607 matches
-
moderne. Dacă, până la el, contribuțiile diverșilor autori și gânditori celebri au fost analizate și prezentate de către istoricii culturii și ai ideilor, Foucault a văzut formarea științelor omului în "arhivele lipsite de glorie, în care s-a elaborat jocul modern al coerciților asupra corpurilor, gesturilor, comportamentelor"123. De exemplu, funcția-Psi, din cadrul unor discipline moderne (psihologie, psihiatrie, psihopedagogie, psihosociologie, psihopatologie etc.), se află în panoptismul lui Bentham 124. Tehnologia politică, deopotrivă una a sufletului, a puterii și a sinelui, s-a putut realiza
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
capitalismului asigură un loc important acțiunii reformiste, atenuînd mizeria clasei muncitoare. Trebuie deci încurajate fracțiunile progresiste ale burgheziei și chiar căutată o cooperare cu acestea în termeni preciși. Ar fi absurd ca Statul să fie considerat numai un instrument de coerciție, pus în slujba claselor conducătoare: o dată cu progresele democrației, Statul se supune din ce în ce mai mult interesului general. Pe scurt, Bernstein îndeamnă social-democrația să renunțe la frazeologia sa revoluționară și să accepte transformarea sa într-un "partid al reformelor socialiste și democrate". Nu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
puternici, clericii își încep cercetarea prin oferirea primului com promis: zapisul de împăcare cu angajamente de îndreptare din partea ambelor părți. Pentru a-l impune se utilizează trei tipuri de amenințări: rapor tul între prevederile pravile lor și avantajul soluției oferite, coerciția, puterea domnească. Prima amenințare scoate în evidență clemența clericilor care trec cu vederea gravitatea fapte lor și oferă cu generozitate iertarea în schimbul unui angajament de schimbare a atitudinii. Firește că bărbatul, de regulă, nu se lasă convins numai cu atât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
suficientismului în distribuția serviciilor medicale din perspectiva unei teorii distributive a dreptății sociale pe care a denumit-o "quasilibertarianism". Ca și libertarianismul, quasilibertarianismul are drept fundament axiomatic principiul libertății. Conform acestui principiu, libertatea umană de a acționa fără restrângeri sau coerciție din partea celorlați are o importanță fundamentală. Spre deosebire, însă, de libertarianismul strict, quasilibertarianismul nu împărtășește și teza că singura avere la care este îndreptățit un individ este cea pe care a dobândit-o în urma propriei munci asupra unor resurse care
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
conducere nu a fost niciodată mai solicitantă, iar succesul sau eșecul unei organizații nu a depins niciodată mai mult de modul în care acționează angajații acesteia. Managerul Body Gym este conștient că nu se mai poate folosi de autoritate și coerciție așa cum se întâmpla până nu demult. Cuvântul care desemnează soluția aplicabilă în acest nou context este implicarea. Managerul trebuie să-și motiveze angajații, insuflându-le angajament și dorință de acțiune și încurajându-le creativitatea; trebuie să exploateze experiența, energia și
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
post mortem!): E-nmormîntată aici femeia care/ Răpusă-a fost de-a soțului iertare." Care iertare se pot întreba, legitim, aceeași critici feminiști? Textul urmărește, pînă la urmă, ca și The Duchess of Malfi, un tipar de subtilă și, totodată, delirantă coerciție psihică, aplicată femeii care încalcă un cod nescris al onoarei, căsătorindu-se sub rangul său ori avînd relații sentimentale în afara mariajului. Bărbații revanșarzi (fie că sînt manifest negativi, precum Ferdinand și Cardinalul, sau discret sadici, acoperiți de masca unui creștinism
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
al veniturilor poate varia. Aceasta privește cel puțin politica salariilor în sectorul public sau, mai mult, poate prevedea fixarea unui salariu minim pe economie, poate să se extindă la controlul tuturor salariilor și, rareori, al tuturor veniturilor. După gradul de coerciție, se disting politici fondate pe norme imperative de blocaj sau de încadrare a salariilor (ex.: Administrația Nixon în perioada 1971-1972) și politici indicative, bazate pe cîteva linii directoare privind evoluția salariilor (ex.: Administrațiile Johnson între 1964-1966 și Carter 1978-1979). Printre
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
coprezență a uneia în alta a celor trei instanțe: maternă / paternă / filială și a celor trei entități: Popor / Stat / Națiune. Este ceea ce conferă statului-națiune conjugarea dintre o atotputernicie politico-militară și o atotputernicie mitico-religioasă. Statul-națiune dispune nu numai de puterea de coerciție implacabilă a administrației sale, a poliției sale, a armatei sale, ci și de întreaga măreție a Sacrului, a Ritului, a Tabuului. Din acest moment, individul regăsește temelia identității sale deopotrivă în mediul său familial, etnic, regional și în filiația mitologică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
închid ochii" asupra anumitor acțiuni ce țin de crimă organizată, și un act de coprupție grav atunci când și iau parte la acestea; 4) extorcare, presupune sustragerea de către anumite persoane a unor sume importante de bani sau a altor avantaje prin coerciție, amenințări, violență. Astfel de acte de corupție se aseamnă acțiunilor de tip mafiot, și pot fi exercitate de jos în sus, când anumite grupuri mafiote amenință oficialii în schimbul a diferse beneficii, sau de sus în jos, când statul însuși reprezintă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
insistat asupra punctului care era cel mai vulnerabil: relațiile de exploatare și de dominație bazate pe proprietate "constituie în mod ireductibil societatea civilă, nu ca o dezordine străină și corijabilă, ci constituind chiar esența ei, structura specifică de dominație și coerciție caracteristică pentru capitalismul ca totalitate sistemică". Ideea principală, analitic-empirică, este că societatea civilă este o formă socială deosebită, unică în lumea modernă. Wood a ajuns la concluzia că societatea civilă "a conferit proprietății private și posesorilor săi controlul asupra oamenilor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Societatea civilă este tratată ca un fel de imagine idealizată, opusă instituțiilor de stat, ca simbol al virtuților sociale în opoziție cu viciul politic. Societatea civilă este asemeni unui răsărit care se apropie, tărîmul libertății, în opoziție cu acela al coerciției, este expresia pluralismului, a participării, a purității și a reflexivității. Statul înseamnă conformism, directive, corupție, supunere oarbă. De fapt, cartea lui Gellner prezintă capcanele variantelor liberale ale teoriei societății civile precum și pericolele intelectuale și politice ale mulțumirii de sine, presupunînd
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
patru motive pentru care învățarea stilului de comunicare cooperant este o provocare. Primul ne spune că însușirea în condiții mai bune a abilităților de comunicare cere mult efort, deoarece cooperarea dintre oameni este un proces mental mult mai complex decât coerciția, amenințarea ori impunerea a ceea ce vrem. Nevoile a doi oameni implicați într-o activitate comună depășesc nevoile unuia singur, după cum, ca să gândim așteptările a doi oameni (cum și în ce măsură acestea se suprapun) este un pas uriaș dincolo de a simți și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
apropie mai mult de cel primordial, pare (și este mai natural, adic mai puțin modificat sau chiar contrafcut de civilizație Natura presupune spontaneitate, societatea este organizare, ordine, norme. Manifestarea naturalului apare de aceea de cele mai multe ori ca o revolt împotriva coercițiilor comunitții și, cum în mod inevitabil individul îi este exponentul cel mai direct, antinomia dintre natur și cultur devine, în fond, aceea dintre individ și societate. Atitudinea refractar faț de integrarea în normele comunitare se diminueaz pe msur ce educația
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a depși intelectualismul și formalismul uscat și vid al doctrinei kantiene e binevenit, spune Ralea, pentru c actul moral încetând a mai fi impus de ctre o obligație, alternativa atracției ctre valori, afirmarea ori respingerea lor, absolv fapta moral de coerciția acelui trebuie kantian, redându-i o valoare pozitiv, prin simpl asumare ori respingere a unei atitudini, și, cu toate c valoarea nu oblig ci atrage, iar etica valorilor e fundat pe sentiment, pe logica afectiv, pe plcere, (oboseala, munca, suferința
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
imperativ. Știința și tehnica organizează viața pe planetă cu forța ineluctabilă a unei mutații geologice. În raport cu acestea, etica și morala au de acum frumusețea unor fosile rare. Omul contemporan nu are alternative: orice ar gândi sau face, este oricum supus coerciției "tehno- științei". Cu toate acestea, el se complace încă în atitudinea edificatoare a umanismului tradițional și a idealurilor sale, care apar însă neputincioase în fața realității tehno-științei și care produc, mai curând, o evadare și o compensație. Unii consideră precum Heidegger
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
caracter repetitiv (mașinile circulă, de exemplu, pe partea dreaptă a drumului în fiecare zi), care sunt întărite și apărate de către sancțiunile sociale. Normele sunt fapte sociale în termenii lui Émile Durkheim, caracterizându-se prin exterioritate, obiectivitate și putere de constrângere. Coerciția în cazul normelor este cel mai bine exprimată printr-un anumit tip de sancțiune. O normă, dacă este regulat încălcată, fără să se aplice vreo sancțiune, nu-și mai îndeplinește funcția de orientare a comportamentului uman, ajungând să fie înlocuită
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
mai mare abundență materială și fericire umană. În acest context Hayek a propus ceea ce el numește principiul fundamental " Principiul fundamental constă în utilizarea preponderentă a forțelor spontane ale societății în rezolvarea problemelor noastre și în recurgerea cât mai redusă la coerciție." (Hayek, F.A.,199321) Pentru Hayek, acest principiu fundamental nu înseamnă abandonarea puterii statului. El îi critică pe liberalii clasici (Adam Smith și John Stuart Mill) pentru că nu folosec puterea statului pentru a crea piețe competitive " Există, mai ales, o
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
aibă o formulare accesibilă înțelesului curent al limbajului, evitând orice termeni care ar putea genera o neînțelegere deplină a conținutului. * Voluntariatul: este necesar ca acordul participanților la studiu să pornească din voința liberă a acestora, degrevata de orice formă de coerciție, sau promisiuni asupra unor avantaje în realitate imposibil de rezultat din acel studiu. * Competența: Participantul trebuie să fie competent de a-și exprima consensul. Dacă statutul său mintal, ori o anumita afecțiune nu-i îngăduie acest lucru, va fi desemnată
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de contextualizare a unei părți din lumea socială. În al treilea sens, este culturală existența unor credințe legate de relațiile publice, cum ar fi dreptul unei organizații de a comunica public și valoarea atașată obținerii sprijinului prin persuasiune, nu prin coerciție.") 83 Una dintre consecințele teoretice bizare ale postulării unei teorii care dă sens realității organizaționale exclusiv prin prisma raporturilor de putere pe care le secretă organizația (mai precis organigrama) este apariția conceptului de "putere negativă" la Charles Handy. El vorbește
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
și tipurile conflictului; instituționalizarea conflictului; managementul conflictului, procesele de negociere și atingerea păcii sociale, menținerea ordinii sociale în ciuda marilor inegalități dintre părți și a deosebirilor de interese; rolul conflictului în procesele dinamicii de grup". În general, teoria conflictului evidențiază rolul coerciției și al puterii exercitate de persoane sau grupuri. Controlul social astfel rezultat produce ordine socială. Potrivit teoriilor moderne, există mai multe premise diferite ale conflictului: competiția, inegalitățile structurale (de putere, de recompense, politice, economice), "mobilizarea" grupurilor care împărtășesc identități etnice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să îi împiedice" (Machiavelli 1970: Cartea I, Cap. 2, 58). Uneori eu aș zice chiar frecvent statele apreciază conformitatea cu normele etice și umanitare din motive care nu au nimic sau au foarte puțin de a face cu frica de coerciție. Iar chiar și atunci când statele violează normele din cauza absenței unei puteri care să le apere, forța etică independentă a unei norme încălcate este adesea o parte semnificativă a calculului normativ pe care îl fac atât statul în cauză, cât și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de violență împotriva femeilor. Spre exemplu, statul liberal sprijină violența împotriva femeilor prin principiul său de non-intervenție în sfera privată și prin definiția juridică a violului dintr-un punct masculin de vedere, care presupune că absența unei forme clare de coerciție implică consimțământul femeii, în ciuda unui context în care predomină relațiile de putere genizate (Pateman 1989; Peterson 1992: 46-7). În teoriile convenționale din Relațiile Internaționale, actorul rațional și egoist este o metaforă pentru comportamentul statului într-un sistem internațional anarhic. Feminismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe cunoștințe și practici din afara sferei elitelor (cum ar fi chiar cele ale lucrătoarelor din industria sexului), cercetările se îndreaptă către înțelegerea naturii multiple și complexe a oprimării, precum și a faptului că femeile rămân agenți, chiar și în situații de coerciție fizică sau de alte forme, mai pronunțat structurale, de violență. Feminismul normativ recunoaște că nu există un "punct înalt" feminist din care să fie teoretizate Relațiile Internaționale. Spre exemplu, Christine Sylvester (1994a: 12) susține că "toate locurile în care vorbești
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
argheziene despre polemică și pamflet, cu o percepție intuitivă asupra naturii lor consubstanțiale; mai departe la Iorga, în dubla ipostază de practician și teoretician de conjunctură al polemicii de idei sau, bunăoară, mai apoape de noi, într-o vreme de coerciție spirituală și, implicit, de nostalgie a polemicii literare autentice, la Al. Paleologu, O. Paler sau Al. George acesta din urmă cel mai pertinent și aplicat -, autori care vor face considerații valoroase asupra semnificației polemicii, ca realitate social-discursivă, dar și ca
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pe care acesta o enunță decurge din primele trei și exprimă rezerva teoreticianului față de existența unui consens ideologic între clasele sociale. În opinia sa, presupoziția că ordinea socială proprie societăților contemporane rezidă într-un consens normativ amestecat cu elemente ale coerciției legitime, reușind astfel armonizarea intereselor sectoriale ale diferitelor grupuri este perfect chestionabilă. Tezele lui Giddens referitoare la conceptul de ideologie par să lase puțin spațiu de mișcare încercării de pozitivare a semnificației sale. Cu toate acestea, reducția marxizantă a ideologiei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]