602 matches
-
al Sindicatelor, mai degrabă favorabil revendicărilor muncitorilor, Mihail Tomski, care se va sinucide în 1936. Acesta este înlocuit de Nikolai șvernik, care, din 1930 în 1966, va face din sindicate cabietul de înregistrare a deciziilor PCUS* și un instrument de coerciție asupra salariaților. De atunci începând, dacă aderarea la sindicat nu este obligatorie, ea este puternic recomandată acelora care doresc să obțină gratificații - locuință, vacanță, creșteri salariale, bilete la spectacole etc. - sau chiar să facă carieră. Este instituită o imensă birocrație
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
el este conceput astăzi ca un sistem coerent de relații cauză-efect, adecvat unor exigențe care stipulează diminuarea tehnologică a tot ceea ce este ineficient, fiind un obiect integrat într-o economie postmodernă consumeristă sau un instrument capabil să asigure dominarea ori coerciția. V. discurs, dominantă discursivă, narativitate, sincopă discursivă, taxinomie, tipologie. FOUCAULT 1969; GENETTE 1979; BEAUGRAND - DRESSLER 1981; RICOEUR 1973; MAKARYK 1993; COSERIU 1994; ADAM 2005. RN TIMP. Pentru gîndirea comună, orice activitate omenească se desfășoară în timp, acesta fiind o succesiune
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de la început intenția de a da o astfel de sentință. Câteva luni mai târziu, împăratul Honorius a dat o nouă lege prin care îi pedepsea pe donatiști prin amenzi, confiscări de bunuri și exilări. Deși aprobă astfel de măsuri de coerciție, Augustin recomandă aplicarea unor pedepse moderate și evitarea condamnărilor la moarte. Actele Conciliului de la Cartagina se pot citi în SChr 194-195, 1972; 224, 1975; 373, 1991 (S. Lancel); CChr. Lat 149A, 1974 (S. Lancel). Studii: P. Brown, Il discorso religioso
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
insistat asupra punctului care era cel mai vulnerabil: relațiile de exploatare și de dominație bazate pe proprietate "constituie în mod ireductibil societatea civilă, nu ca o dezordine străină și corijabilă, ci constituind chiar esența ei, structura specifică de dominație și coerciție caracteristică pentru capitalismul ca totalitate sistemică". Ideea principală, analitic-empirică, este că societatea civilă este o formă socială deosebită, unică în lumea modernă. Wood a ajuns la concluzia că societatea civilă "a conferit proprietății private și posesorilor săi controlul asupra oamenilor
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Societatea civilă este tratată ca un fel de imagine idealizată, opusă instituțiilor de stat, ca simbol al virtuților sociale în opoziție cu viciul politic. Societatea civilă este asemeni unui răsărit care se apropie, tărîmul libertății, în opoziție cu acela al coerciției, este expresia pluralismului, a participării, a purității și a reflexivității. Statul înseamnă conformism, directive, corupție, supunere oarbă. De fapt, cartea lui Gellner prezintă capcanele variantelor liberale ale teoriei societății civile precum și pericolele intelectuale și politice ale mulțumirii de sine, presupunînd
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și ce urmează după aceea. Pe măsura dezvoltării Relațiilor Internaționale, studierea folosirii forței și a amenințării cu forța între state nu a mai fost decât o parte dintr-un întreg mult mai larg, toate preocupările intelectuale legate de posibilitatea utilizării coerciției între actorii internaționali fiind grupate în subdomeniul Studiilor de Securitate. Prin importanța consecințelor, conflictele interstatale au obligat fiecare dintre curentele teoretice majore din Relațiile Internaționale să propună o explicație generică pentru apariția acestora. Se poate spune că explicația oferită pentru
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
pentru că este direct legată de stabilitatea acelei arhitecturi, fiind necesar să se analizeze natura legitimității și condițiile care o generează.134 Un sistem legitim de guvernare este mai eficient și mai puțin costisitor față de unul care se bazează doar pe coerciție. În plus, s-a evidențiat că un astfel de sistem de conducere, prin natura lui, este mult mai stabil. Scriitorii contemporani au tendința de a urmări această logică prefigurînd o stabilitate sporită unui sistem de putere legitim. Tema centrală este
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
află într-o legătură strânsă cu principiile de legitimare pe baza cărora este interpretată și constituită. Ordinea socială este susținută discursiv pe baza concepțiilor privind autoritatea legitimă, fiind mult prea costisitor să se mențină o ordine socială doar pe baza coerciției. După cum afirma Kratochwil, natura autorității legitime nu poate fi înțeleasă apelând doar la analiza și premisele hobbesiene.323 Sau conform lui Habermas, Kratochwil și Weber, relația dintre membrii societății și autoritatea publică este mediată de concepția privind ordinea socială legitimă
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a înlocuit violență fizică: "Dezbaterea de idei este importantă prin aceea că ia locul violenței fizice ca mod de confruntare între rivali. În democrație, se discută (cu prietenii), se negociază (cu partenerii), se polemizează cu adversarii; dar nu se întrebuințează coerciția pentru a învinge. Acolo unde cultura democratică este înrădăcinată de mult timp, transgresările acestui tabuu au devenit extrem de modeste"11. Dezbateri prezidențiale în România postdecembrista Dezbaterile prezidențiale din țara noastră sunt legate de alegerile organizate după revoluția din decembrie 1989
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
pe care acesta o enunță decurge din primele trei și exprimă rezerva teoreticianului față de existența unui consens ideologic între clasele sociale. În opinia sa, presupoziția că ordinea socială proprie societăților contemporane rezidă într-un consens normativ amestecat cu elemente ale coerciției legitime, reușind astfel armonizarea intereselor sectoriale ale diferitelor grupuri este perfect chestionabilă. Tezele lui Giddens referitoare la conceptul de ideologie par să lase puțin spațiu de mișcare încercării de pozitivare a semnificației sale. Cu toate acestea, reducția marxizantă a ideologiei
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Biserică doar, oricare altul ți se arată, de fiecare dată, ca celălalt - un chip, o asemănare și un „tărâm al făgăduinței”. În desfășurarea principiilor ontologiei păcii la Augustin, profesorul Milbank identifică o singură poziție inconsistentă: acceptarea, fie și condiționată, a coerciției. În contextul controversei donatiste, Augustin a fost tentat să admită o formă - chiar și îmblânzită - de control forțat al statului asupra comunităților „indisciplinate” ale schismaticilor 1. Episcopul Hipponei a imaginat această formă de intervenție seculară ca pe o corecție tranzitivă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
caracter repetitiv (mașinile circulă, de exemplu, pe partea dreaptă a drumului în fiecare zi), care sunt întărite și apărate de către sancțiunile sociale. Normele sunt fapte sociale în termenii lui Émile Durkheim, caracterizându-se prin exterioritate, obiectivitate și putere de constrângere. Coerciția în cazul normelor este cel mai bine exprimată printr-un anumit tip de sancțiune. O normă, dacă este regulat încălcată, fără să se aplice vreo sancțiune, nu-și mai îndeplinește funcția de orientare a comportamentului uman, ajungând să fie înlocuită
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
este valabilă pentru toți oamenii, pentru toate domeniile de activitate, mai cu seamă în cel al creației, pe care am sintetizat-o în aforismul ce urmează: Ceea ce prin ereditate nu ai dobândit, Nicicând și de nimic nu poate fi înlocuit. Coerciția în educație O zicală populară cu valoare paideică spunea că pe copil să-l bați cât încape să doarmă de-a curmezișul patului, lăsând să se înțeleagă că începând de la o anumită vârstă bătaia nu mai are putere de îndreptare
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
copiilor norme de comportament disciplinat, să ia atitudine față de exprimările verbale și de manifestările emoționale și relaționale nepotrivite. Activiștii în domeniul drepturilor copilului și șefii lor ar putea să strâmbe din nas când aud de instituirea unor forme raționale de coerciție în educație. Îi asigurăm pe respectivii domni că noi nu pledăm pentru încălcarea drepturilor copiilor ci doar pentru o educație rațională, normală și eficientă care să ducă la înflorirea personalității acestora. Educatoarele și învățătorii, cărora le este încredințată educația copiilor
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
modul cum se realizează educația copiilor ei. Educația familială, școlară și socială nu se poate înfăptui în mod normal fără respectarea unor principii și reguli, fără ordine în toate, fără disciplină. Toate acestea presupun însă și un anumit grad de coerciție, exercitată cu rațională măsură de către părinți și educatori. Practici didactice Atitudinea elevilor față de învățătură și progresele pe care ei le înregistrează la o disciplină sau alta sunt dependente de capacitățile profesionale, intelectuale și moral caracteriale ale dascălului. Profesorul care se
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
clipă. Și se simte din toate textele că declarațiile lui de obediență conțin, pe lângă recunoașterea implicită a unei stări inevitabile de lucruri, o parte mare de devotament dezinteresat, un brio, o promptitudine și o precizie în execuție care depășește marginile coerciției, până și o ieșire, uneori de-a dreptul nerăbdătoare, în întâmpinarea voilor celuilalt, un cu totul nedisimulat respect. Pentru că Ariel se simte încătușat, însă nu înjosit, știe cine este Prospero în ordinea umanului și, mai ales, se desfată enorm executându
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de bază etc.). (Miroiu, 2001, p. 7) În general, se consideră că tot ceea ce aparține libertății de decizie individuală în diverse spații sociale (economic, profesional, familial, confesional etc.) constituie sectorul privat; dimpotrivă, limitările deciziei individuale, impuse prin acțiune colectivă și coerciție de o autoritate (la nivel local, statal sau supranațional), constituie sectorul public. În concepția filosofului liberal John Stuart Mill (1993), limitările impuse coercitiv asupra libertății individuale au rolul de a crea condiții pentru manifestarea liberă a fiecăruia, prin interzicerea deciziilor
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
simbolice de care dispun. Mai mult decât atât, acțiunea colectivă presupune ca toți indivizii cuprinși în aria de jurisdicție administrativă (fie aceasta stat național, regiune, federație de state sau „comunitate globală”) să respecte deciziile luate, libertatea individuală fiind limitată prin coerciție, în numele binelui comun astfel identificat. Ea presupune soluționarea politică, la nivel societal, a unor probleme, în detrimentul deciziilor individuale autonome. Pe măsură ce schimburile individuale devin tot mai complexe, cu implicații ce se ramifică în tot mai multe direcții și afectează indirect tot
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
individ de a influența comportamentul altuia, este percepută În funcție de caracteristicile personale și localizată prin poziția ocupată de un individ În cadrul firmei. Sursele de putere sunt de natură individuală sau organizațională. Ultimele grupează puterea legitimă, puterea de recompensă și puterea de coerciție, În timp ce sursele de putere de natură individuală cuprind puterea expert, puterea de referință și puterea de informație. Există puteri fără autoritate (de exemplu, tiranii), precum și autoritate fără putere (de exemplu, savanții și experții). 4.3. Priorități În drumul spre marea
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
vizând atingerea intereselor de stat în domeniul respectiv. Echipa a IV-a avea ca misiune aplicarea măsurilor de prevenire, iar în cazul producerii unor evenimente pe linie de spionaj, sabotaj etc., trebuia să sesizeze prompt organele competente cu drept de coerciție pentru aplicarea măsurilor specifice legate de anihilarea efectelor atingătoare intereselor de apărare a siguranței naționale. c) Grupa a III-a Acțiuni Sociale reprezenta una dintre structurile Secției Contrainformații, care va dobândi o importanță deosebită, fapt care se va reflecta în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care cunoșteau realitatea în toată tragedia ei erau evreii. Tăceau și dezinformau ca să nu fie deconspirați că au edificat comunismul în Est, lucrând la prăbușirea celor două lumi creștine: a Apusului prin libertinaj moral, religios, economic, și a Răsăritului prin coerciție, înfometare, lagăre, închisori, deportări, teroare. Starea de degradare și alterare spirituală scontată a fost atinsă, încât astăzi nu vă mirați, copii ai Apusului, că ați ajuns la așa stare de decrepitudine spirituală, încât nu numai că ați pierdut simțul reacțiunii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și utilizarea metodelor pașnice (în special a negocierilor) pentru rezolvarea disputelor și neînțelegerilor politice, economice, sociale sau de orice altă natură care apar între state. Unilateralismul evită dialogul și negocierea, privilegiază confruntarea și este predispus să recurgă la mijloace de coerciție și la recuzita desuetă a instrumentelor de forță, inclusiv forța armată. Multilateralismul este sinonim cu efortul permanent de construcție (ca atare, eminamente pozitiv); unilateralismul simbolizează destructurarea, diviziunea, acțiunea demolatoare (deci, eminamente negativ). Celui dintâi îi este propriu modelul chibzuinței și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Conceptul de securitate colectivă se definește ca un proces de acceptare a anumitor angajamente (care să nu afecteze independența sau integritatea statelor) pentru punerea în aplicare a unui sistem de garanții care să vizeze descurajarea (statele se unesc contra agresorului), coerciția (orice agresiune va primi un răspuns armat) și restabilirea echilibrului de forțe internaționale (agresorul va trebui să repare efectele agresiunii sale)45. Astfel, securitatea colectivă semnifică faptul că apărarea și integritatea teritorială a unui stat se bazează nu numai pe
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
pot produce o mare încurcătură conceptuală pentru teoreticienii în științe politice"9. Puterea reprezintă capacitatea unui stat de a adopta și aplica o anumită politică internă și externă, de a participa la viața internațională, de a influența și controla, prin coerciție sau prin stimulente, evoluția evenimentelor și comportamentul altor state în conformitate cu natura intereselor interne și internaționale 10. De asemenea, puterea este un fenomen politic legat de existența unor inegalități, a unor interese diferite, a unor raporturi asimetrice în relațiile internaționale, se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
politica internațională; ea este numită, chiar "moneda de schimb" în politica internațională. Puterea reprezintă capacitatea unui stat de a adopta și aplica o anumită politică internă și externă, de a participa la viața internațională, de a influența și controla, prin coerciție sau prin stimulente, evoluția evenimentelor și comportamentul altor state în conformitate cu natura intereselor interne și internaționale. Politica internațională este definită în termenii influențării "grupurilor mari din lume pentru a se propune scopuri pentru unii împotriva altora"14. Toată politica este putere
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]