871 matches
-
de acceptare necondiționată trebuie acceptat. Această idee este, în fapt, similară cu mesajul Bibliei: de a pedepsi păcatul, dând o șansă păcătosului; astfel putem să-i acceptăm în terapie și pe Hitler sau Stalin. Implementarea ei este o formă de cogniție rațională - acceptarea necondiționată -, opusă lui trebuie absolutist. Văzând că este acceptat necondiționat, prin procesul de modelare, pacientul începe să se accepte și el necondiționat, să fie mai tolerant cu el însuși, cu simptomele sale, reducându-se astfel gradul de vinovăție
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
syndrome psychomoteur; engl. psychomotor syndrom) - Descrierea neuropatologică a unor tulburări motoare caracterizate în funcție de regiunile cerebrale implicate în producerea lor și în concordanță cu anumite perturbări psihice predominante. Punerea în evidență a unor sindroame psihomotoare explică legătura indivizibilă dintre motricitate și cogniție, în formele patologice de funcționare psihologică. Ea personalizează funcția motoare - efectoare și expresivă -, recuzând abordările care consideră motricitatea ca o simplă funcție instrumentală. Sindromul psihomotor (patologic) corespunde unei forme accentuate a „tipului psihomotor” (normal sau subnormal) (Larousse, 2006). Lui H.
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
au fost agresate sexual. Rezultatele arătau că simptomatologia sindromului de stres traumatic este în corelație cu numărul și nivelul distorsiunilor cognitive. Participantele mai puternic afectate prezentau și alterarea credințelor în toate ariile investigate simțindu-se lipsite de valoare. De altfel, cogniții mai pozitive în cele cinici domenii: siguranță, încredere, putere, stimă și intimitate au apărut a fi asociate cu un sentiment crescut al valorii de sine. Wickie & Marwit (2001) au comparat modificările apărute la nivelul schemelor cognitive în funcție de tipul de traumă
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
apărut a fi asociate cu un sentiment crescut al valorii de sine. Wickie & Marwit (2001) au comparat modificările apărute la nivelul schemelor cognitive în funcție de tipul de traumă suferit. Au constatat că părinții al caror copil fusese victima unei omucideri, prezentau cogniții mult mai negative legate de bunătatea și dreptatea în lume comparativ cu părinții care pieduseră un copil într-un accident de mașină. Există o mare variabilitate a reacțiilor interindividuale în urma unui eveniment traumatic. Diferențele apar în funcție de tipul de traumă, personalitatea
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care au decedat infectați cu HIV. Au constatat că factorii asociați cu semnificarea și creșterea posttraumatică sunt spiritualitatea, suportul social și sursele de stres. Semnificarea se poate realiza în două moduri: fie experiența traumatică este integrată schemelor deja existente, fie cognițiile pre-traumă sunt modificate astfel încât experiența traumatică să nu le contravină. Numeroase studii susțin acest proces de integrare a traumei ca precedând recadrarea pozitivă și obținerea de sens. Schwartzberg și Janoff-Bulman (1991) au examinat impactul suferinței de doliu asupra a trei
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
pot fi însă extinse eficient și altor categorii profesionale. Cerney (1995) sugerează că efectele stresului traumatic secundar în cazul psihoterapeuților ar putea fi prevenite prin supervizare constantă sau consiliere pentru procesarea materialului trauamtic adus de clienți și a emoțiilor sau cognițiilor terapeuților legate de acesta. Saakvitne și Pearlman (1996) propun un plan complex pentru recuperarea specialiștilor afectați. Ei recomandă activități plăcute, îngrijire de sine, relaxare, dar și activități pentru transformarea credințelor negative, a disperării și a pierderii de sens și speranță
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
stare de lucruri, o intrigă, o politică, o teorie, psihanaliza, vântul care trece prin copaci toamna, munții din Corsica etc. Cunoaștem lucrurile din lume mai degrabă prin asemenea cadre decât prin argumente logice. Acest mod de cunoaștere poate fi numit cogniție situațională și el constituie modul de a opera al literaturii./ Orice referent numit cu un singur cuvânt poate fi înscris într-un cadru de referință, dacă ne sunt date mai multe detalii despre el./.../ Un câmp de referință (CR) este
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
asistat la abandonul progresiv al centrării exclusive pe studiul diferențelor dintre sexe în favoarea atenției crescânde acordate proceselor de tratare a informației cu privire la sex și gen. În acest context, cercetătorii au repus problema relațiilor dintre sexe din perspectiva efectelor acestora asupra cogniției sociale și a comportamentelor. Fără a crede în existența unei conspirații masculine împotriva feminității, observam că reflecțiile bărbaților cu privire la femei au fost dominate, în decursul istoriei, de cel puțin trei teme proeminente și recurente: cum să obțină obediența lor, cum
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
creșterea rigidității și scăderea flexibilității cognitive; scade numărul de receptori serotoninici și transportorului serotoninei; se reduce transmisia noradrenalinei în cortex cu consecințe negative asupra funcțiilor cognitive ale cortexului prefrontal, esențial pentru starea de veghe, memorie, atenție. 53.2. Tulburările cognitive Cogniția poate fi definită ca acțiunea sau facultatea de a ști, luată în sensul cel mai larg, inclusiv senzațiile, percepțiile, conceperea etc., spre deosebire de sentimente și voință. Definită mai specific, cogniția este acțiunea de a cunoaște un obiect în cadrul sistemelor de percepție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
esențial pentru starea de veghe, memorie, atenție. 53.2. Tulburările cognitive Cogniția poate fi definită ca acțiunea sau facultatea de a ști, luată în sensul cel mai larg, inclusiv senzațiile, percepțiile, conceperea etc., spre deosebire de sentimente și voință. Definită mai specific, cogniția este acțiunea de a cunoaște un obiect în cadrul sistemelor de percepție adecvate lui. Acuzele mnezice sunt larg răspândite la vârstnici, dar numai la un număr relativ redus poate fi obiectivată o tulburare cognitivă. În cazul în care există, tulburarea memoriei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
indicii, sugestii, cerințe, răspunsul așteptat este ordonat și orientat; • eseu liber (nestructurat), care valorifică gândirea/scrierea creativă, imaginativă, originalitatea, creativitatea, inventivitatea etc. (Informații suplimentare pot fi obținute și prin studierea sursei noastre primordiale, lucrarea profesorului Marin Manolescu, Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura MeteorPress, București, 2004.) 6.6. Erorile și fluctuațiile în notare scoase în evidență de practica evaluativătc "6.6. Erorile și fluctuațiile în notare scoase în evidență de practica evaluativă" Cele mai multe împrejurări generatoare de erori și fluctuații în
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Colleges from Israel”, teză de doctorat, Universitatea din București, coord. prof. univ. dr. Ioan Neacșu. Iucu, Romiță, 2001, Pedagogie, Editura Universității București, București. Jinga. I., Petrescu, A., 1996, Evaluarea performanței școlare, Editura Delfin, București. Manolescu, Marin, 2004, Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura MeteorPress, București. Manolescu, Marin, 2005, Evaluarea educațională - un contract pedagogic, Editura Meteor, București. MEN, 1998, Reforma sistemului de evaluare și examinare, Editura Școala Românească, București. Neacșu, I., Stoica, A. (coord.), 1996, Ghid general de evaluare și examinare
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind un set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau calculativ. Lucrarea își propune să dezvolte un model al conceptului de sine ca o construcție unitară, capabilă să reunească procese motivaționale cognitive și
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
socială, cu atât va investi mai mult din conceptul de sine în acea identitate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.3 Influența conceptului de sine asupra mediului organizațional Structura conceptului de sine poate fi considerată ca fiind un set de cogniții relativ stabile ce oferă o bază pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumentale sau calculative. În orice caz, există și o componentă expresivă a conceptului de sine, care se referă la modul în care individul procesează
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
ceea ce afirma și Bachelard: "Călătorule, nu există drum, drumul se construiește mergând". Ipoteza fenomenologică, în complexitatea sa, permite să se țină cont de trei caracteristici principale ale experienței (realului), pe care epistemologiile pozitiviste și realiste nu le acceptă: a) ireversibilitatea cogniției; b) dialogica; c) recursivitatea cogniției. a) Ireversibilitatea cogniției este direct legată de relația între acțiune și temporalitate, aceasta din urmă fiind percepută a fi ireversibilă. În acest sens, ipoteza clasică heraclitiană a ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
nu există drum, drumul se construiește mergând". Ipoteza fenomenologică, în complexitatea sa, permite să se țină cont de trei caracteristici principale ale experienței (realului), pe care epistemologiile pozitiviste și realiste nu le acceptă: a) ireversibilitatea cogniției; b) dialogica; c) recursivitatea cogniției. a) Ireversibilitatea cogniției este direct legată de relația între acțiune și temporalitate, aceasta din urmă fiind percepută a fi ireversibilă. În acest sens, ipoteza clasică heraclitiană a ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate universală. De aceea, ipoteza fenomenologică
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
drumul se construiește mergând". Ipoteza fenomenologică, în complexitatea sa, permite să se țină cont de trei caracteristici principale ale experienței (realului), pe care epistemologiile pozitiviste și realiste nu le acceptă: a) ireversibilitatea cogniției; b) dialogica; c) recursivitatea cogniției. a) Ireversibilitatea cogniției este direct legată de relația între acțiune și temporalitate, aceasta din urmă fiind percepută a fi ireversibilă. În acest sens, ipoteza clasică heraclitiană a ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate universală. De aceea, ipoteza fenomenologică permite un anumit
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate universală. De aceea, ipoteza fenomenologică permite un anumit grad de exprimare în procesul de cunoaștere, evidențiind caracterul interacționist între obiect și subiectul cunoscător. b) Dialogica presupune existența a două forme contrare ale cogniției, potrivit formulei lui Pascal: "toate lucrurile sunt cauze și cauzante, completate și completante, mediate și imediate". Această caracterizare dialogică a realului cognoscibil trebuie să fie postulată fenomenologic prin interacțiunile sincronice și diacronice, organizate și organizante, trăsături de bază care duc
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
determinare simbolică: scheme, modele, scenarii, aplicații etc. Pe acest fond, ipoteza fenomenologică se exprimă prin trei caracteristici: a) ireversibilitatea actului de cunoaștere în procesul construcției europene (relația dintre acțiune și temporalitate este ireversibilă); b) existența a două forme contrare ale cogniției în probleme strategice europene (dialogica); c) recursivitatea actului de cunoaștere în problemele europene (schimbarea a ceea ce este cunoscut în plan european contribuie la schimbarea a ceea ce se dorește la nivel strategic). Astfel, adaptarea S.E.S. din decembrie 2008, propunerile referitoare la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
cognitiv își are rădăcinile idealismul adolescenței). Acest model a primit, în timp, numeroase confirmări, dar și infirmări parțiale. Principalele critici care i se aduc se axează pe: - limitarea studierii ontogenezei cognitive la perspectiva logicii clasice, care nu acoperă, totuși, spațiul cogniției; - neluarea în calcul a interacțiunii sociale ca mediator cognitiv între realitatea fizică și construcția mintală a subiectului. Cert este faptul că, elogiată sau discutată critic, stadialitatea piagetiană rămâne punct obligatoriu în intersecția teoriilor dezvoltării cognitive. Practic, ea nu poate fi
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
centralității ochiului în cultura occidentală, un alt teoretician al culturii vizuale, Chris Jenks 108, susține că orice încercare de a stabili o teorie socială a vizualității ar trebui să țină cont de legătura care se stabiliește între capacitatea vizuală și cogniție, câtă vreme, potrivit lui Mitchell, ideea de viziune și ideea ca viziune ar avea o istorie comună, ceea ce ar trimite la înțelegerea faptului că felul în care se gândește în cultura occidentală ar fi ghidat de o paradigmă vizuală. După cum spunea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
la elemente constante, cum ar fi cultura, ca ansamblu al tuturor modurilor de viață, al reprezentărilor și formelor de simbolizare specifice unei comunități (vezi capitolul I); referentul este identificat global cu tema de discuție (se vorbește diferit despre gravitație, despre cogniție, despre rețete de bucătărie, despre farduri, despre cărțile de poezie, despre votul uninominal etc.). Celor șase elemente componente ale procesului de comunicare li se adaugă „zgomotul”, ca ansamblu al elementelor psiho-fizice care pot afecta transmiterea mesajului, îl pot distorsiona (zgomote
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din interiorul comunității. Totuși, teoriile bazate pe rolul motivațional al scopurilor nu explică de ce unele persoane își doresc să participe la o comunitate online dar nu o fac. Autorul menționat mai sus propune un model pe trei niveluri, denumit cadrul cogniției ecologice, menit să conducă la o mai bună înțelegere a motivelor pentru care membrii comunităților virtuale participă sau nu la activitățile acestora. Primul nivel este cel al dorințelor individului din diferite categorii: socială, existențială, organizare (ordine), creativitate, răzbunare (agresivitate). Aceste
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cel al dorințelor individului din diferite categorii: socială, existențială, organizare (ordine), creativitate, răzbunare (agresivitate). Aceste categorii de dorințe conduc la comportamente care au cea mai mare probabilitate de apariție în comunitățile online. Al doilea nivel, al modelului, se referă la cognițiile actorului social în legătură cu scopurile, planurile, valorile, credințele și interesele cu care acesta caută să ajungă în consonanță. Al treilea nivel, al cadrului cogniției ecologice, este constituit din mijloacele senzoriale pe care actorul le are pentru a interpreta mediul și a
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cea mai mare probabilitate de apariție în comunitățile online. Al doilea nivel, al modelului, se referă la cognițiile actorului social în legătură cu scopurile, planurile, valorile, credințele și interesele cu care acesta caută să ajungă în consonanță. Al treilea nivel, al cadrului cogniției ecologice, este constituit din mijloacele senzoriale pe care actorul le are pentru a interpreta mediul și a interacționa cu acesta. Mediul în care se plasează acest cadru este constituit din alți actori sociali, artefacte care iau forma textului sau a
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]