7,234 matches
-
în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului ÎN FIRCARE ZI Pe cioburi de lumină calc în tăceri Cu pași de gând pe firul crud al ierbii, Vise pulsează în lieduri de primăveri Privighetori se-ngână în codri cu cerbii. Speranțe-mi înfloresc în colțurile gurii Pe corzi de suflet adesea cântă viori, Cu rugăciuni zăvorăsc porțile urii Cerul pe ochi îmi picură mir în zori. Ascultă-mi gândul ce trece cu aripile-n frunze Lasă-mi sufletul
ÎN FIRCARE ZI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382186_a_383515]
-
umbra ca de noapte a copacilor falnici, crescuți cu crengile unele într-altele. Nu întâlni picior de animal și nu văzu aripă de pasăre în bezna codului acela și inima i se strânse ca o gheară în piept. În inima codrului se trezi deodată în fața unei căsuțe de lemn. O rază de soare firavă aluneca de-a lungul unei crengi drept pe acoperișul ascuțit și de acolo pe fereastra rotundă, deschisă larg. Rățoiul de apropie de fereastră și privi înăuntru. Mare
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
dintre ele. - E al meu, eu l-am găsit prima! sări a doua fată. - Să îl ascundem până nu vine Mira acasă, spuse și a treia, ar fi în stare să desfacă vraja, așa cum face cu orice animal ne calcă codrul. - Vreau să îl iau de soț, spuse din nou prima fată. - Și eu, spuse a doua. - Potoliți-vă, ielele nu își pot lua soți! Toate cele trei iele căzură de acord că pentru moment trebuiau să îl ascundă pe Petruș
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
alături de cineva. - De aici nu vei pleca singur viu, săriră toate cele trei iele deodată. Îți dăm răgaz două ceasuri să te hotărăști. Până atunci, nu vei putea părăsi casa pădurarului! Mama ielelor își însoți cele trei fiice în întunecimea codrului, iar pădurarul se întoarse la treburile lui. Rățoiul cel bătrân se apropie de Mira. - Mai ajută-l încă odată, te rog! E un împărat bun, păsările ar suferi foarte mult să-l piardă! - Cum adică, încă odată? Sări Petruș, îndreptându
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
ei pentru tatăl tău! Mira zâmbi ușor: - Tatăl meu nu a lăsat-o! Dar, nu mai e timp de vorbă, dacă vrei cu adevărat să scapi și nu îți place nici una dintre surorile mele, e timpul să te scot din codru. Pe tot drumul de întoarcere, Petruș-Împărat nu-și putu dezlipi privirea de pe sora ielelor. Rățoiul cel bătrân nu mai înțelegea nimic, dar își spuse că nici nu conta acum ce era în mintea împăratului atâta timp cât, în curând, păsările aveau să
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
privirea de pe sora ielelor. Rățoiul cel bătrân nu mai înțelegea nimic, dar își spuse că nici nu conta acum ce era în mintea împăratului atâta timp cât, în curând, păsările aveau să îl aibă din nou în mijlocul lor. Ieșiră în curând din codru și Mira se opri pentru a-și lua rămas bun de la cei doi. - Nu te vor pedepsi surorile tale? Întrebă împăratul Păsărilor. - Probabil că da, dar nu le va lăsa mama să îmi facă prea mult rău. - Atunci, îți mulțumesc
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
primenite-mireasă./ cu sufletul scriu/ Poemul domnesc/ al literelor sfinte,/ Hrisovul Crăiesc/ Fecioarei Maria/ Cea pururi Aleasă.// Cu ele mă rog și mă-nchin,/ cu ele îmi cânt viața mea,/ cu ele mă-mpărtășesc-cer senin/ în ele sunt pâine și vin,/ sunt codru și grâu,/ țărână și stea.// Cu ele alaiul de nuntă/ străbate azurul,/ îl blagoslovesc./ Cu ele Biserica cântă,/ Cerul și pământul/ Te binecuvântă/ din dor România/ imne Îți slăvesc.// Gânduri-fapte-graiuri,/ doruri mână-n mână/ slujind Crezul nostru/ cel dumnezeiesc,/ se
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Prof. Viorel Găișteanu Prof. Constantin Simion MUȘATIN ȘI CODRUL Anul acesta în Ajunul Zilei Naționale a României, 1 Decembrie în inima specificului Brâncovenesc - neegalat iubitor de țară și de creștinism ortodox - CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, patron al culturii și artei medievale a avut loc evenimentul „Comemorarea a 97 de ani de la
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
Babeș-Bolyai", clasa profesor Miklos Bacs, asistentă Camelia Curuțiu: GABRIELA CHIRIL|, ADRIAN DAMIAN, CECILIA DONAT, ANDREA GAVRILIU, TUDOR LUCANU, ȘTEFAN LUPU, IONU} MATEESCU, FLORENTINA N|STASE, DELIA MARIA OANCEA, ROBERT PAVICSITS, GIORGIANA ELENA POPAN, BOGDAN R|DULESCU, MATEI IOAN ROTARU, CAMELIA CODRU}A RUS, ȘTEFAN STATNIC, HORIA SURU, SZEKELY TIBOR.
Șaptesprezece pentru teatru (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8293_a_9618]
-
Botez cheamă și el la judecata aspră a săracilor "feciorul unui vechi chiabur". Comunistul Lazăr de la Rusca din poemul lui Dan Deșliu, omorât de "haita de chiaburi", stârnește "ura mare, ura sfântă": "Vuiau munții de mânie,/ vuia peștera pustie,/ vuia codrul cu izvorul/ și vuia, vuia poporul". O țară întreagă vibrează de furie: "A-nălțat dușmanu ghiara/ să lovească munca, țara/ și poporul, țara toată/ cere pentru câini răsplată./ Cere dreaptă răzbunare,/ să răsune peste zare:/ - Cine spre popor cutează/ va
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
studentă la Academia de muzică “Gh. Dima” din Cluj-Napoca, secția pedagogie muzicală. În cazul stabilirii destinatarului Trofeului, membrii juriului au fost unanimi: de departe cea mai valoroasă interpretă a fost Stela Botez, 24 de ani, de la Cahul, din ținutul Codrii Tigheciului, din sudul Republicii Moldova. Chiar dacă a debutat la 11 ani, s- a aflat pentru prima oară la un concurs de romanțe! A fost însă ajutată de solida sa educație muzicală, fiind absolventă, rând pe rând, a Școlii de arte “Maria
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
valorilor eterne" de vicisitudinile politicii și ale istoriei. Acea viziune organică pe care am remarcat-o își arată din nou "cumințenia" tradiționalistă: "Ne simțeam rădăcini adânci și ne gândeam cu stăruință la Ťșcoala ardeleană și latinistăť, la Budai-Deleanu, la Ion Codru Drăgușanu. Aceste rădăcini erau, desigur, foarte fizice, în sens geografic, fiindcă atitudinea noastră însemna de fapt în primul rând denunțarea prejudecății regionaliste" (op. cit., p. 512). Prin urmare, apărarea de o închistare regionalistă se produce nu prin apelul la valori europene
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
conjuncturale și corupte estetic în sămănătorism și ortodoxism. "Promovarea europenismului se lega de teama de provincialism". Europenismul este un remediu al provincialismului, dar nu europenismul dinafară, ci europenismul dinlăuntru - cel al Școlii Ardelene, al latiniștilor, al lui Budai-Deleanu, al lui Codru Drăgușanu și al lui Blaga, după cum precizează I. Negoițescu. E vorba deci de un europenism redescoperit și resuscitat din valorile existente ale tradiției interne, nu de un europenism inventat, sincronist, împrumutat. În sfârșit, ultima contradicție ar merita un comentariu extins
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
instrumentul unei justiții imanente, răscumpărînd victimele răpuse de el. Cea mai elevată expresie a motivului, în cuprinsul literaturii române, este balada lui Ștefan Aug. Doinaș, Mistrețul cu colți de argint: Un prinț din Levant îndrăgind vînătoarea prin inimă neagră de codru trecea. Croindu-și cu greu prin hățișuri cărarea, cînta dintr-un flaut de os și zicea: - Veniți să vînăm în păduri nepătrunse mistrețul cu colți de argint, fioros, ce zilnic își schimbă în scorburi ascunse copita și blana și ochiul
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
tăcerea ta vorbește cucernicelor mele simțiri. Prea slab ca să te pot cuprinde, te iubesc cunoscîndu-ți îndurarea. Te voi slăvi pînă mă voi întoarce în sînul tău". Acum, în ultimii ani, scriitorul a ajuns la momentul reflecțiilor grave, cu alură definitivă: "Codrul acel de cipariși cuprinde nenumărate petre tumulare ce se întrec în pompoase inscripții, în turbane, în fesuri cioplite și bine văpsite, în balustrade poleite și împletite între care se acață unde ș‘i unde cîteva plante ce vejetează asupra oaselor
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
Pînă la Sibii ne ducem noi, / - Dar pînă acolo, calea e lungă, de săptămîni! / - Suntem învățați, de departe venim, tot prin vînturi și ploi... // Iar poetul aude în timpuri de jale/ Cîntul Mioriței sunînd agale./ Și ploaia deasă pare un codru uriaș./ Turma se duce pe străzi, prin oraș... / Tiling, talang - clopotele-n cale" (O turmă de oi trece prin oraș). Pastoralismul își vădește chiar tăișul vehemenței originare: "Cîntecul morții a sunat nou. / A detunat în nările străzii c-un indicibil
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
Ce pornește-acum... Dar pușchea pe limbă, tîngă, / Junghi de mînă stîngă!" (Anul Nou ). Dar, mai frecvent, un ermetism pastoral, în textura căruia se-ngroapă chiotul haiducesc, bonomia juvenții sătești: "Prin Adunare, cum răzbești, Scădere! / Prin Înmulțire, Împărțire cum, / Haiduc de codru, poteră, -ți faci drum! / Eh plînsul Ťochii văd, inima cereť! // Dăm cifrele pe litere cu-avînt, / Nici n-am luat seama, luați pe sus de Grații, / Hulite, cele patru operații / Că lege trupului, Sfînt Duh ne sunt" (Tablă). Mai presus de
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
1 martie 2003 Mi-au ucis arborii Oprește-ți, pădurare, toporul ridicat, Nu lemne sunt acelea pe care le-ai tăiat! Nu vezi cum curge sânge, chiar fără încetare? E-al Nimfelor aflate subt aspra coajă tare. ș...ț Adio, codru verde, acum sortit să moară ș...ț2 În 1560, Ronsard plângea arborii doborâți în pădurea Gâtine. La fel, în 2003, eu plâng pădurile care dădeau viață peisajului meu. Nu mi-au lăsat decât trunchiuri goale și negre. Nu mai puteați
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
Articolul 1 Se majorează vîrstele și diametrele de tăiere ale arborilor din speciile gorun și stejar pedunculat, apte să producă bușteni pentru furnire estetice, potrivit anexei * la prezentul decret, care înlocuiește prevederile punctelor 5 "codru" și 6 "codru" din anexă nr. 4 la " Programul național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010 ", adoptat prin Legea nr. 2/1976 . Articolul 2 Majorarea vîrstelor și diametrelor de tăiere ale arborilor, prevăzută la art. 1, se
DECRET nr. 382 din 2 octombrie 1978 privind majorarea virstelor şi a diametrelor de tăiere ale unor categorii de arbori, precum şi unele măsuri de reglementare a taierilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106531_a_107860]
-
Articolul 1 Se majorează vîrstele și diametrele de tăiere ale arborilor din speciile gorun și stejar pedunculat, apte să producă bușteni pentru furnire estetice, potrivit anexei * la prezentul decret, care înlocuiește prevederile punctelor 5 "codru" și 6 "codru" din anexă nr. 4 la " Programul național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010 ", adoptat prin Legea nr. 2/1976 . Articolul 2 Majorarea vîrstelor și diametrelor de tăiere ale arborilor, prevăzută la art. 1, se aplică la exploatarea
DECRET nr. 382 din 2 octombrie 1978 privind majorarea virstelor şi a diametrelor de tăiere ale unor categorii de arbori, precum şi unele măsuri de reglementare a taierilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106531_a_107860]
-
Jupiter, str. Versului (pațial), parcul din zona Bd. Mareșal Constantin Prezan (Pădurice zona Calea Girocului), str. Fedra, parc și parcare din zona str. Măgura, str. Platanilor (parțial), str. 1 și str. Laurențiu Nicoară (Zona Weissmüller), str. Vlăsiei și parcare, Intrarea Codrului, str. Socrates (zona BRD). Finanțarea lucrărilor de extindere și modernizare a iluminatului public se face cu fonduri de la bugetul local. LILIANA SCRIPCĂ Agendă plină l La Serviciul Arme Nu s-ar putea spune că Serviciul Arme, Explozivi, Substanțe Toxice din cadrul
Agenda2006-10-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/284825_a_286154]
-
l Arieșeni (jud. Alba) - 100 locuri l Moneasa (jud. Arad) - 75 locuri l Dezna (jud. Arad) - 44 locuri l Corbeni (jud. Argeș) - 52 locuri l Stoenești (jud. Argeș) - 35 locuri l Baza turistică Pitești Nucșoara (jud. Argeș) - 140 locuri l Codrii de Aramă (jud. Botoșani) - 70 locuri l Predeal (jud. Brașov) - 40 locuri l Timișul de Sus (jud. Brașov) - 80 locuri l Zizin (jud. Brașov) - 60 locuri l Poiana Pinului (jud. Buzău) - 150 locuri l Arbanași (jud. Buzău) - 150 locuri l
Agenda2006-03-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284656_a_285985]
-
ianuarie); Buziaș (afecțiuni cardiovasculare, U.T.B. Silvana; 25 ianuarie - 26 de bilete - și 26 ianuarie - 20 de bilete); Covasna (afecțiuni cardiovasculare; U.T.B. Dacia; 26 ianuarie); Geoagiu (afecțiuni reumatismale; U.T.B. Aurel Vlaicu; 24 ianuarie); Moneasa (afecțiuni reumatismale; U.T.B. Codru Moma; 24 ianuarie); Olănești (afecțiuni digestive; U.T.B. Livadia; 25 ianuarie); 1 Mai (afecțiuni reumatismale, U.T.B. Ceres; 26 ianuarie). Toate unitățile de cazare sunt de două stele. Persoanele interesate se pot prezenta la ghișeu până inclusiv în data de
Agenda2006-03-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284656_a_285985]
-
au iubit jumătate din noapte Învăluiți de cântecul păsărilor și de palele arămii ale focului Apoi foamea le-a Învins pofta de dragoste Gheorghe s-a hotărât să coboare În sat și să fure câta slănină Câta brânză și un codru de pâine. Mergând pe cărarea abia ghicită de sub crengile fagilor Însoțit de freamătul și de vuietul pădurii Lui Gheorghe i s-a părut că aude În urma sa pași Pași târșiți de fiară ori de moroni S-a oprit Gheorghe, s-
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
tot de o coordonată expresionistă prin explozia forței asociată cu frumusețea acestor regi ai pădurii: „Cerbii nu știu nimica din toamna roșcovană,/ și-așa cum dorm, cu inimi de frunză și desculți,/ visează copoi, goarne și vânători temuți,/ veniți să prindă codrul cu coarne și copite -/ și codrul, căzut plânge, cu nările mărite.”( Sinaia, 2) Configurări artistice expresioniste se pot decupa din multe poezii. Efervescența vitală a naturii, revărsarea sevelor, iarba care invadează, hergheliile de cai prin stepe, semințele aruncate întro nouă
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]