35,470 matches
-
subliniază că, chiar și în exteriorul său, omul să arate că a fost creat după chipul lui Dumnezeu și că are însușirile necesare de-a se face asemenea cu Dumnezeu<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, PG XLIV, col. 133D și 136C. footnote>. Omul după chip e pentru Sfântul Grigorie ceea ce omul e prin natură. Chipul cuprinde „atât ceea ce noi numim viața intelectuală (νοῦς), cât și viața supranaturală (πνεῦμα); ansamblul acestor realități constituie natura, căreia i se opune viața
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Aubier, Paris, 1944, p. 53. footnote>. Omul e făcut după chipul lui Dumnezeu ca să oglindească pe Dumnezeu în el<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, PG XLIV, col. 136D. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om - εἰχών - este izvorul bogățiilor dumnezeiești, dăruite omului de Creator încă din momentul creației și ansamblul tuturor elementelor care caracterizează dumnezeirea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, col. 156A. footnote>. Chipul lui
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
hominis opificio, PG XLIV, col. 136D. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om - εἰχών - este izvorul bogățiilor dumnezeiești, dăruite omului de Creator încă din momentul creației și ansamblul tuturor elementelor care caracterizează dumnezeirea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, col. 156A. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om constă în prezența tuturor bunurilor, tuturor bunătăților din ființa omului, în natura omenească „înnăscută tendința după bine”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De Beatitudinibus, PG XLIV, col. 1249. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, col. 156A. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om constă în prezența tuturor bunurilor, tuturor bunătăților din ființa omului, în natura omenească „înnăscută tendința după bine”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De Beatitudinibus, PG XLIV, col. 1249. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om constă „în puterile lui spirituale, în rațiune, în liberul arbitru, în sentiment, în demnitatea sa împărătească în univers, în simplitatea sufletului, în nemurirea lui, în puterea de a cunoaște pe Dumnezeu, de a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
apropie de cel drept, însuși să fie drept. Numai un îndurător să se apropie de cel prea îndurat și numai un prieten al oamenilor, de cel iubitor de oameni”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et resurrectione, PG XLIV, col. 89AB și 93BC. footnote>. Când omul este lipsit de patimi, de orice rău și plin de virtuți are în el pe Dumnezeu, este asemenea cu Dumnezeu. „Omul devine asemenea cu Dumnezeu prin virtuți”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De virginitate
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
93BC. footnote>. Când omul este lipsit de patimi, de orice rău și plin de virtuți are în el pe Dumnezeu, este asemenea cu Dumnezeu. „Omul devine asemenea cu Dumnezeu prin virtuți”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De virginitate, PG XLVI, col. 372CB. footnote>. Dumnezeu Care ne-a dat puterea să devenim asemenea cu El, ne-a lăsat ca să fim lucrătorii asemănării noastre cu El. Chipul ajunge la desăvârșire, când firea omenească devine asemenea firii lui Dumnezeu, când dobândește participarea întreagă la
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Cântărilor, omilia a II-a, PSB, vol. 29, p. 135. footnote>. Însă, după cădere, cu ajutorul harului, se poate reface chipul lui Dumnezeu din om, așa cum subliniază Sfântul Grigorie de Nyssa<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De hominis opificio, PG XLIV, col. 193D. footnote>. Așa cum am subliniat și mai sus, prin binecuvântarea lui Dumnezeu, omul fusese într-o stare cu adevărat înaltă și măreață, căci a fost pus să stăpânească pământul (Fac. 1, 28-30) și toate cele ce cuprinde acesta, era frumos
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
după chipul Celui neprihănit, care nu cunoaște pătimirea, deschis la suflet și încrezător, ca unul care singur a avut bucuria și desfătarea să vadă pe Dumnezeu față către față”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, VI, PG XLV, col. 29B. footnote>. Asemănarea cu Dumnezeu i-a fost dată omului numai ca o înclinare, în potență, însă înfăptuirea ei, așa cum există în intenția lui Dumnezeu, nu se putea realiza decât prin propria autodeterminare liberă a omului însuși<footnote Diacon magistrand
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Sfântă a Sfintelor, începând de la botez, în chip ascuns, Hristos, pentru a se face tot mai arătat, și noi înșine trebuie să arătăm pe Cel ce ne-a renăscut<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic, XL, PG XLV, col. 104B; cf. Ierom. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, p. 600. footnote>. Prin Botez, este refăcută natura omului, „din stricăcioasă spre nestricăcioasă, reînnoindu-se din omul cel vechi, spre chipul celui ce l-a creat la început în chip
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
600. footnote>. Prin Botez, este refăcută natura omului, „din stricăcioasă spre nestricăcioasă, reînnoindu-se din omul cel vechi, spre chipul celui ce l-a creat la început în chip deiform”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, II, PG XLV, col. 468C. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa vorbește și de dezbrăcarea naturii umane de „tunicile de piele”. După ce protopărinții au căzut în păcat, s-a rupt comuniunea cu Dumnezeu<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De infantibus præmature abreptis, PG XLVI, col
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
col. 468C. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa vorbește și de dezbrăcarea naturii umane de „tunicile de piele”. După ce protopărinții au căzut în păcat, s-a rupt comuniunea cu Dumnezeu<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De infantibus præmature abreptis, PG XLVI, col. 176C. footnote>, ei au fost dezbrăcați de fericirea dumnezeiască și s-au îmbrăcat în „tunici de piele”, adică trăsăturile vieții animalice, care erau străine firii umane la început<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa ...”, pp. 596-597
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 8, PSB, vol. 30, pp. 301-302. footnote>. Prin Botez, „ne dezbrăcăm de tunicile din piele și ne îmbrăcăm în Hristos”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XXXII, PG XLIV, col. 1004D. footnote>. Sfântul Grigorie afirmă că dezbrăcarea tunicilor din piele se produce prin Botez, ritualul în sine al tainei arătând limpede această noțiune simbolică prin care catehumenul renunță la vechile haine și, după Botez, se îmbracă în hainele albe, luminoase
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Anul XX (1961), Nr. 3-4, p. 351. footnote>. În opera In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie descrie acest progres neîncetat al sufletului, sub chipul miresei ce „a îmbrăcat pe Hristos”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, IX, PG XLIV, col. 968C. footnote>. Nașterea prin Botez înseamnă „reconstituirea naturii umane, înnobilarea elementelor care o compun, pentru că ele se înfăptuiesc prin unirea cu Hristos”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, p. 401. footnote>. Botezul nu ne oferă îndumnezeirea finală, ci ne
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cu Dumnezeu, atât cât este cu putință naturii noastre omenești? Pentru aceasta, fiindcă ai primit să fii creștin, străduiește-te ca să te faci asemenea cu Dumnezeu: îmbracă-te în Hristos”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 369BC. footnote>. Harul primit la Botez devine lucrător doar în măsura împlinirii poruncilor sfinte și primitorul trebuie să se angajeze și în stăruința pentru sporirea harului, darurile Botezului trebuind cultivate și desăvârșite prin voința liberă a omului. Botezul a curățit
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
poate spune: «Dacă tu ai fi fiul Meu ar trebui ca și viața ta să fie încununată cu însușirile Mele bune. Altfel, Eu nu recunosc în tine icoana ființei Mele»”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De Oratione dominica, PG XLIV, col. 1144A, 1148C. footnote>. Cel ce nu-și stinge dorința de a păcătui este ca și cum nu a trecut prin apa Botezului Precum vom vedea în citatul următor al Sfântului Grigorie, el precizează că cei ce păcătuiesc, chiar dacă au trecut prin apă
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
148. footnote>. Conchizând, putem sublinia că a fi creștin înseamnă a fi desăvârșit sau pe calea desăvârșirii. „Gândul, cuvântul și fapta trebuie să activeze în chip demn de numele de creștin”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De perfectione, PG XLVI, col. 284A. footnote>. Diac. Dr. Liviu PETCU - Asistent cercetător științific, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, Universitatea „Al. I. Cuza”. Email: patristica 10@yahoo.com
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
miozitic. Pacienții cu PM au mai multă slăbiciune musculară decât durere, iar cei cu PMR au mai multă durere decât slăbiciune. 3. Neoplazii diverse se asociază cu durerile musculare la nivelul membrelor: digestive - gastric, pancreatic și colonic pulmonar endocrine - ovarian, col uterin PMR-ul nu se asociază cu neoplazii. 4. Infecțiile cronice se asociază cu mialgii: în endocardita bacteriană pacienții au hemoculturi pozitive, febră și mialgii. 5. Fibromialgia se caracterizează prin prezența punctelor sensibile miofasciale. La acești pacienți, testele de laborator
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
controlează simptomele bolii. Boala se vindecă după trei-cinci ani. Terapia cu cortizon se asociază cu efecte secundare importante, având în vedere eșantionul de populație vârstnică și timpul îndelungat de utilizare. Aceste complicații sunt - diabetul zaharat, hipertensiunea, osteoporoza cu fracturi de col femural, cataracta, glaucomul. Terapia cu cortizon crește riscul de boală cardiacă ischemică, insuficiență cardiacă, boală periferică vasculară și boli cerebrovasculare. Este foarte important de a se utiliza doza optimă de prednison pentru fiecare pacient, realizând o balanță între efectele bune
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
iubirii de oameni, căci, într-adevăr, multe sunt cele care caracterizează creștinismul, dar mai mult decât toate și mai puternică decât toate este dragostea reciprocă și pacea<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 31, 1, la Evrei, P.G., LXIII, col. 213. footnote>. Creștinismul consideră iubirea ca avându-și rădăcinile în natura lui Dumnezeu<footnote William R. Clough, To be loved and to love, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol. 34, No. 1, p. 29. footnote>. Sfântul Evanghelist Ioan
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Hristos am aflat că Dumnezeu este iubire, că Dumnezeu ne este Tată iubitor, iar noi suntem fii ai Lui. Dumnezeu este iubire, iubirea e viața însăși a naturii divine<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre suflet și înviere, P.G., XLVI, col. 196 C. footnote>, iubirea ține ființial de Dumnezeu<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, București, 1978, p. 297. footnote>, iar potrivit teologului Pavel Florensky este chiar ființa lui Dumnezeu, este actul Lui substanțial<footnote P. Florensky apud
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
1906, pp. 70, 72. footnote>. De aceea, în alt loc, același Sfânt Părinte ne îndeamnă în felul următor: Dumnezeu ne-a dat multe căi de mântuire; să nu le nesocotim<footnote Idem, Omilii la Faptele Apostolilor, XXI, 4, P.G., LX, col. 169. footnote>. Iubirea lui Dumnezeu față de om constituie rațiunea și condiția procesului soteriologic. În virtutea acestei iubiri, Dumnezeu nu s-a întors cu totul de la zidirea Sa, nici n-a uitat lucrurile mâinilor Sale când omul s-a desprins, prin păcat
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
chenoză chipul de rob (Filip., 2, 6-11), spre o apropiere deplină față de noi, făcând din păcatele noastre, păcatele Sale, pentru a face din dreptatea Sa dreptatea noastră<footnote Fer. Augustin, Ennarrationes in Psalmos. Ennarratio II in Psalmum XXI, P.L., XXXVI, col. 171. footnote>. În operele lor, Părinții Bisericii au făcut dese referiri la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale. În literatura patristică s-a pus un deosebit accent pe întruparea Fiului lui Dumnezeu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
de a alcătui și sistematiza întreaga învățătură dogmatică despre Întrupare, taina cea mare a creștinătății (I Tim., 3, 16), această taină cu totul misterioasă a venirii lui Dumnezeu la oameni<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Questiones ad Thalasium, 66, P.G., XC, col. 621. footnote>, ci ei vorbesc la cererea ucenicilor, dorind să-i învețe și să-i îndemne pe aceștia, pe calea căutării lui Dumnezeu și a trăirii în El, fiindcă El ni s-a revelat nouă atât cât suntem în stare
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
4, 16), ne revelează în primul rând iubirea lui Dumnezeu. El a luat trup ca noi numai din iubire: în afară de aceasta, altă cauză a Întrupării nu există<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia V la Evrei, I, P.G., LXIII, col. 47. footnote>. Întreagă Sfânta Treime participă la Întruparea Domnului Hristos: în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul, se
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
-L iubești pe Dumnezeu? Dumnezeu a început să locuiască în tine. Iubește pe Cel care a început să locuiască în tine pentru ca Desăvârșitul tău Locuitor să te desăvârșească și pe tine<footnote Fer. Augustin, Comentar la I Ioan, P.L., XXXV, col. 2043. footnote>. Așadar, noi Îl iubim pentru că am fost iubiți de El mai întâi, și astfel, uniți cu El prin iubire, primim iubire din iubirea Lui față de noi care este infinită. Noi, cei care ne-am simțit iubiți, sub îndrumarea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]