KorAP: Find »[drukola/base=cognitiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...534 >

13,334 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

experienței adopției. La rândul ei, interpretarea este influențată, pe de o parte, de o serie de variabile personale precum: stima de sine a copilului, capacitatea de autocontrol și stăpânire de sine, încrederea interpersonală, valorile și, în mod deosebit, de dezvoltarea cognitivă. Experiența clinică sugerează că, acei copii, cu stimă de sine scăzută, un sentiment al eficienței scăzut și un simț al controlului slab tind să evalueze negativ experiența adopției și să utilizeze strategiile de coping mai puțin eficiente în procesul de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
coping. Aceste două variabile sunt considerate a fi părți integrante ale procesului de adopție. Figura 3.1 Modelul stres și coping în adaptarea copilului adoptat 251 Variabilele personale anterior menționate influențează procesul de evaluare a pierderii atunci când copilul dobândește maturitatea cognitivă necesară înțelegerii semnificației adopției. Abandonul unui nou născut, urmat de plasarea copilului într-o familie adoptivă, nu determină în sine, un sentiment al pierderii. Atunci când copilului este adoptat imediat după naștere, prima relație de atașament a copilului este formată cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
familii, copilul asociind în acest fel adopția cu un sentiment pozitiv față de familia adoptivă și o imagine de sine favorabilă. În al doilea rând, la vârsta preșcolară copilul nu înțelege semnificația faptului de a fi adoptat 253. Stadiul de dezvoltare cognitivă atins începând cu vârsta de 7-8 ani, nu doar că-i permite copilului înțelegerea diferenței dintre a fi copil biologic, respectiv a fi copil adoptat, ci pătrunde și alte semnificații ale adopției. Prin comparație cu ceilalți copii, copilul adoptat realizează

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
statusul familial adoptiv. Rezultatele au indicat că, majoritatea copiilor a perceput adopția ca fiind oarecum stresantă, stres definit prin sentimente ambivalente și gânduri supărătoare referitoare la adopție. Sentimentele negative și ambivalente despre adopție au corelat pozitiv cu strategiile de coping cognitive și comportamentale de evitare, în timp ce, gândurile supărătoare cu privire la adopție au fost asociate cu rezolvarea problemelor cognitiv-comportamentale, căutarea de sprijin și comportamentele de evitare. O limită a acestui studiu este aceea că, nu au fost examinate relațiile dintre stres și coping

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ereditate și particularitățile de dezvoltare și adaptare ale copiilor adoptați, demonstrând efectele geneticii în aproape toate ariile psihologice. De exemplu, cercetările genetice, au demonstrat, în mod consistent, influența eredității asupra dezvoltării personalității și mai ales a temperamentului 270, asupra abilităților cognitive 271, asupra declanșării și manifestării unor tulburări psihopatologice 272, asupra declanșării ulterioare a unor comportamente antisociale 273 și a abuzului de substanțe 274. Surprinzătoare au fost influențele genetice asupra randamentului școlar, al stimei de sine, al intereselor și al atitudinilor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
definită ca expectanțele membrilor familiei în raport cu factorul / evenimentul stresor 309. În studiul nostru avem în vedere percepția părinților asupra stării de sănătate (fizică și psihologică) a copilului raportat la expectanțele adoptatorilor. Strategiile de coping pot fi definite ca efortul emoțional, cognitiv și comportamental de a face față unor factori/situații stresante. McCubbin și Patterson 310 identifică trei mecanisme de coping: evitarea, eliminarea și asimilarea. Evitarea reprezintă efortul familiei de a nega sau ignora factorul stresor și alte solicitări considerând/sperând că

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de a modifica evenimentul/factorul stresor. Acceptarea reprezintă efortul familiei de a încorpora factorul stresor în structura și modelul de interacțiune propriu. Această variabilă va fi abordată în analiza calitativă. Cele trei mecanisme de coping pot fi manifeste la nivel cognitiv, emoțional și/sau comportamental. Adaptarea a fost definită de McCubbin și Patterson 311 ca un proces de reglare a stimulilor și de control asupra mediului pentru a atinge un nivel de funcționare care conduce la: 1. menținerea sau întărirea integrității

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat A. Descriere. Așa cum precizam în debutul acestui capitol, în descrierea stării de sănătate a copilului am avut în vedere cinci variabile: tulburări comportamentale, tulburări emoționale, tulburări senzoriale, întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului și dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar. Fiecare variabilă a fost măsurată printr-un ansamblu de itemi (vezi și tabelul 5.1), evaluați pe o scală dihotomică care indică prezența sau absența tulburării

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
4 (2) 0 (0) ↓ Tulburări senzoriale (cel puțin una dintre problemele următoare) 2,2 (1) 2,2 (1) ≡ a. Probleme de auz 2,2 (1) 0 (0) ↓ b. Probleme de văz 2,2 (1) 2,2 (1) ≡ Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului (cel puțin una dintre problemele următoare) 33,3 (15) 11,1 (5) ↓ a. Întârzieri în dezvoltarea locomotorie; 17,8 (8) 4,4 (2) ↓ b. Întârzieri în dezvoltarea limbajului; 22,2 (10) 8,9 (4) ↓ c. Întârzieri în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
tulburare din această categorie, 15,6% au prezentat două sau trei tulburări, în timp ce 6,7% dintre copii au prezentat între 4 și 8 tulburări comportamentale. În tabelul 5.3 se poate constata cum se asociază aceste tulburări. Tulburări în dezvoltarea cognitivă și a limbajului au fost prezentate de 33,3% dintre copii în momentul adopției. Cele mai frecvent întâlnite sunt tulburările în dezvoltarea limbajului (22,2%), apoi întârzierile în dezvoltarea locomotorie (17,8%), dificultățile de învățare (15,6%) și întârzierile în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
tulburările în dezvoltarea limbajului (22,2%), apoi întârzierile în dezvoltarea locomotorie (17,8%), dificultățile de învățare (15,6%) și întârzierile în dezvoltarea mintală (13,3%). Se poate constata că, limbajul și activitatea locomotorie sunt mai ușor de ameliorat decât dezvoltarea cognitivă și abilitățile de învățare, care se mențin în proporții de 6,7%, respectiv 8,9%. În tabelul 5.4 putem constata de altfel o puternică asociere între toate aceste tulburări. Tabelul 5.4. Asocieri între tulburările în dezvoltarea cognitivă și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
dezvoltarea cognitivă și abilitățile de învățare, care se mențin în proporții de 6,7%, respectiv 8,9%. În tabelul 5.4 putem constata de altfel o puternică asociere între toate aceste tulburări. Tabelul 5.4. Asocieri între tulburările în dezvoltarea cognitivă și a limbajului 322 1 2 3 4 1. Întârzieri în dezvoltarea locomotorie 1 ,780** ,793** ,672** 2. Întârzieri în dezvoltarea limbajului 1 ,677** ,645** 3. Întârzieri în dezvoltarea mintală 1 ,635** 4. Dificultăți de învățare 1 Tulburările emoționale au

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
plasament în CP Copilul a fost în plasament la AMP și CP Tulburări de comportament -,458* ,679** -,282 ,223 ,698** ,702** Tulburări emoționale ,412* ,056 -,106 -,095 ,145 ,090 Tulburări senzoriale -,216 -,132 -,087 -,214 ,233 -,127 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -,157 ,342 -,214 ,067 ,579** ,476* Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar -,312 ,056 -,088 -,416* ,434* ,169 În ceea ce privește istoricul de plasament, am luat în considerare dacă copilul a beneficiat sau nu de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mult mai puțin predispuși să prezinte deficiențe în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar. În schimb, copiii care au fost adoptați din centrele de plasament, sunt mult mai predispuși să manifeste tulburări comportamentale, întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului, dar și întârzieri în dezvoltarea fizică, tulburări metabolice, nutriționale și imunitate scăzută. Copiii care au beneficiat de forme multiple de protecție par a prezenta riscul cel mai ridicat de a manifesta tulburări comportamentale. Două ar putea fi

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
protecție. 2. O altă explicație posibilă ar fi tocmai discontinuitatea dintre formele de protecție și inconsecvența în climatul educațional și afectogen. În afară de acestea, faptul că, un copil a beneficiat de măsuri multiple de protecție tinde să-l predispună la întârzieri cognitive și ale limbajului. De semnalat însă că, această predispoziție este mai scăzută decât în cazul copiilor care au beneficiat numai de măsura plasamentului în centre, în acest caz, stimularea cognitivă și comunicarea cu asistenții maternali putând reprezenta o posibilă explicație

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
măsuri multiple de protecție tinde să-l predispună la întârzieri cognitive și ale limbajului. De semnalat însă că, această predispoziție este mai scăzută decât în cazul copiilor care au beneficiat numai de măsura plasamentului în centre, în acest caz, stimularea cognitivă și comunicarea cu asistenții maternali putând reprezenta o posibilă explicație. 5.3.2 Conduita copilului adoptat A. Descriere. Analiza conduitei copilului în raport cu mama adoptivă ne relevă faptul că majoritatea copiilor manifestă încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare și de a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
dar în mod special pe o dimensiune și anume dorința de petrecere a timpului liber. Tabelul 5.8 Conduita copilului în raport cu mama adoptivă, asociată cu tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate 326 Tulburări de comportament Tulburări emoționale Tulburări senzoriale Dezvoltarea cognitivă și a limbajului Dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar Conduita copilului raportat la mama -,571** ,109 ,101 -,190 -,215 Încredere -,404* ,123 ,056 -,166 -,161 Respect -,446** ,047 ,133 -,195 -,022 Afecțiune -,470** ,097 ,044 -,218

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Respect -,446** ,047 ,133 -,195 -,022 Afecțiune -,470** ,097 ,044 -,218 -,227 Dorință de comunicare -,278 ,102 ,046 ,078 -,195 Dorință de a-și petrece timpul cu dvs. -,189 ,073 ,033 ,120 -,386* Tulburările emoționale, senzoriale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului nu par a influența semnificativ conduita copilului în raport cu mama adoptivă. 5.3.4. Concluzii și implicații practice Majoritatea copiilor prezintă în momentul adopției diferite tulburări fizice sau psihologice. Cei mai mulți copii au întârzieri în dezvoltare fizică, mai exact

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și suportul formal de care a beneficiat și beneficiază familia adoptivă. De asemenea identificăm nevoia de servicii de pregătire pre-adopție și de consiliere post-adopție pentru părinții adoptatori. Figura 5.3 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 337 Întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului reprezintă un alt factor semnificativ de stres pentru părinții adoptatori. Ca și părinții ai căror copii prezintă tulburări de comportament, aceștia consideră că

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
nevoia de servicii de pregătire pre-adopție și de consiliere post-adopție pentru părinții adoptatori. Figura 5.3 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 337 Întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului reprezintă un alt factor semnificativ de stres pentru părinții adoptatori. Ca și părinții ai căror copii prezintă tulburări de comportament, aceștia consideră că nu au fost suficient de bine informați. Pe lângă nevoia de informații generale despre implicațiile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
377* Manifestările atitudinal-comportamentale ale copilului în raport cu tatăl .122 .293 .024 .532** .637** Starea de sănătate psiho-fizică Tulburări comportamentale -.562** -.678** -.591** -.631** -.487* Tulburări emoționale -.564** -.432* -.150 .196 -.205 Tulburări senzoriale .056 -.026 .125 -.018 -.166 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -.639** -.203 -.264 -.090 -.098 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -.155 -.204 -.216 -.216 -.187 Istoricul de plasament Copilul a fost adoptat direct familia biologică sau maternitate /spital .213 .089 .235 .182 -.218 Copilul a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pe nici una dintre dimensiuni și nici relația mamei cu partenerul marital. Prin urmare aceste variabile nu au fost introduse în modelele de regresie. În schimb tulburările de comportament se asociază cu toate variabilele dependente. Tulburările emoționale și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului se asociază doar cu o parte dintre variabilele dependente fiind introduse în modele numai dacă s-au asociat cu variabila dependentă testată. Conduita copilului în raport cu mama se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Unele dintre aceste variabile sunt

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din variația totală. Așa cum anticipam, relația afectivă este negativ influențată de tulburările de comportament (β = 0,607), tulburările emoționale (β = -0,407) și întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului, manifestate de copil în momentul adopției (β = 0,343). Alți factori care influențează negativ relația afectivă a mamei cu copilul adoptat, deși într-o măsură mult mai mică, sunt: protecția copilului în centre de plasament anterior adopției

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2 Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor Nevoia de servicii Expectanțele părinților Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului Copilul a fost in CP Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adoptiei Vârsta copilului la adopție În raport cu mama În raport cu tata Variabile dependente Întorcându-ne la ipoteza principală a studiului putem afirma că aceasta

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
respondente nu a solicitat sprijin de specialitate pentru depășirea acestei situații. În termenii mecanismelor de coping adoptate constatăm o trecere de la mecanismele centrate pe eliminarea și rezolvarea problemei, la mecanisme de acceptare a problemei și rezolvare a ei pe plan cognitiv și emoțional. Decizia de a adopta. Adopția unui copil nu este o alegere ușoară. De altfel, majoritatea adoptatorilor au amânat această decizie o lungă perioadă de timp, cuprinsă între 2 și 6 ani. Declarația lor sună în general la fel

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]