396 matches
-
esențiale bunei sale funcționări. ¶Bühler izolase trei asemenea elemente: DESTINATORUL, DESTINATARUL și CONTEXTUL. Jakobson, în ceea ce s-a vădit a fi cel mai influent model de comunicare în NARATOLOGIE, a propus o schemă cu șase factori incluzînd emițătorul (Expeditorul sau codificatorul MESAJULUI), destinatarul (primitorul sau decodificatorul mesajului), mesajul însuși, CODUL (în funcție de care semnifică mesajul), contextul (sau REFERENTUL la care trimite mesajul) și CONTACTUL (legătura psihofiziologică între emițător și destinatar): Unii teoreticieni (Hymes, de ex.) preferă să vorbească despre șapte factori și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
informației de la locul infecției la țesuturile implicate în realizarea răspunsului imun, precum sunt hemocitele și corpii grași. La mamifere, citokinele reprezintă moleculele semnalizatoare cheie ale sistemului imunitar. Dar acestea sunt slab conservate, iar la Drosophila nu s-au identificat gene codificatoare de omologi ai citokinelor vertebratelor precum TNFα, IFNγ, IL-1, IL-6. Nu este exclus ca, dacă asemenea citokine există la insectă, ele să se prezinte diferit structural față de cele de la mamifere, sau ca unele dintre numeroasele gene codificatoare de proteaze dintre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
au identificat gene codificatoare de omologi ai citokinelor vertebratelor precum TNFα, IFNγ, IL-1, IL-6. Nu este exclus ca, dacă asemenea citokine există la insectă, ele să se prezinte diferit structural față de cele de la mamifere, sau ca unele dintre numeroasele gene codificatoare de proteaze dintre care 199 care codifică serin proteaze de tip tripsină să poată interveni în procesele de coagulare și melanizare sau în cascadele proteolitice care reglează căile de semnalizare ce răspund de procesele imunitare. Kush și Lemaitre (2000) au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
între reglarea expresiei genei AMP la musculițele de fructe și răspunsul imun înnăscut de la mamifere. Cu toate acestea, cele două căi de semnalizare de la drosofila, se pare că nu au în comun componente intermediare. Ele mediază expresia diferențială a genelor codificatoare de AMP prin factori de transcripție distincți asemănători celor de tip NF-kB (Hoffmann și Rechhart, 2002). Cel mai puțin înțeles aspect al imunității insectelor este însă acela al modalității prin care aceasta detectează infecția cu microbi. Injectarea bacteriilor Gram-negative și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diptericin; drs, drosomycin; lys, lysosyme; (lys#, gena care codifică o proteină cu patru domenii lizozimice) mtk, metchnikowin. Proteinele de recunoaștere crq, croquemort (CD36), emp, proteina membranei epidermale (CD36), WU-BLAST 2.0. Drosophila Genome Project serverblast care conține 13.601 gene codificatoare de proteine predictibile, reprezentând aproximativ 99,7% din genom. Proteinele ce se potrivesc cu o probabilitate semnificativă au fost analizate suplimentar, adesea prin identificarea celor mai apropiate potriviri nedipteriene față de gena de Drosophila, într-un program de cercetare al bazelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
izotip κ sau de izotip λ determină tipurile moleculare de imunoglobuline. La om, raportul κ/λ din imunoglobuline este de 7:3, pe când, la șoarece acesta este de 19:1. Aceste raporturi moleculare κ/λ reflectă raportul numeric al genelor codificatoare pentru cele două tipuri de catene L, dar, în determinarea sa pot interveni și mecanisme de modulare transcripțională, post-transcripțională, translațională sau post-translațională. Pe lângă asemenea variante antigenice ale imunoglobulinelor (clase și tipuri de variante izotipice de imunoglobulină) au fost identificate și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
importantă deosebire dintre aceste două subclase Ig constă în numărul legăturilor disulfidice intercatenare. Moleculele diferitelor subclase sunt sintetizate în celule diferite. Clasele, ca de altfel și subclasele Ig, sunt elemente de nivel populațional, întâlnite însă la toți indivizii speciei. Genele codificatoare ale claselor Ig nu segregă în descendență fiind acelea de nivel populațional existente și în genotipul părinților. De aici derivă denumirea de izotipuri a acestor variante imunoglobulinice. Dacă diferențele în secvența de aminoacizi a regiunii constante a catenelor grele imuno-globulinice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Tehnologia ADN recombinant a permis clonarea segmentelor de ADN purtătoare de gene pentru catena L a imunoglobulinei de șoarece, într-un fag al bacteriei Escherichia coli, realizându-se amplificarea acestui ADN cu obținerea unei cantități suficient de mari de gene codificatoare de catene L, atât din limfocite embrionare, cât și din celule de mielom, producătoare de imunoglobulină de un sigur tip (anticorp monoclonal). Existența mecanismului de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice a fost dovedită experimental de Hozumi și Tonegawa (1976). Protocolul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
constantă. Analiza organizării genelor pentru catena grea a imunoglobulinelor arată că și la aceste gene este utilizată o strategie arhitecturală asemănătoare, dar cu un plus de complexificare, printr- un număr mai mare de segmente genice, precum și prin prezența unei regiuni codificatoare D (de la diversity = diversitate, în limba engleză) intercalată între VH și JH, prin care se extinde substanțial diversitatea biochimică a catenelor grele și implicit a anticorpilor. Specialiștii nu au căzut de acord asupra numărului exact de segmente genice, purtătoare de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
raportate sunt estimative. La om, pentru catenele grele (H), se estimează la câteva sute numărul segmentelor genice VH, fiecare fiind prefațat la terminalul 5’ de un segment lider (LeH). Numărul segmentelor genice D este de aproximativ 12, fiecare având capacitatea codificatoare pentru 5-15 aminoacizi. Segmentele genice CH au următoarea ordine: µ, δ, γ3, γ1, εφ, α1, γ2, γ2, ε, α2. Segmentul genic εφ este de fapt o pseudogenă, adică un segment genic nefuncțional. La șoarece, s-au estimat 350 de segmente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
așadar, un segment de legătură între V și C. În sfârșit, segmentul genic Cλ codifică pentru regiunea constantă a catenei Lλ și anume aminoacizii din pozițiile de la 111 la 214. Într -un mod asemănător este organizată și familia segmentelor genice codificatoare ale catenei LK. Și în acest caz apare o secvență Lek care este continuată cu un tandem de aproximativ 250 segmente genice VK, cinci segmente genice JK, strâns lincate între ele (dintre care unul este defectiv) și urmate la o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
existența unui singur locus genic pentru catena ușoară de tip λ, acesta prezentând doar un singur segment genic C. În amonte de segmentul funcțional Vλ sunt dispuse 25 pseudogene Vλ, cu orientare randomică. Unele dintre aceste segmente prezintă deleția sectorului codificator la unul sau la ambele capete ale lor, sau sunt lipsite de semnale corespunzătoare pentru recombinare, astfel că, de regulă, doar segmentul genic Vλ se recombină cu suprasegmentul JH - Cλ. Cu toate acestea, potențialul de diversificare a genelor imunoglobulinice rămâne
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segmentelor genice pentru catena L (vezi figura 3.5) numai că, apar și unele diferențe. În primul rând, numărul segmentelor genice pentru regiunea variabilă VH și pentru regiunea constantă CH este mai mare. În al doilea rând, apare o regiune codificatoare suplimentară D, simbolul acesta derivând de la cuvântul diversity din limba engleză, care înseamnă diversitate. Această regiune D se intercalează între sectorul cu segmente genice VH și sectorul cu segmente genice JH (fig. 3.10) și angrenarea sa în procesul de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
primul D-J, cel de al doilea V -DJ) înainte de reunirea suprasegmentului rezultat cu segmentul genic pentru regiunea constantă (C). Procesul de rupere-reunire apare ca reacții separate, astfel că o ruptură dublu-catenară realizată la nivelul heptamerilor situați la capetele unităților codificatoare eliberează întregul fragment dintre segment genic V și suprasegmentul genic J-C, terminalii clivați ai acestui fragment reprezentând capete semnalizatoare. Terminalii clivați ai segmentelor genice V și J-C, se numesc capete codificatoare. Cele două capete codificatoare sunt unite covalent spre a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dublu-catenară realizată la nivelul heptamerilor situați la capetele unităților codificatoare eliberează întregul fragment dintre segment genic V și suprasegmentul genic J-C, terminalii clivați ai acestui fragment reprezentând capete semnalizatoare. Terminalii clivați ai segmentelor genice V și J-C, se numesc capete codificatoare. Cele două capete codificatoare sunt unite covalent spre a realiza o sudură codificatoare între segmentele genice V și J. Dacă, la rândul lor, cele două capete semnalizatoare sunt unite, va rezulta o moleculă circulară care este excizată. Reacția de joncțiune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
heptamerilor situați la capetele unităților codificatoare eliberează întregul fragment dintre segment genic V și suprasegmentul genic J-C, terminalii clivați ai acestui fragment reprezentând capete semnalizatoare. Terminalii clivați ai segmentelor genice V și J-C, se numesc capete codificatoare. Cele două capete codificatoare sunt unite covalent spre a realiza o sudură codificatoare între segmentele genice V și J. Dacă, la rândul lor, cele două capete semnalizatoare sunt unite, va rezulta o moleculă circulară care este excizată. Reacția de joncțiune produce schimbări în secvența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dintre segment genic V și suprasegmentul genic J-C, terminalii clivați ai acestui fragment reprezentând capete semnalizatoare. Terminalii clivați ai segmentelor genice V și J-C, se numesc capete codificatoare. Cele două capete codificatoare sunt unite covalent spre a realiza o sudură codificatoare între segmentele genice V și J. Dacă, la rândul lor, cele două capete semnalizatoare sunt unite, va rezulta o moleculă circulară care este excizată. Reacția de joncțiune produce schimbări în secvența de nucleotide dintre V și J, pentru catenele ușoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a catenelor imunoglobulinice, la nivele corespunzătoare. Se produc deleții sau inserții de nucleotide în ADN, respectiv, de aminoacizi în catenele L și H (fig. 3.15). Clonarea și analiza segmentului ADN izolat din limfocitele B de la om care conține genele codificatoare pentru enzimele implicate în rearanjarea segmentelor genice imunoglobulinice au dat posibilitatea identificării a două gene strâns lincate și desemnate Rag-1 și Rag-2. Proteinele RAG1 și RAG2 sunt multifuncționale, având activități de endonucleaze și exonucleaze, dar și de recombinaze și ligaze
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la nivelul fiecărei joncțiuni. Crestarea generează capete libere 3’-OH și 5’-P. Capătul 3’-OH atacă nucleofilic puntea fosforică la poziția corespunzătoare, în cealaltă catenă a duplexului ADN. Aceasta creează o configurație de tip „hairpin” (agrafă) la nivelul capătului codificator, terminalul 3’-OH al unei catene fiind covalent legat la terminalul 5’fosfat al celeilalte catene, printr-o reacție de transesterificare în care energiile punților sunt conservate, rezultând o ruptură dublu catenară dreaptă sau boantă (fără prelungiri monocatenare) la capătul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un mecanism ancestral de transpoziție în care a fost implicat transpozonul. Totodată, se poate deduce că proteinele RAG sunt responsabile de translocațiile cromozomale în care locii Ig sau TCR sunt conectați la alți loci genici. Structurile hairpin de la nivelul capetelor codificatoare oferă substratul pentru etapa următoare a reacției. Când o ruptură monocatenară este introdusă într-o catenă în vecinătatea structurii hairpin, atunci o reacție de neîmperechere de la capăt generează o protruzie (o pătrundere) monocatenară. Creșterea hairpin-ului este realizată de RAG1 și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este introdusă într-o catenă în vecinătatea structurii hairpin, atunci o reacție de neîmperechere de la capăt generează o protruzie (o pătrundere) monocatenară. Creșterea hairpin-ului este realizată de RAG1 și RAG2. Sinteza unei catene complementare față de monocatena expusă convertește apoi capătul codificator într-un duplex extins. Această reacție explică introducerea (inserția) de nucleotide P la capetele codificatoare (fig. 3.16), dar nu se cunoaște care sunt enzimele implicate într-un asemenea proces. Unele nucleotide suplimentare pot fi inserționate, realizându-se secvențe întâmplătoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
capăt generează o protruzie (o pătrundere) monocatenară. Creșterea hairpin-ului este realizată de RAG1 și RAG2. Sinteza unei catene complementare față de monocatena expusă convertește apoi capătul codificator într-un duplex extins. Această reacție explică introducerea (inserția) de nucleotide P la capetele codificatoare (fig. 3.16), dar nu se cunoaște care sunt enzimele implicate într-un asemenea proces. Unele nucleotide suplimentare pot fi inserționate, realizându-se secvențe întâmplătoare între capetele codificatoare. Acestea se numesc nucleotide N. Inserția lor se realizează sub acțiunea enzimei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
duplex extins. Această reacție explică introducerea (inserția) de nucleotide P la capetele codificatoare (fig. 3.16), dar nu se cunoaște care sunt enzimele implicate într-un asemenea proces. Unele nucleotide suplimentare pot fi inserționate, realizându-se secvențe întâmplătoare între capetele codificatoare. Acestea se numesc nucleotide N. Inserția lor se realizează sub acțiunea enzimei deoxinucleotidtransferază care este un component molecular activ al limfocitelor, la nivelul capetelor codificatoare 3’, generate în cursul procesului de reunire de segmente genice imunoglobulinice. Toate aceste mecanisme asigură
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un asemenea proces. Unele nucleotide suplimentare pot fi inserționate, realizându-se secvențe întâmplătoare între capetele codificatoare. Acestea se numesc nucleotide N. Inserția lor se realizează sub acțiunea enzimei deoxinucleotidtransferază care este un component molecular activ al limfocitelor, la nivelul capetelor codificatoare 3’, generate în cursul procesului de reunire de segmente genice imunoglobulinice. Toate aceste mecanisme asigură ca un punct de joncțiune codificator, realizat prin reunire de segmente genice, să aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Inserția lor se realizează sub acțiunea enzimei deoxinucleotidtransferază care este un component molecular activ al limfocitelor, la nivelul capetelor codificatoare 3’, generate în cursul procesului de reunire de segmente genice imunoglobulinice. Toate aceste mecanisme asigură ca un punct de joncțiune codificator, realizat prin reunire de segmente genice, să aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-o joncțiune directă a capetelor codificatoare ale regiunilor V, D și J, generându-se astfel o diversitate suplimentară a imunoglobulinelor. Reacția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]