1,095 matches
-
afla un bilet: <> Olimpiu i-a dat primele îngrijiri celui rănit... Pe Remus (Brâncoveanu), Olimpiu, împreună cu tânărul Vasile Bucelea și cu Gheorghe Borzea, l-a îngropat în grădinița din curte, sub candele de viță, așa cum dorise. L-au așezat în cojoc, l-au sărutat, l-au acoperit cu flori și au sădit flori deasupra. I-au citit singuri rugăciunea de înmormântare.”(ibid. p. 177) Preotul Dascălu din Arpașul de Jos i-a oficiat o slujbă religioasă, care l-a costat, ajungând
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
totul cu răsuflarea lui geroasă! Cerul era de un gri-violet, orizontul părea un desen în aquaforte, hașuri negre, cenușii, unele de un albastru murdar, câinele stătea ascuns în cușcă, doar albul ochilor îl trăda, oamenii păreau niște siluete diforme, haine, cojoace, halate, fulare peste căciuli, chiciură în jurul nasului și a gurii, mâini cu două sau trei perechi de mănuși, zăpadă înghețată bocnă, aburi strecurați prin fularul ridicat până la ochi, tot universul se înghesuia lângă sobă, acolo era căldură, în jurul ei, acolo
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
un geamăt ce urca până la ghizduri și se reflecta în privirile înguste ce sperau să vadă apa gâlgâind în fântână ... Viața era condensată în rutine scurte: dimineața o goană scurtă la veceul din fundul curții, cu mâinile strângând la piept cojocul, spălatul pe mâini și față cu o apă din oala ce stătea permanent pe plită, o cană cu lapte fierbinte, rânitul din grajdul vacii, lăturile pentru porci, lemne pentru plită și pentru sobă și gata, restul timpului cu spatele lipit
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
-se că nici n-o simt. Pînă a pleca, de zor, Stă o clipă pe un nor (La gât, iată, îi lucește, Un medalion c-un pește). Dacă mai întâi se-nchină, Noaptea va trece senină! De-și scutură albul cojoc, Fulgii mari ne-aduc noroc! De își scutură nervos Părul alb și mătăsos, Asta nu-i deloc a bună, Vor cădea ninsori, o lună! De-și scutură barba (de lapte), Va ninge noapte de noapte! De își scutură mustața, Va
MOŞ NICULAI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368741_a_370070]
-
care trecuse. Chiar dacă diminețile erau răcoroase se simțea totuși, că vine primăvara. Dispăruseră temperaturile negative. Ghioceii începură să apară din loc în loc prin grădinițele din fața blocurilor. Bucureștenii așteptau o ultimă zburlire a Babei Dochia până să-și lepede cele nouă cojoace, conform legendei populare și, să-și ia la revedere definitiv de la iarnă, până prin decembrie viitor. Institutul Meteorologic prin mesageri ca Romica Jurcă sau Busu, ori ceilalți prezentatori ai știrilor meteo de la celelalte televiziuni private, menținea trează vigilența locuitorilor capitalei anunțând
ROMAN , CAP. CINCI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363606_a_364935]
-
uricioasă Ce vede că apare-n noi veșmânturi, O vreme pentru toți prietenoasă. Deși i-e rudă noua primăvară, Sora mai mare-n gri vrea s-o îmbrace, Geloasă c-a ieșit puțin pe-afară, În verde peste albele-i cojoace. Și-atunci a-ngrămadit pe prispă norii, În tonuri triste, ca o-ntunecare, Umbrindu-i primăverii obrăjorii, Ce străluceau ca niște mărțișoare. Un ultim viscol o mai ceartă încă Și vrea s-o-nchidă-n casa-i de cleștare, Dar peste toate, liniștea adâncă, Se-
IARNĂ PRICINOASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363730_a_365059]
-
cuminte, cu mâna întinsă, mai dorea și altceva ce nu se poate, mormăia și pleca mai departe. - Altul la rând. - Dom' primar... - Ce e mă', nu-ți convine ce-ai primit? - Dom' primar ... uite ce-am găsit aici și arată cojocul nu prea elegant pe care-l încerca, fără prea mare tragere de inimă. - Ce-ai găsit mă' ? - Uite bre, ai naibii italieni au trimis un cojoc în care am găsit buletinul dumitale înăuntru. Mari pișicheri, bre, macaronarii ăștia și face
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
-ți convine ce-ai primit? - Dom' primar ... uite ce-am găsit aici și arată cojocul nu prea elegant pe care-l încerca, fără prea mare tragere de inimă. - Ce-ai găsit mă' ? - Uite bre, ai naibii italieni au trimis un cojoc în care am găsit buletinul dumitale înăuntru. Mari pișicheri, bre, macaronarii ăștia și face cu ochiul spre cojocul arătos, aproape nou al primarului. Nu mai e nevoie de nici un comentariu. Dumneavoastră cum ați primit moda buricelor goale, că la noi
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
pe care-l încerca, fără prea mare tragere de inimă. - Ce-ai găsit mă' ? - Uite bre, ai naibii italieni au trimis un cojoc în care am găsit buletinul dumitale înăuntru. Mari pișicheri, bre, macaronarii ăștia și face cu ochiul spre cojocul arătos, aproape nou al primarului. Nu mai e nevoie de nici un comentariu. Dumneavoastră cum ați primit moda buricelor goale, că la noi și cele slabe și cele plinuțe, au adoptat-o fără să clipească? S-a dus perioada în care
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
văzut niciodată!, răspunse cel întrebat, fără ocolișuri. “Ha-ha! V-ați înțeles amândoi carevasăzică, zise sarcastic și dregându-și într-adins vocea pițigăiată, parcă pentru a-și da importanță de o descoperire nouă care ne scăpase. O să am eu ac de cojocul vostru!”, tună amenințător. Era aproape de miezul nopții, dacă nu și trecut. “I-al și știi ce ai de făcut !” se adresă maiorul securistului, care aduseseră pe cel care-mi fusese necunoscut până atunci și care bănuiam că este unul dintre
INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
-
cu purcei, Fug copiii după ei. “ „Soro! striga mătușa Marea- hai, că vin pițărăii!“ Mari- se impacientau vecinele- ieși tu, că trec pițărăii ! Bunica își punea repede ghetele, se lega cu basmaua de lână neagră, peste părul blond, ondulat, lua cojocul fără mâneci din cuier, în mâna stângă ținea unul din coșuri, iar cu cea dreaptă punea câte un pițărău în traista atârnată de gâtul copiilor. Îmbujorati de nevinovăția iernii, copiii treceau ca frunzele din jurul cupei de argint pentru împărtășanie. Tanti
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
sfințenie vechile hrisoave de împroprietărire, pecetluite cu sigiliul domnesc al bătrânului Ștefan. Dar te pui cu Vodă Mihalache?! Acesta, neputând ajunge la vreo înțelegere cu răzeșii, a ticluit un vicleșug, căruia țăranii miteșteni nu i-au putut găsi ac de cojoc. Într-o zi, Mihail Sturza, domnul Țării, a trimis la Verșeni episcopi și preoți, pasă-mi-te pentru o procesiune de întărire a hotarului, șters de vremuri, dintre cele două sate. Cu alai mare și cu sfintele icoane în frunte
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
nu-și doreau soacre rele se sileau din răsputeri să nu muncească deloc pe 1 martie. Oricum, motivația celor care nu lucrau în această zi era aceea că altfel Babă Dochia s-ar fi maniat și mai tare, scuturându-și cojoacele vreme de nouă (sau 12) zile la rând! O altă componentă importantă a zilei de 1 martie privea practicile de purificare. În Moldova, ca și în întreg spațiul românesc, împreună cu derularea acțiunilor rituale, oamenii recurgeau și la puterea cuvântului. Obligatoriu
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
cu blândețe câteva palme: O stropește cu apă doar, doar și-o reveni. Nimic! - Te-am prins în flagrant pe viu și acum tot dumneata faci fițe? Dacă nu te trezești, te duc la poliție și... au ăia ac pentru cojocul dumitale. Ce ar fi la o adică să mă duc cu moarta în spate la gabori și să le-o dau în bună stare? Între timp apare Zambilica: - A murit Ghiță, a murit Ghi... Se oprește și nu îi vine
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
Corintul, iese prin Bosfor și trece în Pontul Euxin, stabilindu-se la Tomis. Acum începe marea lui decepție. Clima aici e foarte aspră, iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349285_a_350614]
-
luat ca un rob al lui Dumnezeu, în timp ce Iisus a fost luat ca Fiul Omului; Ilie cu o căruță de foc, Iisus a fost luat de un nor, precum zice Isaia, „șade pe nor”; Ilie, la înălțarea sa, a slobozit cojocul său asupra ucenicului Elisei, în timp ce Iisus, după ce s-a înălțat la Tatăl, a făcut să pogoare asupra ucenicilor săi Duhul Sfânt și a făcut nu numai un proroc, ci mii și au fost mai mari și mai slăviți decât Elisei
CINE A FOST PROROCUL ILIE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349344_a_350673]
-
și-a închinat întreaga viață acestei slujiri, împletind în mod exemplar asceza și rugăciunea cu munca creatoare. Ducea o viață aspră, se purta cu simplitate și nu păstra niciodată mai multe rânduri de haine. Dacă întâlnea oameni necăjiți, le dădea cojocul din spinare, ciorapii și chiar încălțările. Era mulțumit când vedea în jur oameni mulțumiți. Dormea oriunde, chiar și pe jos. Spovedea zile întregi, mulțumindu-se să ațipească pe un scaun câteva minute. Când slujea la bisericile satelor din jur, unde
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
de caprifoi, grilajul, oricât îl înzorzonaseră cu bețe de fier-beton, sudate ba cruciș, ba curmeziș, oricâte arcuri și arculețe îi montaseră deasupra, n-ar fi avut niciun haz. Ca orice grilaj, de altfel. Dar caprifoiul îmbrăcase metalul, semănând cu un cojoc mițos de frunze și flori galbene, mirosind a miere. Aroma florilor, mai cu seamă vara pe înserat, se simțea de departe. Îmi aduce aminte de partea mea preferată din Jardin du Luxembourg, îi spusese nu de mult, pronunțând graseiat, un
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
ea pe un ton imperativ. Eleonora îl luă pe Petru de mână și îl târî în mijlocul sălii, unde îl zări din nou pe trădător în brațele aceleiași blonde, care nu era din sat, altfel ar fi avut ea ac de cojocul ei mai târziu. Se apropie de perechea rivală și îl îmbrățișă cât mai afectuos pe Petru, surprinzându-l plăcut pe acesta. Nu se aștepta la o asemenea primire din partea fetei care până acum nu-i dăduse nici o atenție, chiar dacă și-
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
potecile pe care încă mai băltesc ochiuri de zăpadă, de puzderia de ghiocei, toporași, brândușe și viorele ce se ițesc din pământul nezbicit, făcându-și loc printre frunzele uscate căzute astă-toamnă. Chiar dacă mulți sceptici îți vor povesti despre Dochia și cojoacele ei și îți vor spune că ești un visător, că nu se face primăvară cu o floare, nu te lăsa descurajat de acest verdict. Odată cu prima zi din mărțișor, s-a schimbat anotimpul! Uitată este vremea imortelelor, în parcuri și
MĂRŢIŞOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347648_a_348977]
-
multă zăpadă! Crengile brazilor și a molizilor gemeau de covoare albe de omăt! Soarele, când și când, răzbătea printre nori, făcând ca toate plăpumile de ninsoare să strălucească în lumina albă, făcând verdele cetinii brazilor să răzbească cu greu printre cojoacele de zăpadă pufoasă. Era bun cercetaș al urmelor jivinelor din sălbăticie. Ochii lui scrutau toate cotloanele pădurii, urmărind neobosite urmele de vietăți de prin zăpadă. Și nu erau puține. Mai mici, mai mari. Uite, astea trebuie să fie de vulpe
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
lungul plaiului. Se apropie de el, îl întoarse într-o parte. Da, acum îl recunoscu, era Mihai al lui Macovei. Doară erau vecini de cătun. Văzu că trupul celui căzut încă mai era cald. Nu stătu mult pe gânduri, dezbrăcă cojocul său cel gros și cald, înveli cu el pe cel înghețat, puse repede niște crengi pe sanie, așternu multă cetină de brad, apoi mână calul să urce cât putea de repede peste deal, spre casă. Nu trecu mult, și-au
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
cu ochi-nchiși Cà nu suntem prea deciși, Sà luàm plugul, sà aràm Hatul, sà-l mai curàțàm... Cà de nu suntem uniți, De minciunà zàpàciți Vom claca în sàràcie. Triumfând marea hoție! De minciunà prinși în joc, Ne furàm propiu cojoc. Iar borfașii doar profità Si ne furà a nostrà pità! De politicà sàtui Am pus adevàu-n cui, Si tràim de azi pe mâine O viațà tristà de câine! Referință Bibliografică: Minciuna / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125
MINCIUNA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347725_a_349054]
-
și tăioși. Iar Fulgoii, biciuiți de Viscorilă, urlau bezmetici ca o imensă haită de lupi înfometați. Dar să-l fi văzut pe NĂMEȚILĂ! O namilă cât trei munți puși unul peste altul și, pe deasupra, încă trei stânci țuguiate. Purta un cojoc imens din care se prăvăleau avalanșe în torenți iuți, atunci când mergea cu pași hurducați și împiedicați. Dacă te pălea fericirea să fii în apropierea lui, îți găseai mormântul sub troienele ce-ți cădeau în cap. Namila își avea sălașul într-
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
fine, baba FRIGUROASA era înfofolită cu șapte broboade peste care mai avea o căciulă cu urechi. Din broboade abia își făcea loc un nas borcănat, cu brumă la nări, iar la gură două sloiuri de gheață. Avea pe ea nouă cojoace, de arăta ca un cubuleț bondoc, împiedicându-se de ele când le târa prin zăpadă. Dar ițele împărăției le țesea Iarna cu marele dregător, generalul Prăpădenie, comandantul tuturor armatelor sale, de care ascultau toți ceilalți slujitori, o matahală umflată și
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]