicele a fost editat și publicat de către Institutul „Arias Montano” din Madrid, sub titlul El codice de profetas de El Cairo 3. Cu toate acestea, acest codex mai are un alt colofon în care este menționat numele Yabeș ben Solomon, care
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
a fost furat de către cruciați, pentru ca mai târziu să fie restituit karaiților din Cairo, de la numele acestui oraș derivându-se și denumirea latină a manuscrisului. Codicele a fost editat și publicat de către Institutul „Arias Montano” din Madrid, sub titlul El codice de profetas de El Cairo 3. Cu toate acestea, acest codex mai are un alt colofon în care este menționat numele Yabeș ben Solomon, care ridică unele probleme în privința legăturii sale cu colofonul Ben Așer. În începutul acestui colofon citim
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
au folosit mai multe sisteme de punctare și de vocalizare, unele influențându-le pe altele mai mult sau mai puțin, încât cu greu putem spune că s-a ajuns la un sistem „curat” de vocalizare. În mod sigur însă, atât codicele Aleppo, cât și codicele Leningradensis prezintă stilul caracteristic tradiției familiei Ben Așer, iar dintre acestea două, codicele Aleppo pare a fi exemplul cel mai bun. Margoliouth 1 datează acest manuscris al Pentateuhului la jumătatea secolului al IX-lea, iar Kahle
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
sisteme de punctare și de vocalizare, unele influențându-le pe altele mai mult sau mai puțin, încât cu greu putem spune că s-a ajuns la un sistem „curat” de vocalizare. În mod sigur însă, atât codicele Aleppo, cât și codicele Leningradensis prezintă stilul caracteristic tradiției familiei Ben Așer, iar dintre acestea două, codicele Aleppo pare a fi exemplul cel mai bun. Margoliouth 1 datează acest manuscris al Pentateuhului la jumătatea secolului al IX-lea, iar Kahle 2 și Yeivin 3
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
sau mai puțin, încât cu greu putem spune că s-a ajuns la un sistem „curat” de vocalizare. În mod sigur însă, atât codicele Aleppo, cât și codicele Leningradensis prezintă stilul caracteristic tradiției familiei Ben Așer, iar dintre acestea două, codicele Aleppo pare a fi exemplul cel mai bun. Margoliouth 1 datează acest manuscris al Pentateuhului la jumătatea secolului al IX-lea, iar Kahle 2 și Yeivin 3 la începutul secolului X. Manuscrisul, care a stat mult timp în Iran, conține
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ne asigură că toate lucrările, în ciuda varietății lor, erau considerate a fi compatibile cu ideologia specială a acesteia. În același timp, astfel de texte ne ajută să ne închipuim cam ce fel de „Vechiul Testament” aveau la dispoziție primii creștini. Din moment ce codicele au apărut mult mai târziu, probabil că primii creștini se foloseau de textele pe care le aveau la dispoziție în imediata lor vecinătate. Qumranul este o mărturie în plus care arată că până și într-o societate închisă, predominau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
era garantată libertatea de a comunica și înlăturată cenzura : “Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici într-un caz nu va putea restrânge dreptul în sine. Nici o lege excepțională nu se va putea înființa în această materie. Nici cenzura, nici o altă măsură preventivă pentru aparițiunea, vinderea sau distribuțiunea oricărei publicațiuni nu se va
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcționarilor publici pentru faptele administrațiunii lor de parțile vătămate, rămânând însă neatinse regulile speciale statornicite în privința miniștrilor. Cazurile și modul urmăririi se vor regula prin anume lege. Dispozițiuni speciale în Codicele penal vor determina penalitățile prepuitorilor”. Articolul 32, ultimul din Titlul al II-lea, stipula următoarele: “Nici un Român, fără autorizarea guvernului, nu poate intra în serviciul unui Stat străin, fără ca insus prin aceasta să-și piardă cetățenia. Extradarea refugiaților politici este
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
în măsura și modalitățile prevăzute de lege. ART. 25 Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presș, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici într-un caz nu va putea restrânge dreptul în sine. Nici o lege excepțională nu se va putea înființa în această materie. Nici cenzura, nici o altă măsură preventivă pentru aparițiunea, vinderea sau distribuțiunea oricărei publicațiuni nu se va
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcționarilor publici pentru faptele administrațiunii lor de părțile vătămate, rămânând însă neatinse regulile speciale statornicite în privința miniștrilor. Cazurile și modul urmăririi se vor regula prin anume lege. Dispozițiuni speciale în Codicele penal vor determina penalitățile prepuitorilor. ART. 32 Nici un Român, fără autorizarea guvernului, nu poate intra în serviciul unui Stat străin, fără ca insus prin aceasta să-și piardă cetățenia. Extrădarea refugiaților politici este oprită. ANEXA NR. 2 CONSTITUȚIA DIN 1938 CAROL
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
pentru a putea aprecia importanța mărturiei particulare ce a fost extrapolată din ele. De exemplu, relatările fratelui Ștefan, prezentate de Toma din Pavia, ce sunt cu siguranță interesante, nu întâmplător provin dintr-un manuscris de o deosebită importanță, și anume, Codicele Sfântul Anton din Roma. Totodată trebuie să subliniem faptul că textele adunate în această parte nu cuprind întreaga panoramă a izvoarelor din ambientul franciscan referitor la Francisc de Assisi și Ordinul Fraților Minori. De exemplu, înainte de Speculum prefectionis, prezentată în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
interpretări evanghelice puțin schimbate (tot fratele Illuminato: FF 2691). Din scrierile fratelui Ștefan (FF 2682-2684 ) și din cele ale lui Clareno (FF 2706/5) se desprinde problema atitudinii lui Francisc față de femei și față de mișcarea feminină de inspirație franciscană; din Codicele Sfântul Anton, din Roma (FF 2685/ 1) este preluată povestirea ispitirii la care Frederic al II-lea l-a supus pe Sfânt, punându-i alături în timpul nopții o prostituată: probabil este vorba despre prima versiune a unui episod mult mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
împărăția veșnică a lui Dumnezeu»]. 70. Un lector eminent, care a studiat cu mine la Oxford, avusese întotdeauna obiceiul, în timp ce maestrul preda și disputa, să nu-l asculte și să se ocupe de alte lucruri, cum ar fi transcrierea de codice. Și iată, când la rândul său a devenit lector, studenții săi erau atât de neatenți, încât afirma că era tentat în fiecare zi să închidă cartea și să plece. Cu părere de rău a afirmat: «Din pedeapsă divină, nimeni nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
imitatori ai Sfântului Francisc. Prin urmare, nu a fost un lucru ieșit din comun pentru el să găsească crucea supranaturală pe tăblița de nuc, din moment ce a fost un mare îndrăgostit de cruce. 6. Fratele Ștefan Acest fragment este preluat din Codicele Sfântului Anton din Roma, care prezintă, în cea de-a treia și în ultima parte, o serie de texte ce par a fi redactate anterior,având în marea lor majoritate ca temă minunile Sfântului Francisc, dar și episoade din viața
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
serie de texte ce par a fi redactate anterior,având în marea lor majoritate ca temă minunile Sfântului Francisc, dar și episoade din viața sa și povestiri care, în mod direct sau indirect, se regăsesc repetate și în izvoarele leoniene. Codicele este folosit aici conform descrierii și lecturii făcute de L. OLIGER, Descriptio codicis Sancti Antonii de urbe una cum appendice textuum de sancto Francisco, AFH, 12 (1919), 321-401, iar pentru fragmentul tradus, 382-384, nr. 59. 1. Fratele Toma din Pavia
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
adăuga: «Discreția este un lucru bun, dar nu întotdeauna trebuie să se asculte ceea ce spun superiorii». Fratele Toma afirma că aceste fapte le-a auzit povestite de fratele Ștefan. Spre lauda lui Cristos. Adăugăm un alt episod conținut în acest codice (nr. 87, p. 396-397) ce nu a fost recenzat de izvoarele cele mai importante, dar care este destul de cunoscut, deși nu putem avea certitudinea autenticității sale deoarece apare și în predicile despre alți frați sfinți de la sfârșitul secolului al XIII
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pace și liniște. 7. Fratele Nicolaie de Assisi L. OLIGER, Liber exemplorum Fratrum minorum saeculi XIII, în «Antonianum» II (1927), p. 203-276. Cu acest titlu, Oliger a publicat o culegere de episoade cu temă franciscană, preluate din compilația conținută în Codicele Ottohoniano 522, din Biblioteca Vaticană, ce este probabil opera unor frați minori, redactată spre sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea. Episodul prezentat aici se află la nr. 116, p. 262-263. El apare în edițiile operei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce este probabil opera unor frați minori, redactată spre sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea. Episodul prezentat aici se află la nr. 116, p. 262-263. El apare în edițiile operei Legenda trium sociorum, bazate pe codicele Vatican lat. 7339 de la sfârșitul secolului al XV-lea, în care însă există cu siguranță o interpolare, fapt pentru care a fost eliminat din ediția critică folosită de noi pentru Legenda celor trei însoțitori. Textul prezentat aici este mai simplu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
însă există cu siguranță o interpolare, fapt pentru care a fost eliminat din ediția critică folosită de noi pentru Legenda celor trei însoțitori. Textul prezentat aici este mai simplu și mai vechi. Trebuie să observăm că doar aici și în codicele amintit apare numele mamei Sfântului Francisc, doamna Pica. Aceasta este povestirea fratelui Nicolaie de Assisi. Casa tatălui meu era lipită de casa Fericitului Francisc. Mama mea spunea că, pe când mama Fericitului Francisc stătea întinsă pe pat, așa cum fac de obicei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fi siguri că Dumnezeu este îndeajuns pentru toate și suplinește defectele noastre când, activând cu dăruire totală, ne încredem în el. 11. Amintirile fratelui Illuminato Verba fratris Illuminati socii b. Francisci ad partes Orientis et in conspectu soldani Aegypti (din codicele Vat. Ottob. lat. nr. 552), în BBT, I, 36-37; cf. L. OLIGER, Liber exemplorum, op. cit., nr. 98-99, p. 250-251. Pentru fratele Illuminato, cf. LegM 9,7-9. Aceste două episoade nu au fost culese de LegM, care și așa este destul de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
stimă pentru clericii pe care-i primea în Ordin și, fiind aproape de moarte, le-a poruncit fraților să-i respecte foarte mult pe doctorii în Sfânta Scriptură, fiindcă de la ei primeau cuvintele vieții. 16. Fratele Leonard din Assisi Într-un codice al Bibliotecii Naționale din Florența, din prima jumătate a secolului al XIV-lea, ce aparținuse abației Sfânta Maria a benedictinilor, se află adunate texte și evenimente franciscane preluate în mod liber din alte izvoare, dar unele sunt prezentate cu detalii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
explicația introducerii sărăciei totale în Ordinul Dominicanilor. Referitor la datarea acestui capitul general, există o incertitudine printre cercetători, care, în marea lor majoritate, însă, înclină pentru capitulul din 1218. Pentru fragment, cf. PETRUS IOANNIS OLIVI, Lectura super Lucam, dintr-un codice al Bibliotecii Laurenziana din Florența, care anterior aparținea Conventului Franciscan Sfânta Cruce, reprodus în TM, 97-99, și publicat de D. PACETTI, în Petrus Iohannes Olivi. Quaestiones quatuor de Domina, Quaracchi 1954, p. 37, nr. 1. Să se vadă și textul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vadă și textul original latin mai corect editat de M.-H. VICAIRE, La presenza di S. Domenico al capitolo della Porziuncola, «Rivista di ascetica e mistica» 3 (1978), 93-94, care semnalează și Cod. 52 din Biblioteca Comunală din Assisi și codicele Vatican Ottob. Lat. 3302. Spre confirmarea acestora, voi relata ceea ce eu însumi am ascultat de la un părinte foarte sfânt și venerabil, demn de încredere, fratele Raimund Barravi, care a fost înainte canonic regular al bisericii din Carcassonne și după aceea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]