69,333 matches
-
o ședință de partid: Radu Boureanu: ,Lucrez la un roman în care voi încerca să reflect lupta poporului nostru muncitor împotriva agenților imperialismului, împotriva spionajului titoist, a sabotorilor diversioniști."; Eusebiu Camilar: , În primul rând vine un roman al vieții gospodăriilor colective, un fel de continuare a Temeliei, cu alți eroi, alte locuri, și alte întâmplări."; , Un rol de seamă în acțiune îl va avea Hotărârea Partidului din septembrie 1951, cu privire la gospodăriile agricole și întovărășiri."; Nina Cassian: ,În anul 1952 mă voi
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
ȘI CUGET|RI MEDICALE, Cap. ,Autismul și formele sale de surzenie pesedistă", în curs de apariție. -ALTE MINUNI ALE GUVERNULUI C.P.T|RICEANU, Cap.III, Supraviețuirea la români după 1 iulie 2005, în urma scumpirii gazelor, curentului și energiei termice, volum colectiv. P.S.Am tot ezitat (pentru a nu supăra pe cineva, deși merită, destui...), dar trebuie să spun: dintre toate canalele de televiziune românești, singurul care își respectă în cea mai mare parte menirea și statutul, este TVR Cultural. Mai ales
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
bazează nici pe jocul unui actor ,dresat", nici strict pe talentul nativ al actorului, ci pe creativitatea ființei umane unitare, pe spontaneitatea actorului care a redevenit o ființă complex-unitară. El cere actorului - repet: fiecăruia în parte și trupei ca ,ființă colectivă", deci trupei în ansamblul ei - să-și regăsească toate dimensiunile: trupul, sensibilitatea, imaginația, emoția, mintea, precum și disponibilitatea de comunicare inconștientă și spontană cu partenerii și cu mediul. Exercițiile lui corporale și vocale de pregătire, aparent simple, mi-au părut a
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
pentru a semnala posibile căi de depășire. Iată o serie de observații asupra sărbătoririi, cu rezonanță, presupun, imediat. A dispărut în mass-media până la estompare cultul naționalului. Nu am mai întâlnit fraze care îl ridică pe Schiller ca un port drapel colectiv, cum s-a procedat odinioară. Poate că deplasarea de accent decurge și din învățămintele istoriei recente, deoarece abuzul în trâmbițarea mândriei de a fi german a înlesnit comiterea atâtor orori. Și în analiza concretă la obiect nu-și mai găsește
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Daniel Cristea-Enache Intrați în literatură în grup compact, prin poarta cenaclurilor și a unor volume colective de debut, autorii "optzeciști" și-au constituit cu dificultate profilul individual, conturul pe care o voce lirică - și numai una - poate fi recunoscută și omologată. Dacă anii tinereții și ai maximei creativități s-au suprapus, în cazul lor, ultimului și
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
îi trece din minte pe computer e cel mai adesea un delir, cînd nu o miștocăreală vulgară, cu fandoseli obositoare de grafie. Textele par scrise, cum spun polițiștii, "sub influența alcoolului" - o trăncăneală cu fugă de idei, agresînd un interlocutor colectiv, ba scuipat, ba pupat, după logica deviantă a crampelor ei cerebrale. Mostră din 3 iunie: "Așa, puțin câte puțin, sau, cum ar spune românu', bit bai bit, ajungi la tot felul de revelații cu efect secundar. Ajungi, de pildă, să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
în literatura sa de factură balzaciană - fie că e vorba de romane sau de monografii - evocă figuri istorice și personalități remarcabile ale Rusiei, recompunând traiectoria unor frământări politice și sociale de la apusul imperiului țarist și descriind totodată psihologii individuale și colective după modelul dostoievskian. De asemeni, în ciclurile sale romanești compune o frescă a provinciei franceze contemporane și elaborează biografii ale unor nume literare ilustre ale Franței. Se remarcă și ca scenarist, adaptând pentru ecran sau televiziune unele dintre romanele sale
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
ca în Jules Verne, și pentru popasuri solitare, ca în internatele de băieți. Însă în vreme ce în spațiul edilitar, arhitecții, adică aceia care construiesc, leninist, mai întîi în cap, sunt foarte puțini, în spațiul vast al aspirațiilor erotice suntem arhitecți cu toții. Colectiv și individual, capul nostru vîjîie de proiecte eleusine, pîntecele ne fierbe mocnit ca o oală sub presiune, iar fantasmele ne încolăcesc diafan și lasciv, uneori mult mai pătrunzător decît faptul de viață însuși. Un bun prieten, astăzi tătic de adolescent
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
momentul vaccinului antitetanic doar pentru a evalua frăgezimea masei musculare a brațului în plină formare. Și exemplele ar putea continua la nesfîrșit, dar ar fi mare păcat pentru că nici o fantasmă individuală nu se ridică la înălțimea acelora pe care erosul colectiv le poate emana cu mult mai fierbinte decît un vulcan în plină erupție și cu mult mai vîrtos decît speranțele în materie ale Mihaelei Tatu. Cine a avut puțintică răbdare să citească diferitele texte sacre pe care multimilenarele noastre reverii
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
glorie, umanitatea a împins fantasma erotică pînă la pragul comuniunii substanțiale cu divinul și a făcut din actul acuplării un spectacol universal și o metaforă absolută a mîntuirii cărnii prin propria sa vocație și prin infinita ei slăbiciune. Dacă mentalul colectiv a lucrat cu atîta abnegație la conversia spirituală a travaliului fiziologic și la transpunerea geamătului de voluptate pe notele unui portativ celest, conceput anume pentru glasuri angelice, cum ar fi putut artiștii să rămînă reci și nesimțitori în fața misterului împreunării
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
pasiuni și rari sunt acei cari au răspuns prin desinteresare și sentimente nobile chemării ce li se adresa. Morala societății e garantată de coduri cari pedepsesc omorul, furtul și înșelăciunea. N-ar trebui oare să se condamne astfel și rapacitatea colectivă? De ce n-am decide că fericirea este condiționată de sinceritate, înțelegere, ascultarea legilor morale? N-am simplifica oare multe probleme și n-am da un scop anumit vieții spre fericirea tuturor? Dar ceea ce expun aici sunt teorii utopice. Trebuie, totuși
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
a lui Soljenițîn îmi părea departe de parafrazări... Totuși, am fost și noi prizonieri într-un fel de lagăr, nu ca cel din Siberia... Și Tocilescu ne invită să ne aducem aminte. Despre ce am vorbit mai sus, despre experiențe colective și individuale, despre ce am trăit, despre limitele curajului sau ale lașității din noi. Intuiam că maniera regizorului nu este una sobră, că nu se intenționează un fel de documentar pus în scenă. Intuiam că se apelează la ironie, la
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
mai dinamic în expresie, Andrei Codrescu își cântă drama jucată de istorie senin dar la fel de tensionant, cu sarcasm dar și cu umor, cu deferență dar și cu indiferență. În spatele vorbelor declamate cu o cuceritoare directețe se ghicește zbaterea unei experiențe, colective sau individuale, trăite intens. Se identifică cu mediul, cu oamenii pe care îi cunoaște, le preia dilemele, se revoltă alături de tineri sau împotriva lor într-o multitudine de ipostaze. Andrei Codrescu e un poet de stradă, nu de cenaclu, e
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
urlă prin mânia pe care o stârnește. Păcatul desfrânării spurcă atât pământul cât și văzduhul. Despre pângărirea pământului vorbește Sfânta Scriptură a Vechiului Testament (Levitic 18, 25-27), unde se arată că fărădelegile oamenilor au pângărit pământul. În zilele noastre, erotismul colectiv al maselor vulcanizate, dezgustul general îi neliniștește profund pe psihiatrici care încep să vorbească despre o foarte stranie desexualizare a umanității. Iubirea ruptă de spiritual produce ravagii mentale, aceasta pentru că omul redus numai la trup riscă să fie secătuit de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
din Cajvana săvîrșește joncțiunea dintre setul de referințe livrești și cel al tradiției poporane, dintre "acribia de grămătic", cum ar spune Șerban Foarță, un indenegabil afin al d-sale, și cea șlefuită de viul grai al rapsodului de imemorială descendență colectivă. Rezultatul e un discurs fantast, în care cadența ideilor apare căptușită cu referințe, citate, aluzii a căror sorginte îl constituie atît prezentul intelectualist, uneori scorțos-pedant, solicitat cum grano salis, cît și trecutul amețitor al vorbei mustoase, mucalit slobode, cu folclorică
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
de la ziar trebuie să-i spui ceva semnificativ și răscolitor despre ceea ce-l doare sau preocupă pe el. Povestirile lui au acest dar al explorărilor sau inciziilor rapide și zguduitoare în mediile sociale imediate. Alterările fizice sau morale, individuale sau colective sunt prinse în veritabile instantanee cinematografice, decupaje memorabile din realitate ș...ț cele mai multe ilustrează un insectar de moravuri și caractere. Însă Tudor Octavian nu e un moralist, ci un observator realist, satiric adesea, dar discret în atitudine.” O spune undeva
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
la scara continentului european și ceea ce astăzi ne apare clar ca lumina zilei era mult mai greu de observat acum 70, 100 sau 150 de ani. „Să recunoaștem - scrie Victor Neumann -, așa cum au făcut-o și alți cercetători ai imaginarului colectiv transilvano-bănățean cum că la români căsătoriile mixte au fost mai degrabă respinse decît admise. Există, cum știm, variate justificări atît ale autorilor purismului etnicist, cît și ale exegeților lui. O explicație credibilă, însă, nu există” (p. 115). Probabil așa este
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
a discipolilor săi deoarece ea marchează o perioadă în care curiozitatea în fața mânuitorilor condeiului crescuse enorm, câștigase o nouă calitate. Literatura părăsise încetul cu încetul o colivie, se strecurase în mulțime, contaminată de gustul ei, avidă să satisfacă o așteptare colectivă. Mai recurg la două motive pentru a explica interesul pe care îl acord acestui moment. Vorbind despre fascinația cafenelei și despre zborul de cometă al lui Sartre împlinesc o promisiune anunțată din startul unui eseu al meu consacrat unor icari
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
un mic dicționar, operă pregătitoare pentru marele dicționar al scriitorilor români, din care apar primele volume abia după 1990. Din păcate Mircea Zaciu și Marian Papahagi au trecut la cele veșnice înainte de a-și vedea finalizat proiectatul dicționar, așa că opera colectivă a fost coordonată în continuare de Aurel Sasu, ultimul mohican al acestei temerare intreprinderi. Pentru cine cunoaște activitatea literară (cu dominantă istorico-literară) a lui Aurel Sasu, această carte ar putea fi o surpriză. Pentru înțelegerea ei, adaug că după 1990
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
de cuțit chiar în poarta încuiată. Reacția mea imediată a fost să mă așez să scriu reportajul crimei, dar m-am izbit de tot felul de piedici. Nu mă mai interesa acum crima în sine, ci tema literară a responsabilității colective. Dar nici un argument n-a convins-o pe mama, și mi s-a părut o lipsă de respect să scriu fără încuviințarea ei. Totuși, din ziua aceea n-a mai trecut nici una în care să nu-mi dea ghes dorința
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
Persecuțiile fac parte din istoria creștinismului de la început până astăzi. De regulă, ele sunt legate de decompoziția unui sistem politic, social și economic care, treptat, își pierde referințele sale ideologice. Persecuția este deci o manifestare violentă a percepției individuale sau colective a unui pericol. Din această cauză ea este întotdeauna legată de o comunitate sau de un Stat, și nu poate fi înțeleasă decât în contextul social și cultural în care se desfășoară. Etapele și evoluția persecuțiilor creștine din primele trei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vedere al tehnicii redactării științifice, se întâlnesc mai multe sisteme de trimiteri - unul anglo-saxon mutilat (apar doar numele și paginile) și altul clasic, tot mutilat, pentru că în Studiul introductiv și în Note, la majoritatea articolelor din periodice și din volume colective paginile lipsesc, vocile din encliclopedii și dicționare sunt citate anapoda (înainte sau după indicarea volumului) și nu sunt complete (pentru Enciclopedia civilizației romane, uneori apare vocea, alteori - nu; pentru The Oxford Dictionary of the Christian Church, nu figurează deloc; pentru
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
au elaborat sau semnat așa-zisele criterii de evaluare nu înțeleg că progresul disciplinei, emulația științifică, denunțarea imposturii în domeniu și formarea tinerilor cercetători se realizează printrun permanent dialog critic, prin supunerea diferitelor lucrări, indiferent de natura lor (monografii, volume colective, studii, reviste), unui riguros examen și printr-un exercițiu constant de citit și scris. În ceea ce ne privește, vom continua să rezervăm o bună parte a activității noastre științifice și editoriale analizei literaturii de specialitate, urmând o tradiție care, cândva
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și sincere pe baza rațiunii sau a experienței personale”. Așadar o veritabilă cartă a comportării liberale pentru uzul diriguitorilor mass-media! La noi există, din păcate, o slabă tradiție a libertății. Îndelungata dominație comunistă s-a străduit a radia din mentalul colectiv urmele liberalismului care, chiar reînviat, ni se descoperă a purta frecvent o amprentă arhaică, rudimentară, a unei democrații percepute ca expresie apodictică a voinței majorității. Pe acest temei șubred, majoritatea reală sau ficționalizată își arogă dreptul de a-și impune
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
în mai mică măsură dureros: defecțiunea intelectualilor, în rîndul cărora putem adesea decela, vai, „corupție, complicitate, spirit descurcăreț fără scrupule, minciună, o teamă ascunsă și o fatalitate mai veche, aceleași structuri politice și polițienești altfel machiate, aceeași mentalitate și supunere colectivă“. Dacă faptul că, „la nivel mediu“, „omul autentic“ e pe cale de dispariție, apare dătător de speranțe, rinocerizarea elitei intelectuale (firește, cu excepții, „focuri ce ard pe culmile disperării“) reprezintă în vederile scriitorului un simptom dramatic la maximum. | remarc|m că
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]