1,893 matches
-
loc de cinste îi Doar câte-un păcătos, la dulce, azi râvnește - Ptiu!... Doamne, iartă-mă!... își zice-n sinea lui! Iară în Joia Mare ceara se topește Se împistresc* la ouă sau se fierb cu ceapă Se coace și colacul, fașâr* se pregătește, Să aibă creștinul după ce bea... apă! Ia foc cimitirul, lumini îs aprinse, Bucuria-i mare: - Cristos a-nviat! Cerul se deschide, doruri mai sunt stinse, Lumină-i în suflet: - Adevărat a-nviat! Cituș - buchețel; Referință Bibliografică: Săptămâna Mare / Cornelia
SĂPTĂMÂNA MARE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1491908589.html [Corola-blog/BlogPost/368874_a_370203]
-
și se roșesc ouăle. Credință este ca, în această zi, morții vin pe la vechile lor locuințe, unde stau până la Moși sau Sărbătoarea Moșilor (sâmbătă dinainte de Rusalii sau Duminică Mare), când se fac împărțeli de plecarea sufletelor, cănd morții pleacă cu colacul și cu oală pe care le-au căpătat. În Joia Mare, dis-de-dimineață, se împart, între neamuri și la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi (cartofi), pe care le pun în ulcele noi, frumoase, împodobite cu floricele numite brebeni. Se
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
oală pe care le-au căpătat. În Joia Mare, dis-de-dimineață, se împart, între neamuri și la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi (cartofi), pe care le pun în ulcele noi, frumoase, împodobite cu floricele numite brebeni. Se face un colac lung, numit uitată, care se dă pentru morții uitați. Se duc femeile la tămâiat și aruncă două căldări de apă pe mormânt; după aceea merg la gârla și aruncă nouă căldări cu apă pe iarbă verde. Apoi mai duc apă
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
roșesc ouăle. SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Credință este ca, în această zi, morții vin pe la vechile lor locuințe, unde stau până la Moși sau Sărbătoarea Moșilor (sâmbătă dinainte de Rusalii sau Duminică Mare), când se fac împărțeli de plecarea sufletelor, cănd morții pleacă cu colacul și cu oală pe care le-au căpătat. SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. În Joia Mare, dis-de-dimineață, se împart, între neamuri și la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi (cartofi), pe care le pun în ulcele noi, frumoase, împodobite cu floricele numite
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. De ce să nu îți săruți prietenii în Joia Mare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101190_a_102482]
-
care le-au căpătat. SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. În Joia Mare, dis-de-dimineață, se împart, între neamuri și la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi (cartofi), pe care le pun în ulcele noi, frumoase, împodobite cu floricele numite brebeni. Se face un colac lung, numit uitată, care se dă pentru morții uitați. Se duc femeile la tămâiat și aruncă două căldări de apă pe mormânt; după aceea merg la gârla și aruncă nouă căldări cu apă pe iarbă verde. Apoi mai duc apă
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. De ce să nu îți săruți prietenii în Joia Mare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101190_a_102482]
-
furnica/ Când moare n-are nimica. Și mai am una: 'Dar-ar Dumnezeu cărare/Pe sub pământ umblătoare/ Să se-ntoarcă cel ce moare'. Dar-ar Dumnezeu să ne putem înturna înapoi. Oricum, de sărbători, de nașterea Mântuitorului se pune un colac pe masă, se leagă picioarele de la masă. Asta ce înseamnă? Că la masă sunt morții și viii la un loc. Astea sunt sărbătorile. Numai că trebuie să știm să ne raportăm la ele și să trăim în rost”, afirma Grigore
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]
-
au generat schimbări majore în mentalitatea și conduita oamenilor. S-au născut rivalități și tot felul de conflicte. Au apărut presiuni cu privire la susținerea materială a unor anumite persoane publice. Refuzul ducea de la sine la suspendarea ori anularea autorizației de funcționare. Colac peste pupăză, furturile, prin acte ori direct din mărfuri, au lăsat goluri greu de acoperit. Zecile de controale, fie de la garda financiară, poliția sanitară, pompieri și poliția economică, fie de la altele mai mult ori mai puțin cunoscute, se lăsau cu
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
pedalat pe bicicleta copilăriei, veche și ruginită, obosită de drum și de clipe în orașul de taină și dor: Ruga. Mergeam încordat pe alei în zgomot de lacrimi trimise spre cer, ofrandă și dorință. Lumânări la ferestre mulțumeau nopții, lângă colaci cu iz de smerenie și spațiu sacru. Umbre ale privirilor deznădăjduite se ridicau deasupra bisericii închise, ca într-un dans al iertării. Încolțit de tulburare, amorțit, încătușat de teama necunoscutului împingeam bicicleta spre marginea orașului, hrănit cu suspin și rugăciune
CA ÎNTR-UN DANS AL IERTĂRII (A ŞASEA COLOANĂ) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ca_intr_un_dans_al_iertarii_a_sasea_gabriel_dragnea_1351766817.html [Corola-blog/BlogPost/369935_a_371264]
-
Ei, copiii, aproape că nici nu dormeau în acea noapte de emoție și de teama de a nu fi treji la ora șase, să pornească prin sat cu acest obicei. Primeau în traistele agățate de după umăr colăcei sau bucăți de colac, covrigi, mere, ori pâine, de la sătenii colindați. Umblau cete, cete și strigau la porțile țăranilor: "Hai ieșiți cu colăceii, că veniră pițărăii" și sătenii ieșeau în porți cu panerele pline cu colăcei, cu mere, țuică sau vin fiert și cinsteau
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478261901.html [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
înmormântare, ea era prima care se înființa în curtea omului pentru tradiționala pomană. Când, după slujbe, se făceau parastase, intra și ieșea de mai multe ori din biserică pentru a trece printre cei care-și pomeniseră morții și a primi colaci și bă¬u¬tu¬ră, sfârșind, firește, prin a se îmbăta criță. Când erau Moșii de vară, adică înaintea Rusaliilor cu o săptămână, pe la noi se obișnu¬iește să se dea de pomană ulcele de pământ sau căni pline cu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Mărturii > PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. Autor: Sorin Andreica Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului XII COLAC PESTE PUPĂZA Dragostea dintre mine și viitoarea soție era foarte mare, iar o parte din scrisorile pe care le-am trimis în cei doi ani de școală - spicuiesc eu acuma cateva pasaje mai semnificative - șunt o mărturie a episoadelor trăite
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_8_sorin_andreica_1338397404.html [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
în copilărie taine din prefacerea pietrei? Ce folosință dădea din daltă stanelor brute cărate din carieră? M-am ridicat „copăcel” Și tata mă lua cu el, Mergeam cu tata Ilie Sus în deal la chetrărie, Să aleagă chiatră bună Pentru colaci de fântână. Și cioplea, dragul meu tată Roți de mori și cruci de chiatră Și-atunci când cioplea, cânta Tot cânta și fluiera... Cântecul îi dădea energie și spor, ori îi ținea de urât, ori credea că piatra îl ascultă și
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468610256.html [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
al lui Sábato, când colegul meu se decide să mă întrebe ce citesc. Aici ar trebui să menționez faptul că literatura nu părea să se numere printre pasiunile colegului meu, iar întrebarea lui era una de complezență, un fel de colac de salvare atunci când nu știi despre ce să mai vorbești și se petrece un eveniment în jur care îți oferă șansa să distragi atenția de la faptul că nu ai subiecte comune de conversație cu cineva. Un colac pe care eu
Despre Gaudeamus, „Viaţa şi opera” lui Cristian Tudor Popescu şi farfuriile cele bune by https://republica.ro/despre-gaudeamus-zviata-si-opera-lui-cristian-tudor-popescu-si-farfuriile-cele-bune [Corola-blog/BlogPost/338666_a_339995]
-
un fel de colac de salvare atunci când nu știi despre ce să mai vorbești și se petrece un eveniment în jur care îți oferă șansa să distragi atenția de la faptul că nu ai subiecte comune de conversație cu cineva. Un colac pe care eu l-am apucat cu ambele mâini. M-am apucat, așadar, să îi vorbesc despre opera lui Sábato, mai mult ca să scap de liniștea aceea apăsătoare și fără să mă aștept să trezesc cel mai mic interes. M-
Despre Gaudeamus, „Viaţa şi opera” lui Cristian Tudor Popescu şi farfuriile cele bune by https://republica.ro/despre-gaudeamus-zviata-si-opera-lui-cristian-tudor-popescu-si-farfuriile-cele-bune [Corola-blog/BlogPost/338666_a_339995]
-
te-ai băgat în mine și uite-acuși e primăvară și o să-mi fac un cuib în tine și n-o să ies de-ar fi cadă din cer vreo ploaie cu dolari și nici să văd trecând pe stradă câinii cu colaci în coadă de-ar fi cât roata carului de mari Referință Bibliografică: spune-mi ca astă vară / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 782, Anul III, 20 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile
SPUNE-MI CA ASTĂ VARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Spune_mi_ca_asta_vara_george_safir_1361420619.html [Corola-blog/BlogPost/351959_a_353288]
-
Nu cumva să treci pe la neica Mitru, ai înțeles? Andrei a sărit pârlezul prin spatele grădinii, și-ntr-o jumătate de oră era în Culme, unde a găsit calul înfășurat de-un tufan. L-a desfăcut în grabă și, făcând colac funia pe care a prins-o de oblâcul de la șa, abia a reușit să-l încalece. Îmboldindu-l fără milă în coaste cu tocurile cizmelor, l-a făcut numai spume până a ajuns în Vâlceaua Bejanului, unde i-a dat
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
și din motivele sale, încât nici nu și-au dat seama că nu au precizat locul revederii. Au mâncat în grabă, mai ales Iustin, care a avut o distanță mai mare de parcurs până la restaurantul hotelului în care era cazat. Colac peste pupăză, acolo era un întreg protocol la servitul mesei, potrivit celor mai moderne standarde, ceea ce presupunea un interval de timp mult mai mare comparativ cu cel destinat mesei de prânz la vila în care se stabilise Laura. Acesta a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1428358894.html [Corola-blog/BlogPost/373880_a_375209]
-
când am ajuns la marea unitate, am avut parte de o primire rece. Pe nimeni nu interesa rezulatele noastre la trageri, ziceau că aveau ordine mai importante de îndeplinit. Nici pomeneală de vreo recompensă pe care o așteptam ca mortul colacul, mi-era dor de câteva zile de permisie. Nu mult am așteptat să aflu care erau ordinele extraordinare date de către comandantul suprem al apărării că, peste trei zile, ni s-a luat echipamentul de gală cu care ne mândrisem când
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377837581.html [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
pare Și mă priveai cerând, din ochi recurs, Iar eu te conduceam în Roată Mare Să văd dacă ți- e teamă, uite- asa Și te puneam mereu la încercare. N- aveai deloc pe "vino- ncoa" Așa că am decis să fii colacul de salvare. Și ai intrat în viața mea c- o floare. Eram doi tineri însetați de viață Poate- a rămas un semn de întrebare, Dar nimeni n- a rostit- o- n față. N- am renunțat la noi, să știi, Deși
VISE PRAFUITE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1460557916.html [Corola-blog/BlogPost/368943_a_370272]
-
urmare, la sfârșitul zilei de muncă Ghiocel, mult mai optimist în privința viitorului imediat, trecea calm, zâmbind destins pe lângă statuia amplasată la ieșirea din fabrică, una uriașă, făcută din ipsos și care înfățișa un muncitor cu o figură dârză plus un colac de frânghie pe umăr și câteva caiele în mâna stângă amplasată în dreptul inimii. Numai că la bufet, Gorgozu’, șeful localului, se uită cu dispreț la caiele oferite și puse în silă pe tejghea doar o cinzeacă de matrafox. Lui Ghiocel
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407255724.html [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
țările sărace Copii din flori iubesc florile crezând că-s tații lor Cocoșul cântă, găina ouă, puiul de sub coajă vrea omletă Comunismul a fost o plagă, postdecembrismul o rană, tehnocrația tăcere Tehnocrația politicului lucrează la lumina luminiței dela capătul tunelului Colacul de salvare salvează viața înecaților, dar nu și al inculpaților Băncile prin credite stresează, cele din parc produc liniștirea Când stai în calea progresului, rămâi de căruță Complicii în afacerii spurcate, se curăță reciproc prin denunț În lumea haosului, mafia
AFORISME DE SEZON de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1449429835.html [Corola-blog/BlogPost/369073_a_370402]
-
împrejurare. Oi fi atins vreo coardă sensibilă în sufletul său, ori i s-o fi părut afirmația mea vreo aluzie nepotrivită la ceva, nu știu, rezultatul a fost că niciodată de atunci omul nu m-a mai privit cu simpatie. Colac peste pupăză, nu mult după aceea mi s-a întâmplat una și mai și. Pe la mijlocul anilor ’90, cu o ocazie oarecare, au fost invitați ca oaspeți de onoare la Casa de Cultură a sindicatelor din Lugoj rectorul Universității din Timișoara
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1440575998.html [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
șarpele - jind.. .. E totul rău, nimic nu-i bine, nici binele, nici răul nu-s buline, profundă silă, sete de adânc, aș vrea să urlu, nici să pot să plâng, ah, ciripitul păsării-n copac, ah, norul, pentru mine un colac, mă duc încet spre un înalt neant, prietenii-mi aduc energizant. Polen, lăptic de matcă, roș nectar, chiar Dumnezeu mi-oferă un pahar, e totul bine și nimic nu-i rău, cum să polemizez cu Dumnezeu? BORIS MARIAN Referință Bibliografică
INIMA RECE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Inima_rece_boris_mehr_1393565822.html [Corola-blog/BlogPost/362825_a_364154]
-
și-a întâmpinat oaspeții, după cum era și firesc, cu pâine și sare, în semn de dragoste, prețuire și respect. Cu toții știm că în tradiția creștin-ortodoxă pâinea reprezintă simbolul vieții, iar sarea ce i se alătură, mărește puterile magico-rituale ale acesteia. Colacul (forma arhaică a pâinii), proaspăt și rumen, a fost simbolul bucuriei și dovada ospitalității movilenilor. Activitatea a debutat cu alocuțiunea directorului Școlii Gimnaziale Movila Miresii, dar și cu urările de bine și felicitările primarului movilean, domnul Dumitru Panțuru, adresate atât
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_viju_1396972879.html [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
mele. A treia casă de pe stânga, stătea tăcută, cu obloanele lăsate, în așteptarea zilelor de vacanță, când o vom umple de povești iar, eu și sora-mea (una mai guralivă decât cealaltă!). Vom da căni de pomana morților nostri, cu colac, bănuț și flori la toartă (în Joia Mare), vom roșii ouăle și vom face friptură de miel împănat cu usturoi verde ... și-l vom asorta cu salată verde ... mmmmm ... Aceste gânduri îmi alungară tristețea matinală. După trecerea graniței ... surpriză din partea
ÎN PACEA SERII DE APRIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_pacea_serii_de_april_corina_lucia_costea_1333751362.html [Corola-blog/BlogPost/359129_a_360458]