1,222 matches
-
fost afectați; cum se întîmplă întotdeauna în astfel de cazuri, mai expuși violențelor erau cei ce abandonaseră donatismul pentru a adera la ortodoxia universală. Răspunsul oficial a constat într-o serie de măsuri polițienești instituite în 405; printre alte măsuri coercitive s-a numărat și aceea de a restitui catolicilor toate proprietățile ecleziastice aflate în posesia schismaticilor. Augustin a adăugat acestor măsuri impuse de autoritatea politică o susținută activitate polemică. Putem să facem doar cîteva referiri la unele din numeroasele tratate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cer mai mult de la copil decât poate acesta, care nu le acordă suficientă atenție, sau care sunt prea permisivi, pot chiar ei să provoace comportamente deviante. Cea mai frecventă cauză a comportamentului agresiv al preșcolarului o constituie comportamentul agresiv și coercitiv al părinților. Anxietatea și Îngrijorarea, sunt sentimente exteriorizate prin comportament deviant ce pot fi provocate de influența negativă a stresului marital. După Parker există o serie de greșeli pe care le fac părinții În corectarea comportamentului deviant. O primă greșeală
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
afaceri care ar atinge politica”, că sunt obligați să „nu se mărginească numai la obiecte beletristice cari ar stârni imaginațiuni contrare dezvoltării intelectuale a tinerilor, ci să facă elaborate din orice ram de studiu propus de gimnaziu”. După 1894 măsurile coercitive se înăspresc. Ca urmare, în același an este trimis la Beiuș un comisar guvernamental pentru a cunoaște atmosfera din gimnaziu, cât și din asociație. În raportul înaintat se arăta că elevii recită versuri ale poeților „care instigau românii în anul
SOCIETATEA LITERARA „SAMUIL VULCAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
pentru sine. În această grupă intră binefacerea, bunăvoința, generozitatea, devotamentul, iubirea și mila. Ele sunt toate concentrate În simpatie. bă Un aspect negativ corespunzător sentimentelor de justiție, ca urmare a presiunilor exercitate de condițiile de existență socială și de mijloacele coercitive. În acest caz nu mai avem de-a face cu sentimente morale, ci cu sentimente de justiție. Sintetizând, T. Ribot afirmă că În componența sentimentelor morale intră următoarele tipuri: - simpatia; - tendința altruistă sau binefacerea; - sentimentul de justiție, cu caracterul său
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tonul colocvial-familiar, cu note de umor (negru, uneori) față de „interlocutori” îndeobște gravi, precum moartea sau divinitatea. Și „inspirația socială” (Ovid S. Crohmălniceanu), în fapt un vag atașament față de cei obijduiți și un sarcasm acid la adresa celor bogați și a instituțiilor coercitive, poate conduce, la rigoare, în aceeași direcție. Texte precum Poem punctat cu suflete, Vid, Noe, Stăpânul meu nu-și schimbă niciodată cărarea, Poeme scrise pe înțelesul oamenilor pe care îi întâlnesc în tramvaie anunță însă limpede creația de mai târziu
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup; natura relațiilor anterioare cu instituțiile coercitive (poliție, tribunale, case de corecție etc.). 5. Clasificarea delictelor la alienați Conduitele delictuale ale bolnavilor psihic au caracteristici specifice, legate direct de tulburarea stării de sănătate mintală, incapacitatea acestora de a aprecia consecințele actelor și a comportamentelor lor, marele potențial
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi folosit ca un factor de presiune asupra guvernului român. Dar, oficial, ea făcea doar act de solidaritate cu Rusia, menținându-și nealterată imaginea În fața autorităților de la București. Se pare că Germania nu era dispusă să treacă și la măsuri coercitive concrete În cazul În care guvernul I. C. Brătianu nu lua deciziile cerute de Rusia. Dovadă e faptul că trimisul ei rămâne fără instrucțiuni, arătându-și de mai multe ori perplexitatea și neștiind de ce Întârzie recunoașterea, ce anume ar trebui să
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
considerată optimă, implică responsabilitate din partea partenerilor, autostimă și nu naște niciodată agresiune, violență sau negativism din partea copiilor. Deoarece disciplinarea copilului este de interes bilateral, se va face apel la mijloace raționale și nu restrictive, la respingere categorică a unor măsuri coercitive și mai ales la violență. Părinții trebuie să-și păstreze autoritatea în fața copilului, să fie drepți, fermi și să răspundă egal în împrejurări egale. Supraprotecția parentală apare în cazurile unui contact excesiv între mamă și copil, la vârsta la care
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
de plâns. Părinții foarte autoritari sau severi nu lasă inițiativa copilului și îl obligă să se supună fără comentarii unor măsuri educative aspre, uneori chiar absurde. Aceste măsuri de severitate nu aduc un spor de avantaje privind disciplinarea copilului, acțiunile coercitive repetate, uneori lipsite de logică, sau motivație socială, conduc și ele la creșterea agresivității și ostilității copilului, producând tensiuni și conflicte inutile între părinți și copii. Sfidând tot ceea ce se știe despre măreția sentimentelor parentale, în contrast cu atitudinea protectoare a majorității
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
heterodirecționată. Până la apariția și dezvoltarea chimioterapiei psihotrope Agresivitatea și conduitele violente dimensiuni conceptuale modalitățile de a face față manifestărilor violente ale bolnavilor psihici constau În constrângerea fizică: imobilizare, cămăși de forță, Închiderea Într-o cameră special amenajată. Abandonarea acestor metode coercitive este posibilă odată cu apariția medicației sedative: bromuri, barbiturice, morfină. Introducerea ulterioară În terapeutică a medicației psihotrope moderne permite controlul medicamentos și psihoterapeutic asupra comportamentului agresiv, medicul având posibilitatea de a interveni fără coercitarea fizică a pacientului. Comportamentul agresiv, agitat sau
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
de criza economică și de condițiile specifice existente în Romania postbelică; perioada cuprinsă între anii 1983 - 1986, etapa în cursul căreia fenomenul s-a triplat față de perioada anterioară, mulți minori delincvenți reprezentând copii nedoriți, bolnavi sau instituționalizați rezultați din măsurile coercitive din 1966 cu privire la interzicerea avortului și diminuarea drastică a motivelor de divorț familial; perioada de dupa 1989 și până în prezent când, din punct de vedere cantitativ dar și “calitativ“, a crescut gradul de periculozitate a unor delicte comise prin violență de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de la soumission. Ceux soumis à la pression sont des «facteurs passifs» qui agiront à la suite de contraintes, sans leur offrir la possibilité du jugement personnel ou de l’initiative. Les changements ont lieu à cause d’une «irrésistible force coercitive venue de quelque part de l’extérieur». Comment se passent les changements entre groupes dans le cas abordé ici? Le groupe de détenus est soumis à une formidable pression par le groupe de surveillants. On agit simultanément sur chaque individu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și consolida propriul cult al personalității). În acest sens, misiunea laboratoarelor de cercetare era aceea de a-l intoxica pe Ceaușescu cu date și informații false legate de starea de spirit a minerilor, astfel încât liderul comunist român să ia măsuri coercitive care să producă revolta minerilor într-o grevă de proporții, ce ar fi putut duce, în caz extrem, chiar la căderea dictatorului român. Nu creditez deloc această interpretare în ultima parte a demonstrației, dar mi se pare elocventă și veridică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întrebări referitoare atât la activitățile persoanei în cauză, cât și la alți oameni cu care aceasta intra în contact și erau avansate propuneri de colaborare cu Securitatea în schimbul obținerii unor avantaje sociale și materiale. Uneori au fost utilizate și metode coercitive de anchetare, în cazurile în care persoana era suspectată de activități anticomuniste. În general, subiecții intervievați au expus detaliat contactele lor cu Securitatea și au afirmat spontan faptul că au refuzat toate propunerile de colaborare, dar s-au înregistrat și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
raportare la această definiție, putem considera că majoritatea celor încarcerați politic în perioada 1948-1964 au suferit diverse forme de tortură pe durata anchetelor. Captivitatea, care aduce victima într-un contact prelungit cu torționarul, creează un tip deosebit de relație, de control coercitiv, similară cu aceea în care victima este ținută captivă în întregime prin forță, ca în cazul prizonierilor sau ostaticilor, sau prin combinația de forță și intimidare. „În situația de captivitate, torționarul devine cea mai importantă persoană în viața victimei, iar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tip funcțional. Émile Durkheim (1925) consideră că religia are funcția de a sacraliza socialul însuși, de a-i oferi acestuia un plus de autoritate. Normele care conferă coeziune societății, care îl integrează pe individ nu au, prin ele însele, putere coercitivă suficientă. Religia a apărut și se menține deci ca instrument al colectivității de a-și promova solidaritatea sa, ordinea sa morală și socială prin învestire cu sacralitate. Bronislav Malinowski (1948) lansează ideea că religia reprezintă o modalitate de reducere a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de interesele celorlalte părți, de dinamica de ansamblu a procesului social. Atitudinea echidistantă este posibilă doar prin respectarea cu strictețe a regulilor fundamentale ale mecanismelor democratice: 1. recunoașterea reciprocă a intereselor; 2. promovarea intereselor proprii trebuie făcută nu cu mijloace coercitive și manipulative, ci prin cooperare, negociere, pe baza acceptării reciproce de principiu; 3. fiecare grup se raportează nu numai la propriile interese, dar și la interesele globale ale colectivității; 4. fiecare grup se consideră în perspectiva dinamicii globale a sistemului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caz, am depistat încă o funcționalitate a acestui sistem: șeful de secție angaja tineri la recomandarea muncitorilor mai vârstnici din secție (rude sau consăteni), pentru care aceștia din urmă garantau. Sistemul deci întărea controlul organizațional asupra noilor angajați prin forțele coercitive ale comunităților rurale și de rudenie. Modul exterior și impersonal de realizare a selecției, bazat pe determinarea cerințelor posturilor de muncă și a capacităților personale, deși incomparabil mai eficient, este însă de natură să scadă sensibil atât autoritatea ierarhică, dar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consecințe negative asupraacesteia reprezintă un atac la una dintre iluziile fundamentale ale sistemului fundat pe profit și, în consecință, este marginalizată, nestimulată sau chiar respinsă. Declanșarea mecanismelor defensive. Intervenția specialistului poate apărea adesea membrilor unui sistem ca o presiune exterioară, coercitivă, ca o critică a funcționării sistemului, fapt care este de natură să declanșeze mecanisme defensive. Nu este întâmplător faptul că una dintre regulile fundamentale ale sociologiei aplicate se referă la necesitatea ca sistemul, membrii acestuia să fie atrași în procesul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Aceste jocuri sunt prezentate apoi în forma lor de n persoane pentru a demonstra anumite tensiuni caracteristice relațiilor stabilite între individul rațional și contribuția sa la o societate democratică. Sunt analizate soluțiile posibile ale problemei acțiunii colective, inclusiv puterea centrală coercitivă, super-jocurile tit-for-tat („dinte pentru dinte”) și normele sociale acceptate. În cursurile precedente a fost examinată teoria alegerilor raționale. Am susținut atunci că valoarea acestei abordări depășește caracteristicile sale formale. Interesul nostru nu se limitează la aplicațiile practice care au matrice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
oferi anumite ,,tipare” de comportament tinerilor, care să controleze anumite manifestări concrete. Din aceaste perspective se distinge funcția de modelare, ce poate acționa atât ca o adaptare a subiectului la condiții și situații noi cu care se confruntă, cât și coercitiv, comunitatea sau grupul, dar și instituțiile impunându-le indivizilor structuri evolutive ca forme concrete de Înțelegere și apoi de adaptare a conduitelor așteptate. Asemenea modele, ca și controlul, pot funcționa pentru același model cultural, oferind criterii de evaluare și apreciere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru că „sunt orbiți de sentimentul independenței”: „Hai să nu-i flatăm pe tineri”, afirma el la vremea respectivă. Se poate spune că viitorul tiran al unei omeniri Întregi a fost preocupat de realizarea unei dominări asupra tinerilor, a unui control coercitiv aproape la fel de mult ca și de problema exploatării de clasă. Pentru Lenin, libertățile tinerilor și emanciparea femeilor erau atribute exclusive ale lumii capitaliste. Fapt nu Întrutotul adevărat, ținând cont că, În literatura franceză postrevoluționară, cu excepția lui Saint-Simon, Fourier și Cabet
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comportamental în decursul tratamentului. Relația client-consilier trebuie să fie prietenoasă și de colaborare. Cadrul IM se potrivește cel mai bine cu opinia că schimbarea clientului este cel mai bine stimulată prin întărire pozitivă. Stilul consilierului IM este persuasiv, dar nu coercitiv, uneori provocator, dar niciodată încărcat de argumente. Interviul motivațional acordă prioritate rezolvării ambivalenței. Așa cum s-a menționat mai sus, în abordarea IM, clienții sunt văzuți, în general, ca având percepții ambivalente despre schimbare. Miller și Rollnick (1995) consideră că s-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
descrie actul violent ca pe o „exercitare a forței fizice cu scopul rănirii sau vătămării unei persoane ori a unor obiecte aparținând persoanei respective; tratarea unor persoane sau obiecte într-un mod care cauzează vătămare corporală și limitează în mod coercitiv libertatea persoanei” (Browne și Wiley, 1997). Definirea violenței în acest mod face referire în mod prioritar la violența fizică, cuprinzând însă și semnificația actului violent, în ceea ce privește puterea exprimată și controlul manifest asupra altei peroane prin atac direct sau prin distrugerea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
asupra cadrelor numite În poziții-cheie. Astfel, cu cât cabinetele În funcție au o durată mai mare, cu atât asistăm la o politică sistematică de remaniere a personalului guvernamental. Dinamica internă a cabinetelor este prin urmare o măsură a exercitării puterii coercitive asupra procesului decizional. Duratele medii ale mandatelor miniștrilor din perioada comunistă sunt de doar aproximativ doi ani, reprezentând deci jumătate din durata legală pe care un ministru o poate deține. Cu toate acestea, trebuie precizat că distribuția duratelor mandatelor este
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]