310 matches
-
Parepa (zidită de pitarul Ștefan Macovei) și una la Degerați (construită în 1892 și finanțată de Gheorghe Grigore Cantacuzino). Comuna Inotești avea 1000 de locuitori, o școală unde învățau 64 de elevi și o biserică ortodoxă zidită în 1818. Comuna Colceag avea 943 de locuitori, școală funcțională din 1880 și biserică construită în 1885. În 1925, satele Parepa și Rușani au fost comasate într-unul singur, Parepa-Rușani, iar comuna Parepa-Rușani a luat și ea acest nume, având în acel an 1316
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
școală funcțională din 1880 și biserică construită în 1885. În 1925, satele Parepa și Rușani au fost comasate într-unul singur, Parepa-Rușani, iar comuna Parepa-Rușani a luat și ea acest nume, având în acel an 1316 locuitori. Tot atunci, comuna Colceag avea 1326 de locuitori, iar Inotești 1586. În 1938, aceste comune figurează în plasa Urlați din județul Prahova. În 1950, au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
plasa Urlați din județul Prahova. În 1950, au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ele au fost comasate în comuna Colceag, arondată reînființatului județ Prahova. În comuna Colceag se află (începutul secolului al XVIII-lea, refăcută în 1884), monument istoric de arhitectură de interes național, situată în cimitirul din satul Parepa-Rușani. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ele au fost comasate în comuna Colceag, arondată reînființatului județ Prahova. În comuna Colceag se află (începutul secolului al XVIII-lea, refăcută în 1884), monument istoric de arhitectură de interes național, situată în cimitirul din satul Parepa-Rușani. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
secolele al IV-lea-al V-lea e.n. și al IX-lea-al X-lea. Celelalte două, clasificate ca monumente de arhitectură, sunt casele Zenobia Pătârnac și Radu Oprea, datând de la începutul secolului al XX-lea și aflate în satul Colceag.
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
primii doi ani este studentă la actorie în clasa condusă de marele actor și profesor Octavian Cotescu. Acesta se stinge din viață când trece în anul trei. Ultimii doi ani de institut îi urmează sub îndrumarea regizorului și actorului Gelu Colceag. Absolvă Facultatea de Actorie în 1987. În 1985, în timpul studenției, este distribuită în rolul Ioana Popa din celebrul film "Declarație de dragoste", în regia lui Nicolae Corjos, rol care îi va aduce notorietate și un premiu de interpretare, influențându-i
Teodora Mareș () [Corola-website/Science/308796_a_310125]
-
facultății, a jucat la Teatrul Național din București în „Moartea unui comis voiajor“ de Arthur Miller (în regia lui Horia Popescu), în „O scrisoare pierdută“ (montată de Alexandru Tocilescu în 2000) și în „D’ale carnavalului“ (în regia lui Gelu Colceag în 2002). S-a transferat apoi la Teatrul de Comedie, unde a jucat în „Audiția“ de Aleksandr Galin (regia Mircea Cornișteanu - 2004), în „Avarul indrăgostit“ de Cristian Juncu (în regia lui Vlad Massaci - 2005) și în „Ce formidabilă harababură!“ de
Marius Florea Vizante () [Corola-website/Science/309902_a_311231]
-
la Teatrul de Comedie, unde a jucat în „Audiția“ de Aleksandr Galin (regia Mircea Cornișteanu - 2004), în „Avarul indrăgostit“ de Cristian Juncu (în regia lui Vlad Massaci - 2005) și în „Ce formidabilă harababură!“ de Eugène Ionesco (în regia lui Gelu Colceag - 2005). A jucat de asemenea în filme, colaborând în special cu regizorul Nae Caranfil, având roluri episodice în „É pericoloso sporgersi“ și „Filantropica“, precum și rolul principal în filmul " Restul e tăcere" (2008). A participat, de asemenea, la mai multe producții
Marius Florea Vizante () [Corola-website/Science/309902_a_311231]
-
în primii ani de comunism. Spectacolul avea o scenografie opulentă și pe actorul Florin Zamfirescu în rolul principal. În anul 1997 a avut loc premiera spectacolului „Cazul Gavrilescu”, pus în scenă la Teatrului Nottara din București în regia lui Gelu Colceag. Spectacolul „La țigănci” a mai fost reprezentat de trupa de teatru Catharsis din București, în regia Doinei Șandrea; Teatrul Bastion i-a acordat în anul 2007 premiul I, premiul pentru scenografie și cel pentru coregrafie. O altă montare teatrală a
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
și film. A jucat atât în piese de teatru cât și în filme. Ioana Barbu s-a născut la Timișoara, la 20 decembrie 1982. Este absolventă, în anul 2005, a Facultății de Film, secția de actorie, clasa profesorului dr. Gelu Colceag, din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București. Apoi a urmat cursurile de masterat în actorie la aceeași instituție de învățământ superior. A jucat în filmul Legături bolnăvicioase, regizat de Tudor Giurgiu, care a ieșit
Ioana Barbu (actriță) () [Corola-website/Science/313599_a_314928]
-
a fost comandantul-șef al forțelor armate otomane pe frontul din Moldova. Luptele principale au avut însă loc în Crimeea. În anul 1738, când centrul ostilităților s-a mutat pe râul Bug, comanda armatei otomane a fost preluată de Veli-Pașa, Colceag păstrându-și funcția de comandant al Cetății Hotin. După înfrângerea armatei otomane în bătălia de la Stăuceni (azi în Ucraina), la vest de Hotin, de către generalul rus Burkhard Christoph von Münnich, acestea a asediat Cetatea Hotin. Kolceak-Pașa dispunea doar de 900
Iliaș Colceag () [Corola-website/Science/313366_a_314695]
-
Cetatea Hotin. Kolceak-Pașa dispunea doar de 900 de oșteni în fața armatei ruse de peste 60.000 oameni. Von Münnich i-a oferit lui Kolceak condiții onorabile de predare a cetății. Ca urmare a capitulării la 30 august (19 august s.v.) 1739, Colceag a stat prizonier la Sankt Petersburg, împreună cu fiul său Mahmet-bey, până la sfârșitul războiului, petrecându-și timpul la curtea împărătesei Anna Ivanovna. După semnarea păcii cu turcii, Kolceak se hotărâse să se întoarcă acasă. Pe drum a aflat însă că sultanul
Iliaș Colceag () [Corola-website/Science/313366_a_314695]
-
Jitomir, Ucraina), unde a murit în 1743. Fiul său a intrat în slujba Rusiei, convertindu-se la religia ortodoxă. Sub țarina Elisabeta a Rusiei, familia Kolceak a fost înnobilată și a obținut mai multe moșii ca danie. Urmașii lui Iliaș Colceag au urmat, de cele mai multe ori, cariere militare. Fiul lui Mahmet, Lukyan Kolchak, a avut rangul de sotnik (locotenent major) al armatei cazacilor de pe Bug în timpul domniei țarilor Pavel I și Alexandru I, primind drept răsplată moșii în Gubernia Cherson. Dintre
Iliaș Colceag () [Corola-website/Science/313366_a_314695]
-
an în urmă în Marea Britanie și regizat de Emre Kayiș. Filmografie De-a lungul timpului, Tudor Chirilă a colaborat cu unii dintre cei mai valoroși regizori români de teatru, printre care Alexandru Tocilescu, Alexandru Darie, Alexandru Dabija, Iarina Demian, Gelu Colceag, Horațiu Mălăele. A debutat în anul 1995, cu “Trupa pe butoaie”, proiectul UNITER de teatru itinerant coordonat de regizorul Victor Ioan Frunză. Din anul 1996 face parte din trupa Teatrului de Comedie. În 2004 a caștigat un premiu UNITER pentru
Tudor Chirilă () [Corola-website/Science/313955_a_315284]
-
de teatru itinerant coordonat de regizorul Victor Ioan Frunză. Din anul 1996 face parte din trupa Teatrului de Comedie. În 2004 a caștigat un premiu UNITER pentru rolul Malvolio din “A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, în regia lui Gelu Colceag, fiind cel mai tânăr actor care a obținut această distincție până în acel moment . Roluri în teatru: Tudor Chirilă este solistul și co-fondatorul formațiilor Vama Veche și Vama. De-a lungul carierei a susținut concerte live în fața a milioane de spectactori
Tudor Chirilă () [Corola-website/Science/313955_a_315284]
-
scorul general de 8-1." Sferturi de finală "Dinamo București s-a calificat mai departe cu scorul general de 4-1." Semifinale "Anderlecht Bruxelles s-a calificat mai departe cu scorul general de 2-0." Portari: Costel Câmpeanu (10 jocuri/0 goluri), Sorin Colceag (1/0), Bogdan Stelea (22/0). Fundași: Ioan Andone (20/2), Anton Doboș (21/1), Florin Jelea (1/0), Michael Klein (23/2), Adrian Matei (10/0), Alpar Meszaros (15/1), Cornel Mirea (12/0), Iulian Mihăescu (24/7), Alexandru
FC Dinamo București în sezonul 1989-1990 () [Corola-website/Science/319395_a_320724]
-
Bie (8 septembrie 1854 - 29 ianuarie 1943) a avut 6 copii, ultimul fiind Charles Nicolaus (Carol Nicolae). Un nepot al sorei lui Joseph, Matilde, a ajuns episcop de Mechelen. O soră a lui Charles Nicolaus, Marguerite (Margareta) căsătorită cu Emil Colceag, petrolist și muzician ploieștean, a fost bunica maternă a lui Emil Constantinescu, președintele României între 1996 și 2000. Familia mamei, Le Téo Amélie, este de origine franceză. Unul din descendeții acestei familii, Charles Le Téo a fost atașat cultural al
Carol Nicolae Debie () [Corola-website/Science/315798_a_317127]
-
al XVIII-lea. Rușii au asediat și cucerit cetatea în patru ocazii. În anul 1739, după ce rușii i-au înfrânt pe turci în Bătălia de la Stăuceni, luptând alături de ucraineni, moldoveni și georgieni, au asediat Cetatea Hotinului. Comandantul armatelor turcești, Iliaș Colceag, a predat cetatea în mâinile comandantului rus, Burkhard Christoph von Munnich. În perioada 1769-1812, rușii au atacat din nou fortăreața, ocupând-o în trei rânduri: în 1769 de prințul Alexander Galitzine, în 1788 de prințul Josias de Coburg și de
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
În urmă întocmirii listei cu profesorii voluntari se face un raport către Minister care în final va avea ca efect decretul regal de înființare a Gimnaziului Clasic Gheorghe Șincai. Numele gimnaziului a fost dat la inițiativa profesorului ardelean Nicolae R. Colceag. În 1919, sub conducerea directorului Gheorghe Nedioglu, Gimnaziul Clasic devine Liceu. După reforma învățământului din 03.08.1948 Liceul Gheorghe Șincai a fost numit Liceul de Băieți nr. 5. În aceeași clădire funcționa și Liceul de Fete nr. 9. În
Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București () [Corola-website/Science/315273_a_316602]
-
29 noiembrie. Premiul a fost obținut pentru filmul de scurtmetraj "Colivia", în regia lui Adrian Sitaru. În 2008, este distins de FESTCO cu premiul Cel mai bun actor de comedie, pentru rolul Alexandru Andronic din spectacolul "Ultima oră", regia Gelu Colceag. Președintele României Ion Iliescu i-a conferit profesorului Adrian Titieni la 10 decembrie 2004 Medalia Meritul pentru Învățământ clasa I, "„pentru abnegația și devotamentul puse în slujba învățământului românesc, pentru contribuția deosebită la dezvoltarea și promovarea cercetării științifice”" din România
Adrian Titieni () [Corola-website/Science/328884_a_330213]
-
devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului românesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”". Roluri în teatru Teatrul de Comedie Maria, cameristă Oliviei - A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia Gelu Colceag, 2003 Marlene Dietrich - Marlene de Pam Gems, regia Cătălina Buzoianu, 2004 Chiriță - Chiriță of Bîrzoieni de Vasile Alecsandri, regia Iarina Demian, 2004 Alla Vadimovna - Casă Zoikăi de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu, 2009 Martha - Cui i-e frică de Virginia
Emilia Popescu () [Corola-website/Science/324629_a_325958]
-
Gems, regia Cătălina Buzoianu, 2004 Chiriță - Chiriță of Bîrzoieni de Vasile Alecsandri, regia Iarina Demian, 2004 Alla Vadimovna - Casă Zoikăi de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu, 2009 Martha - Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee, regia Gelu Colceag, 2010 - Premiul pentru cea mai bună actriță la Festivalul de Dramaturgie Contemporană, Brașov, ediția a XXII-a, 2010 Arkadina - Pescărușul de A.P Cehov, regia Claudiu Goga, 2013 Teatrul Bulandra Diana - Câinele grădinarului de Lope de Vega, regia Florian Pittiș
Emilia Popescu () [Corola-website/Science/324629_a_325958]
-
Kesselring, regia Grigore Gonța, 1991 Helena - Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1991 Else - Deșteptarea primăverii de Frank Wedekind, regia Liviu Ciulei, 1991 Damă de consumație - A 7-a Porunca de Dario Fo, regia Gelu Colceag, 1993 Cor - Antigona de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu, 1993 Hermiona - Poveste de iarnă de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, 1994 Antigona, Medeea - Suită de crime și blesteme de Euripide, regia Alexandru Dabija, 1994 Natalia Ivanovna - Trei surori de A.P. Cehov
Emilia Popescu () [Corola-website/Science/324629_a_325958]
-
A.P. Cehov, regia Alexandru Darie, 1995 Calpurnia - Julius Caesar de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, 1995 Janet - Cafeneaua de Șam Bobrik, regia Horațiu Mălăele, 1997 Madame Therbouche - Libertinul de Eric Emmanuel Schmitt, 1998 Eleonora - Tango de Slawomir Mrozek, regia Gelu Colceag, 2001 Teatrul Național București Nora - Jocul ielelor de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga, 2007 Arcub Juliette - Străini în noapte de Eric Assous, regia Radu Beligan, 2007 Teatrul Metropolis Chra - Sex de Rob de Graaf, regia Claudiu Goga, 2013 Grand Cinema
Emilia Popescu () [Corola-website/Science/324629_a_325958]
-
familia unui croitor originar din Horezu, județul Vâlcea, iar mama sa a fost din Târgu Jiu. A urmat studiile primare la Școala nr. 92 din București. A absolvit „Academia de Teatru și Film” din București, promoția 1997, clasa profesorului Gelu Colceag. Mariei Buză i-a plăcut să se exprime prin muzică și dans încă din adolescență. Își dorea să ajungă balerină, dar părinții nu aveau posibilitățile materiale necesare. Au reușit în cele din urmă să strângă suma de bani necesară și
Maria Buză () [Corola-website/Science/326135_a_327464]