590 matches
-
tragere la sorți. Calitatea uneltelor s-a îmbunătățit și, în consecință, s-au extins stăpânirile individuale a unor porțiuni de pădure, de pășuni, de ape etc. Pe măsură ce înaintăm spre sec. al XVII-lea, stăpânirea individuală se extinde în detrimentul celei colective. Principiul proprietății private a cuprins mai întâi vatra satului, apoi câmpul de cultură, unde s-au delimitat loturile fiecărui sătean cu casa de vatră, denumită „delnița casei”, iar apoi sa extins și asupra delniței cu fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
culturală contribuise în tinerețe cu fervoare. Fără a merge până la o contestare fățișă, își trecea deziluziile în poezii de respirație maiakovskiană, rămase în sertare sau risipite prin publicații obscure. Ultimul său proiect, un Dicționar cronologic al literaturii ruse, amplă operă colectivă căreia îi asigura coordonarea, deși terminat înainte de moartea lui, a rămas nepublicat. SCRIERI: Câteva sfaturi pentru îmbunătățirea gazetelor de perete, București, 1949; Legenda unui pustiu, București, 1949; Vasca, București, 1950; „Mitrea Cocor” de Mihail Sadoveanu, București, 1953; Pentru literatura vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
s-au concentrat pe relaționarea între cele trei niveluri ale temei (natural, convențional, simbolic) și cele trei metode de interpretare (descriere pre-isonografică, analiza iconografica, interpretare iconologica). Pentru Ernst Gomrich (1972), imaginile au trei surse: experiență (reprezentare senzorială), tradiție (reprezentare alegorica colectivă) și expresie (reprezentare artistică subiectivă). * psihanaliza (S. Freud, J. Lacan). Importantă imaginilor în abordările psihanalitice se datoreaza corelației dintre acestea și subconștient. Dacă S. Freud vorbește despre procese psihice primare, adică subconștientul reprimat din imaginarul mental al viselor, J. Lacan
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
intră în competiție și conflict, ci și grupuri întregi. Există neîndoielnic o bază biogenetică a tendințelor competiționale și conflictuale, dar, după cum am arătat în capitolul 2, biologicul uman are și resorturi cooperante și chiar altruiste, ființa umană fiind și una colectivă. Oricum, cert este că rivalitățile intrași intergrupale au în primul rând determinanți socioculturali, legați de conștiința pierderilor și câștigurilor. Acestea pot fi foarte concrete, materiale, pragmatice (bani, teritoriu, locuri de muncă, putere decizională) sau simbolice (prestigiu, tradiție, „revanșă” etc.). Și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vizează, Într-o formă pozitivă, dobândirea echilibrului interior și un progres exterior al individului. Din punct de vedere moral, libertatea presupune două aspecte (R. Le Senneă: „libertatea de inițiativă” și „libertatea ca valoare”. Libertatea, atât cea individuală, cât și cea colectivă, nu pot și nu trebuie să se manifeste haotic. Libertatea ca desfășurare și manifestare a modului de a fi al persoanei, este cuprinsă Între două momente: pe de o parte, momentl apariției factorului declanșator reprezentat de voința individului și de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de suplețe și de economicitate, în timp ce structura organizatorică a celeilalte întreprinderi este mai puțin suplă și destul de costisitoare. De asemenea, prin aplicarea unui chestionar tuturor cadrelor de conducere din întreprindere (fie că este vorba de conducerea operativă, fie de cea colectivă) prin care să se solicite părerea lor cu privire la felul cum structura întreprinderii lor răspunde celor nouă parametri, s-ar putea strânge un material valoros în acest sens. Înscrierea datelor recoltate într-un grafic ne-ar putea facilita stabilirea profilului structurii
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decizie luată de grup, sugerată direcției și acceptată de ea; la Coch și French, decizia este luată de direcție, sugerată muncitorilor și acceptată de aceștia numai în urma participării. Cercetările sugerează că eficiența deciziei nu este independentă de caracterul ei, cea colectivă dovedindu-se a fi net superioară deciziei individuale. Aceasta din urmă își dovedește superioritatea doar atunci când este facilitată, sprijinită, precedată de o situație colectivă oarecare, cum ar fi discuția în grup. În astfel de condiții, chiar dacă decizia este individuală, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ce, la muncă aveam nevoie de haine mai acătării? Nu. Că am făcut toate lucrările la vie: am tăiat, am săpat, am legat, am și cules odată. Erau viile particularilor nu ale statului. Erau oameni care nu trecuseră încă la colectivă. Cred că acei oameni nu au trecut niciodată la colectivă pentru că, având plantații de viță-de-vie, reușeau să plătească toate cotele din vânzarea vinului chiar așa absurd de mari cum erau. Ei valorificau vinul vânzându-l rușilor de la regiment care aveau
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
condamnați și închiși fără să aibă nimic de-a face cu politica. Dar aceștia, să fim drepți, au fost foarte, foarte puțini în comparație cu masa uriașă de adevărați foști deținuți politici. Începând cu țărani care nu și-au dat pământul la colectivă sau cei care s-au răsculat împotriva slugilor bolșevicilor de la noi din țară, care căutau să facă ordine pe placul lor, adică o dezordine pe placul lor și care săvârșeau atâtea crime și atâtea ticăloșii. Toți acești oameni, și iertați
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Când eram la penitenciar la Iași, într-o noapte au intrat în cameră vreo 10 bărbați înalți, voinici, care erau de la Berezeni sau de la Vetrișoaia de pe lângă Huși. Au fost aduși și băgați la închisoare pentru că nu voiau să intre la colectivă. Oameni nevinovați. Apoi, prin iunie 1959, pe căldură, ne-au îmbarcat din nou în dube, tot așa cu mulți câini și cu mulți ostași, ca pe niște bandiți, că de fapt așa ne și spuneau nouă. Ne-au îmbarcat și
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
transformări la nivelul practicilor economice și al reglementărilor juridice. Principala schimbare constă în aplicarea principiilor dezvoltării durabile și modificarea modului de viață la nivel individual prin adoptarea unor noi principii în diversele activități. Se discută despre responsabilitatea individuală și cea colectivă față de mediul înconjurător, inclusiv despre responsabilitatea socială corporativă. Principalele principii teoretice care ghidează această schimbare sunt precauția, subsidiaritatea și non-reciprocitatea. Menționez că poziții teoretice diferite, așa cum ar fi individualismul și holismul etic, ori eliberarea animalelor și teoria mediului, pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
perioade mari de timp, În care modificările sunt extrem de mici, Însă se fac În timp. Aceste tehnici utilizează Învățăturile psihologului rus Pavlov, Învățături devenite celebre legate de metodele de condiționare ale minții umane. Utilizarea miturilor mitizarea o metoda de manipulare colectiva, utilizând mai degrabă metode de dezinformare, intoxicare și propagandă. Este o formă „curată” de manipulare. Un exemplu: mitul „Mesia”. Este un mit cu tentă religioasă. Controlul mental utilizând un mit se bazează pe profunditatea cu care acest mit este Înrădăcinat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
auz; are un pronunțat caracter istoric reprezentând o tradiție în interiorul culturii surzilor; este calea cea mai accesibilă a deficientului de auz de a recepta informația; este modalitatea prin care pot să-și transmită unii altora experiența personală și pe cea colectivă; este oportunitatea de transmitere a culturii specifice fiind chiar parte esențială a acesteia; este un limbaj natural; este ușor de învățat în orice mediu social; se bazează pe teoria conform căreia existența la copil a unui bun control asupra mișcărilor
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
sine a actorului. Semnificația acestei înțelegeri depinde și dacă alți actori îl înțeleg pe actor în același fel, astfel că identitatea are caracter sistemic, intersubiectiv. Autorul aduce în discuție patru tipuri de identități: personală, corporate, de tip, de rol și colectivă, menționând că lista nu este exhaustivă și că definițiile nu sunt definitive.297 Presupoziția că identitățile actorilor nu sunt un dat, ci se dezvoltă, sunt menținute sau sunt transformate prin interacțiune face diferența între abordarea constructivistă și abordările tradiționale raționaliste
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în parte în termenii participării la o identitate colectivă. Identitatea colectivă poate fi supusă schimbărilor de către forțe și evenimente endogene sau exogene comunității interne, localizând identitatea individuală atât în raport cu alți actori, cât și cu ordinea globală. Identitatea individuală și cea colectivă sunt co-constituite. Identitatea individuală capătă semnificație socială doar prin raportare la identitatea celorlalți, fie aparținând societății interne, fie celei internaționale.314 Friedrich Kratochwil 315 și William Bloom 316 au ilustrat relația dintre identitatea individuală și identitatea colectivă în analiza făcută
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
314 Friedrich Kratochwil 315 și William Bloom 316 au ilustrat relația dintre identitatea individuală și identitatea colectivă în analiza făcută sociologiei lui Emile Durkheim. Kratochwil pune accent pe partea emotivă a vieții sociale. Legătura non-emotivă dintre identitatea personală și cea colectivă se realizează prin procesul de socializare a individului, prin norme de comportament prescrise de societate. William Bloom, apelând la concepția lui Erik Erikson cu privire la psihologia dezvoltării și formării identității, admite faptul că legătura dintre identitatea personală și identitatea colectivă, prin
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
regimul comunist a fost analizat în cadrele acestui model. De la judecățile simțului comun la formulările întâlnite în unele demersuri științifice, el este indicat ca o realitate obiectivă (construită pe baza unei doctrine ce prevede abolirea proprietății private și instaurarea celei colective) ce a exercitat asupra individului o contrângere. Regimul comunist este indicat frecvent cu termenul "sistem". De aceea, în România s-a condamnat comunismul (nu comuniștii) și foarte târziu s-a ajuns la condamnarea oamenilor sistemului (cum se întâmplă în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Având în vedere nivelul tehnologic, aria în care opera o unitate de producție era, în mod obiectiv, de mici dimensiuni, rezultând astfel atomizarea în procesare. Producția de lapte era asigurată în ferme ce aparțineau statului sau erau proprietate așa-zisă colectivă, însă toate erau ghidate de reglementări restrictive, care au avut un efect global tradus în performanțe economice inferioare. După 1990 a existat o creștere explozivă a numărului de mici producători de lapte. La nivelul procesării s-a trecut la o
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
global al lucrării axat pe problema complexă a reprezentării și delimitarea nivelurilor sale estetice, textuale și actanțiale. Relaționarea, în demersul investigației la nivel de text, a diferitelor dimensionări ale reprezentării femeii pariziene că: reprezentare socială (în Codul civil), reprezentare mentală (colectivă în formă de mit, simbol), reprezentare romanesca (de tip mimetic în român și nuvelă) și reprezentare dramatică (felul teatral de a fi și de a se manifestă al Parizienei prin scenarii proprii, joc de roluri, scene). Reprezentarea socială contextualizează istoric
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Moșul s-a sculat, a plecat și nu l-am mai văzut. Burada La o săptămână a apărut altă figură de la Centru. Un tânăr de 25-30 ani, recrutat probabil dintre bătăușii cu care comuniștii convingeau țăranii să se înscrie în colectivă. Se numea Burada. De două trei ori pe săptămână, strângea în curte mulțimea elevilor și, dându-și aere de reprezentant al clasei muncitoare, vorbea despre comunism, URSS, Marx, Engels, Lenin, Stalin în termeni și într-o expunere așa de hilară
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
transportul, cu culesul, alții ne cereau bani, însă mulți se fereau să ne dea o mână de ajutor deoarece la capătul ariei cei de la sfatul popular înfipseseră în pământ o pancartă pe care scriseseră <<Nu ajutați pe chiaburi>>!”. h. „Numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor” Pe lângă mămăliga acră pe care trebuia s-o mănânce oamenii acelor vremuri de restriște, comuniștii le mai serveau la felul doi și lozinci, precum cea din inter-titlu. Țara fusese asfixiată, literalmente, de lozinci
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de propagandiști, instructori de partid (veniți de pe alte meleaguri), susținuți de obedienți locali, foști „panduri” din divizia Tudor Vladimirescu, turnători ai Securității, proaspăt promovați în munci politice și de propagandă din sat (unde este pădure fără uscături?), cum că numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor, cum că ei se <<defrișează>> zilnic în mijlocul poporului pentru a-l lămuri asupra binefacerilor muncii în colectivă, etc. Zadarnic a încercat tata să-i lămurească că <<defrișează>> înseamnă tăierea pădurilor. Ei o țineau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în munci politice și de propagandă din sat (unde este pădure fără uscături?), cum că numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor, cum că ei se <<defrișează>> zilnic în mijlocul poporului pentru a-l lămuri asupra binefacerilor muncii în colectivă, etc. Zadarnic a încercat tata să-i lămurească că <<defrișează>> înseamnă tăierea pădurilor. Ei o țineau pe-a lor, motivând totodată că întârzierea înființării colectivului se datorează chiaburilor care nu vor să și vadă averea pierdută și trecută <<în mâinile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
plece înapoi de unde-au venit, că n-au ce căuta acolo. Și când au venit autoritățile comuniste, de frică de ce păcate aveau din urmă... s-au înscris imediat cu toții la colectiv. Oamenii ăștia spuneau că se fura tare mult din colectivă... Și cine fura? Veneau activiști de partid, de la Miliție, de la Securitate, din toate părțile și toți cărau cu mașinile de toate: și animale, și carne, și vin, și din tot ce producea Cooperativa... Și ăștia au început să le pună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trei... În 1959-’60, a fost perioada în care duceau masiv... Păi erau zile în care duceau câte trei-patru sute de oameni din Gherla înspre Deltă. Veneau sate întregi cu din ăștia de la țară, care nu vroiau să intre în colectivă, da’ numa’ bărbați peste optișpe ani. Și i-aducea cu totu’ în penitenciar, și îi duceau pe urmă pe majoritatea la stuf... Și pe-ormă, după un an, în ’60, s-a înființat spitalul penitenciar din Gherla, că ăia care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]