306 matches
-
majoritar a.2. Semi-prezidențialism și sistem electoral majoritar a.3. Semi-prezidențialism și sistem electoral proporțional a.4. Parlamentarism și sistem electoral proporțional a.5. Parlamentarism și sistem electoral proporțional a.6. Prezidențialism și sistem electoral proporțional b.l. Partid dominant "coeziv", cu un lider puternic și guverne monopartid b.2. Sistem bipartid și guverne monopartid b.3. Multipartidism omogen și guverne de coaliție b.4. Multipartidism heterogen și guverne de coaliție c.l. Autonomie c.2. Semi-autonomie c.3. Semi-control c4
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1977; McRae, 1974]. Aceste democrații sunt caracterizate de societăți divizate, care au profunde diviziuni religioase, etnice, lingvistice, ideologice; în jurul acestora sunt structurate diferite organizații politice și sociale, cum ar fi partidele, grupurile de interese și mass-media. Segmentele socio-culturale autonome și coezive care disting aceste societăți (în țări precum Belgia, Austria, Luxemburg, Olanda sau Elveția) sunt "reasamblate" la nivel politic de elita democrată proprie fiecărui segment în parte. Aceste entități mențin unitatea țării, sunt deschise la cooperare și obțin sprijinul adepților sau
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la 144 echipe de baschet. Legătura dintre coeziune și randament în echipele sportive este cercetată de Fiedler (1953), Mc.Grath (1962), Veit (1968). Valentinova și Medreder (1973) au stimulat situații de conflict în triade sportive și au constatat că grupele coezive se adaptează și găsesc mai repede soluții. Cooper și Payne (1965) au descoperit corelații relativ ridicate între orientarea antrenorilor de fotbal spre sarcină și succesul în joc al echipei lor. Teorii referitoare la conducerea specifică în sport au formulat Grusky
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ales la nivel afectiv și volitiv-comportamental. În capitolul al doilea analizăm conectivitatea ca dimensiune sintactică a discursivității. O construcție discursivă este o conexiune de semne sau entități lingvistice (cuvinte, propoziții, fraze), o conexiune mai mult sau mai puțin corectă și coezivă gramatical, mai mult sau mai puțin coerentă ideatic și consistentă logic. Coeziunea gramaticală este abordată ca o „conectivitate secvențială”, fiind legătura gramaticală dintre enunțuri, care asigură unitatea și continuitatea unei secvențe discursive. Coerența ca proprietate a construcțiilor discursive bine formate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
unitatea și continuitatea unei secvențe discursive, de aceea mai este numită și „conectivitate secvențială” (Bidu-Vrânceanu, 1997:509). Ideea e că putem avea un șir de propoziții rostite (sau scrise) împreună, dar care nu constituie o secvență discursivă deoarece nu e coezivă, nu prezintă conectivitate secvențială. Să luăm, spre exemplu, șirul de propoziții: „Copiii se joacă. Pământul se învârte în jurul soarelui. Alina este psiholog. Curentul electric s-a scumpit.” Acest șir de propoziții nu constituie o secvență discursivă întrucât, pe lângă formarea gramaticală
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sunt înșiruite linear, nu au de fapt nici o legătură gramaticală, tematică sau de altă natură. Astfel spus, într-o situație de comunicare, ne interesează consistența sau inconsistența unei secvența discursive, adică a unui șir de enunțuri bine formate sau conexate, coezive, coerente din punct de vedere sintactic. Analiza consistenței unei secvențe discursive ne ajută să vedem dacă aceasta stă în picioare din punctul de vedere al valorilor de adevăr. Astfel, dacă o intervenție discursivă pune în scenă două enunțuri contradictorii (fie
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
consecutive: "Icoane vechi și icoane nouă", "Anexarea Dobrogei", "Contestarea alegerii d-lui Maiorescu", "Basarabia", "Concesiuni economice", "Cestiunea izraelită" ș.a. Indiferent de dimensiunile pe care le înregistrează, fiecare articol se caracterizează prin autonomie sintactică și poate fi segmentat în secvențe discursive coezive. Articularea paragrafelor se face potrivit logicii argumentative și unității conceptuale care guvernează articolele în ansamblul lor. 5.2. Semantica Abordarea semantică vizează aspecte precum: stabilirea sensurilor, evidențierea elementelor calitative - denotative și conotative, analize de tip cantitativ (frecvența termenilor, topoi tematici
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
s-a alăturat grupării Pauker. Situația română nu a cuprins o relație duală "patron-client", ci mai degrabă una triunghiulară "patron-clienți", chiar dacă grupul "moscovit" fusese convins de contrariu. Mai mult, [...] nici una dintre cele două facțiuni aflate în competiție nu era realmente coezivă, și distincția între "comuniști nativi" și "moscoviți" este mai degrabă o reflectare a necesității de categorizare analitică (sau chiar scolastică) decât luarea în considerare a situației reale, fluide. Lupta pentru putere care a apărut la finalul anilor '40 și începutul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nou, deși pentru scurt timp, președenția Consiliului de Miniștri (Brogan: 1990, 122-123). Bulgaria mai degrabă a "mimat" implementarea reformelor cerute de Moscova, în timp ce în Cehoslovacia acestea au "funcționat", în special la nivel economic. Ambele aveau partide mai puternice și mai coezive decât Partidul Comunist Ungar, ceea ce le-a ajutat să se adapteze mai bine schimbărilor (Brzezinski: 1971, 163-164). Polonia, ultimul regim comunist "derivat" care a aplicat selectiv și lipsit de convingere reformele conținute în noul curs, se deosebea de celelalte "democrații
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
recunoască sisteme de valori diferite) pot fi surmontate numai prin promovarea bunei înțelegeri, a toleranței, pe baza egalității dintre oameni, prin acceptarea diversității, prin formarea unei atitudini deschise, nediscriminatorii. Se știe, de exemplu, că nu putem avea o Europă unită, coezivă și funcțională fără ca fiecare dintre cetățenii ei să cunoască, să aplice și să respecte valorile democrației europene, fără să se simtă cetățean european, fiind, în primul rând, un cetățean activ în țara sa, conștient de identitatea sa culturală națională. Totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
recunoască sisteme de valori diferite) pot fi surmontate numai prin promovarea bunei înțelegeri, a toleranței, pe baza egalității dintre oameni, prin acceptarea diversității, prin formarea unei atitudini deschise, nediscriminatorii. Se știe, de exemplu, că nu putem avea o Europă unită, coezivă și funcțională fără ca fiecare dintre cetățenii ei să cunoască, să aplice și să respecte valorile democrației europene, fără să se simtă cetățean european, fiind, în primul rând, un cetățean activ în țara sa, conștient de identitatea sa culturală națională. Totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
al prietenilor se vor redresa fără intervenție calificată și deci nu vor dezvolta un PTSD. Desigur trauma, adică acel „moment Waterloo”va lăsa urme durabile, iar uneori la capătul unor metamorfoze interioare, greu de descifrat, persoana în cauză devine mai coezivă, mai robustă în fața vicisitudinilor vieții și de ce nu, mai înțeleaptă în a găsi dreapta ierarhie a valorilor existenței. Problema care trebuie tranșată, în continuare, este a supraviețuitorilor unei traume, care vor fi afectați de un sindrom de stres posttraumatic și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
primul rând, datorită unicității de structură a oricărui om. Situația cea mai privilegiată terapeutic este aceea când bolnavul suferă de o formă acută de PTSD, intervenția terapeutică se produce fără întârziere, în etapa pretraumatică individul avea o personalitate solidă și coezivă, iar în posttraumă a beneficiat de avantajele unui bun suport social. Cât privește tratarea PTSD-ului cronic, aceasta este nu doar cronofagă, dar adeseori incertă, plină de contorsiuni și nu lipsită de frecvente recidive. Au fost experimentate și combinații de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tentați să ne polarizăm atenția asupra rolului matern din perioada sarcinii, a nașterii și a copilăriei timpurii, constituie o atitudine nedreaptă și abuzivă să ignorăm că și viitorul tată are un aport major, îndeosebi dacă este vorba despre un cuplu coeziv și fericit. Un bărbat iubitor, compliant și responsabil este o prezență, dar și un autentic seismograf care înregistrează și încearcă să aline toate neliniștile și încercările dureroase pe care partenera lui le experimentează în timpul sarcinii și a nașterii. Rolul patern
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru elemente din lemn (nestructurale sau structurale în alcătuiri compuse, cu zonele de îmbinare decalate) 3.3.Clasificarea principalelor tipuri de rupere 3.3.1. În funcție de suport, pot fi: - rupere în unul din cele două suporturi, fig.2.a. - rupere coezivă în suport, fig.2.b. - rupere prin delaminare, fig.2.c. 3.3.2. În funcție de adeziv, pot fi: - rupere în zona coezivă, fig.2.d - rupere specială, în zona coezivă, fig.2.e. - rupere adezivă, fig.2.f. - rupere în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182741_a_184070]
-
3.3.1. În funcție de suport, pot fi: - rupere în unul din cele două suporturi, fig.2.a. - rupere coezivă în suport, fig.2.b. - rupere prin delaminare, fig.2.c. 3.3.2. În funcție de adeziv, pot fi: - rupere în zona coezivă, fig.2.d - rupere specială, în zona coezivă, fig.2.e. - rupere adezivă, fig.2.f. - rupere în zona coezivă cu desprindere de pe suport, fig.2.g. 3.4. Condiții și reguli de aplicare 3.4.1. Adezivii polimerici trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182741_a_184070]
-
în unul din cele două suporturi, fig.2.a. - rupere coezivă în suport, fig.2.b. - rupere prin delaminare, fig.2.c. 3.3.2. În funcție de adeziv, pot fi: - rupere în zona coezivă, fig.2.d - rupere specială, în zona coezivă, fig.2.e. - rupere adezivă, fig.2.f. - rupere în zona coezivă cu desprindere de pe suport, fig.2.g. 3.4. Condiții și reguli de aplicare 3.4.1. Adezivii polimerici trebuie să îndeplinească condițiile de introducere pe piață a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182741_a_184070]
-
suport, fig.2.b. - rupere prin delaminare, fig.2.c. 3.3.2. În funcție de adeziv, pot fi: - rupere în zona coezivă, fig.2.d - rupere specială, în zona coezivă, fig.2.e. - rupere adezivă, fig.2.f. - rupere în zona coezivă cu desprindere de pe suport, fig.2.g. 3.4. Condiții și reguli de aplicare 3.4.1. Adezivii polimerici trebuie să îndeplinească condițiile de introducere pe piață a produselor destinate utilizării în construcții (agrementare sau certificare, după caz, efectuate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182741_a_184070]
-
lemn (nestructurale sau structurale în alcătuiri compuse, cu zonele de îmbinare decalate) ... Legendă: 1 - piese care se îmbină 2 - adeziv l - lățimea zonei de îmbinare Fig.2. Tipuri de rupere a) Rupere în unul din cele două suporturi ... b) Rupere coezivă în suport ... c) Rupere prin delaminare ... d) Rupere în zona coezivă ... e) Rupere specială în zona coezivă ... f) Rupere adezivă ... g) Rupere în zona coezivă cu desprindere de pe suport ... Anexă 2 ------- la specificația tehnică ----------------------- DOCUMENTE NORMATIVE DE REFERINȚĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182741_a_184070]
-
decalate) ... Legendă: 1 - piese care se îmbină 2 - adeziv l - lățimea zonei de îmbinare Fig.2. Tipuri de rupere a) Rupere în unul din cele două suporturi ... b) Rupere coezivă în suport ... c) Rupere prin delaminare ... d) Rupere în zona coezivă ... e) Rupere specială în zona coezivă ... f) Rupere adezivă ... g) Rupere în zona coezivă cu desprindere de pe suport ... Anexă 2 ------- la specificația tehnică ----------------------- DOCUMENTE NORMATIVE DE REFERINȚĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182741_a_184070]
-
îmbină 2 - adeziv l - lățimea zonei de îmbinare Fig.2. Tipuri de rupere a) Rupere în unul din cele două suporturi ... b) Rupere coezivă în suport ... c) Rupere prin delaminare ... d) Rupere în zona coezivă ... e) Rupere specială în zona coezivă ... f) Rupere adezivă ... g) Rupere în zona coezivă cu desprindere de pe suport ... Anexă 2 ------- la specificația tehnică ----------------------- DOCUMENTE NORMATIVE DE REFERINȚĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182741_a_184070]
-
Fig.2. Tipuri de rupere a) Rupere în unul din cele două suporturi ... b) Rupere coezivă în suport ... c) Rupere prin delaminare ... d) Rupere în zona coezivă ... e) Rupere specială în zona coezivă ... f) Rupere adezivă ... g) Rupere în zona coezivă cu desprindere de pe suport ... Anexă 2 ------- la specificația tehnică ----------------------- DOCUMENTE NORMATIVE DE REFERINȚĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182741_a_184070]
-
fizică și motrică a acestora . • Dezvoltarea relațiilor interpsihologice, interindividuale, interpersonale, a sensibilității și înțelegerii față de ceilalți în vederea cooperării strânse datorate practicării jocurilor sportive ce presupune lucrul în echipă, conducând la subordonarea intereselor individuale celor colective. • Formarea și dezvoltarea unor echipe coezive, determinate de jocurile sportive care exercită influențe sociale și afective de unitate și solidaritate. • Dezvoltarea comunicării interpersonale preluate și din specificul comunicării „în și prin” sport, în vederea unei bune interrelaționări ale studenților. • Elaborarea programului de mijloace de acționare specifice jocurilor
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
aparține lui Samuel P. Huntington (1998), a cărui așa-numită paradigmă civilizațională statuează, alternativ precedentelor modele explicative ale relațiilor internaționale, că sistemul internațional este fragmentat multipolar (polii și totodată principalii actori fiind civilizațiile) și că identitatea civilizațională determină tiparul manifestărilor coezive (intracivilizațional) și conflictuale (intercivilizațional) de după perioada Războiului Rece. În acest spirit, rezistența locală la occidentalizare este sugerată de exemplul plastic al atentatorilor islamiști sinucigași care beau Coca-Cola, dar ard în continuare, cu fiecare ocazie, steagul american și atacă ținte occidentale
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
orientare statocentristă consideră că statele sunt în continuare actorii principali ai relațiilor internaționale, politic și economic, dar eventualitatea fie și numai ipotetică a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare colectivă coezivă, ci și singurele capabile să asigure simultan securitate și bunăstare. Prin opoziție, hiperglobaliștii animați de valori neoliberale consideră statul un construct anacronic, inadaptat și ineficient în epoca globalizării și salută triumful autonomiei individuale și al principiilor economiei de piață asupra
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]