494 matches
-
se reia reflecția liberală asupra condițiilor de realizare a unei societăți deschise și democratice. Hayek luptă Împotriva ideii, influentă la vremea respectivă, că există o tendință ineluctabilă care, datorită progresului tehnic și constituirii de monopoluri, ar conduce toate societățile Înspre colectivism și planificare (Schumpeter, 1985). El afirmă, dimpotrivă, superioritatea politică și economică a liberalismului, Întrucât acesta limitează incursiunile autorităților În domeniul privat, asigură „domnia legii” și controlează intervenționismul statal. Și totuși, paranteză sau nu, analiza lui Marx și a celor pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
auzită. Comunismul a fost pur și simplu abandonat, nu transformat. Altfel spus, vidul puterii a fost proclamat mai înainte ca cineva să știe despre ce putere era vorba și cum s-ar fi putut modifica dinamica acesteia. 3. Activarea: de la colectivism la individualismul dependent Colectivismul a fost una dintre temele pe care ideologia comunistă și critica îndreptată către acesta au știut să o împartă fără discriminare. Mai precis, este vorba despre ideea având o ilustră ascendență hegeliană potrivit căreia sub socialism
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pur și simplu abandonat, nu transformat. Altfel spus, vidul puterii a fost proclamat mai înainte ca cineva să știe despre ce putere era vorba și cum s-ar fi putut modifica dinamica acesteia. 3. Activarea: de la colectivism la individualismul dependent Colectivismul a fost una dintre temele pe care ideologia comunistă și critica îndreptată către acesta au știut să o împartă fără discriminare. Mai precis, este vorba despre ideea având o ilustră ascendență hegeliană potrivit căreia sub socialism și mai ales în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
130 6. Influența Bisericii /132 7. Concluzii: impactul Bisericii asupra formării clivajelor /136 Note /138 Participarea politică și clivaje politice în România (Daniel BARBU) / 143 1. Încorporarea: servitute voluntară /145 2. Mobilizarea: comunismul ca monopol indolent /153 3. Activarea: de la colectivism la individualismul dependent /158 4. Politizarea: cultura unanimității /162 Note /169 Partidele politice în postcomunismul românesc (Cristian PREDA) / 175 1. Dimensiunea juridică /176 2. Partidele înscrise la Tribunal și listele depuse /177 3. Legea partidelor nonpolitice /179 4. Uniunile /181
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna individualismului civic, alegerea misticismului fanatic împotriva sobrietății raționale și pentru răsăritul ortodox în defavoarea occidentului secular au fost alegerile care au îmboldit glisarea societății românești înspre epoca dictaturilor, a cărei uvertură politică a fost regimul autoritar al lui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu atît dificultatea adaptării crește. Deși această afirmație a fost testată în diverse studii, trebuie să avem în vedere că există și excepții de la o asemenea tendință. Unul dintre cele mai interesante exemple este cazul emigranților din Asia de Sud-Est în America. Colectivismul familial cu care aceștia au sosit în noua societate s-a dovedit a fi funcțional pentru adaptarea copiilor lor la sistemul de învățămînt american. Caplan, Whitmore și Choy (1989, 1992) au dovedit că în doar trei ani de la sosirea în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
măsurînd zgomotul produs. Rezultatele înregistrate au fost similare: performanța în sarcină scădea cînd subiecții erau în grupuri de mai multe persoane, în comparație cu situația cînd realizau sarcina individual. În ultimele decenii s-a observat că în funcție de dimensiunea individualism (caz tipic: SUA) colectivism (cazuri tipice: China, India), lenea socială variază semnificativ. Primul set de replici a fost organizat asupra a trei grupuri distincte, ce fac parte din culturi naționale diferite. Astfel, primul grup era constituit din copii de școală din ciclul secundar din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sfîrșit, dacă au apreciat că performanțele le pot fi evaluate de către însoțitorii lor în efectuarea sarcinii (sînt, așadar, eforturi identificabile și cuantificabile), lenea socială s-a diminuat considerabil. Cum am mai afirmat, lenea socială se manifestă diferit în funcție de dimensiunea individualism colectivism. W. Gabrenya a observat că în Taiwan elevii lucrează în sarcini aditive mai bine în grup decît individual (și pe măsura avansării în anii de școală, tendința devenea tot mai pronunțată, îndeosebi după vîrsta de 15 ani), spre deosebire de SUA, unde
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
studiat, fiecare persoană dintr-un grup de studenți angajați într-o sarcină aditivă au lucrat "mai din greu" în colectiv decît individual. Așadar, un tipar valoric, atitudinal și comportamental care favorizează interdependența, gratificarea reușitei de grup, nevoia de apartenență (specifice colectivismului) mai presus decît reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit de cel interdependent, cu multe note specifice individualiste (Gavreliuc, 2009). Acest individualism nu este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rar. Și într-un studiu recent derulat în Bulgaria și Finlanda, tendința de a favoriza opțiuni de tip autoritar pentru cultura balcanică se confirmă (Gothceva, 2008). Prin urmare, stilul de conducere este influențat în mai mare măsură de dimensiunea individualism colectivism fapt dovedit de replicile indiene și japoneze ale cercetării -, decît de structura modelului politic (totalitar, respectiv democratic). 5.8. Decizia de grup În perioada lipsurilor inerente celui de-al Doilea Război Mondial s-au inițiat o serie de studii axate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dimensiune construită în cadrul eșantioanelor naționale. Totodată, studiul a recurs la o procedură statistică elaborată, utilizînd tehnica analizei factoriale. Travaliul metodologic astfel inițiat a condus la sistematizarea a patru dimensiuni polare: distanța față de putere (mare/mică); evitarea incertitudinii (ridicată/scăzută); individualism/colectivism; masculinitate/ feminitate. Să le parcurgem pe scurt: 1. distanța față de putere exprimă inegalitatea/egalitatea dintre superiori și subordonați într-o organizație (DP mare/mică); 2. evitarea incertitudinii lipsa toleranței ambiguității și nevoia de reguli formale sau disponibilitatea față de schimbare (EI
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
perioadă), dar și majoritatea țărilor din Africa. Totuși, prin profunzime și capacitate de inovare conceptuală și metodologică, precum și prin întindere, acest proiect rămîne "fără rival" pînă în prezent în cercetarea psihologică. Tendințele mai importante constatate atestă că atunci cînd individualismul/colectivismul scade, crește distanța față de putere, înregistrîndu-se o corelație negativă între cele două dimensiuni. Apoi, majoritatea țărilor din Europa Occidentală și America de Nord prezintă un individualism crescut și o distanță față de putere mică. în schimb, în America Latină și Asia s-a evidențiat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
două dimensiuni. Apoi, majoritatea țărilor din Europa Occidentală și America de Nord prezintă un individualism crescut și o distanță față de putere mică. în schimb, în America Latină și Asia s-a evidențiat un individualism scăzut și o distanță față de putere mare. Dimensiunea individualism/colectivism a generat foarte multe cercetări interculturale în anii 1990-2010, urmată ca pondere de dimensiunea distanță față de putere. Celelalte două dimensiuni sînt mai puțin valorificate și au fost, în general, reformulate în studii ulterioare. Să sublinem că în a doua ediție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
spre tradiționalism, respectarea obligațiilor sociale, pe baza unei atitudini regresive sau centrate pe prezent. Rezumînd succint, modelul lui G. Hofstede inventariază cele mai importante tipare atitudinale din mediul organizațional, care, în urma analizei datelor, s-au grupat în cinci factori: individualism/colectivism (centrarea pe sine în realizarea personală/centrarea pe grup și pe reușita de grup), distanța față de putere (relația simbolică dintre supraordonat și subordonat în organizație), evitarea incertitudinii (raportarea față de schimbare), masculinitate/feminitate (centrarea pe sarcină și performanță, în dauna centrării
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
faptul în sine nu legitimează concluzia conform căreia oricare doi membri ai culturii respective trebuie să se diferențieze similar. De exemplu, nu se poate afirma că "toți americanii sînt mai individualiști decît toți sud-coreenii", deși media scorurilor pe dimensiunea individualism/colectivism indică o pronunțată disponibilitate a americanilor pentru individualism și una intensă a sud-coreenilor pentru colectivism. Dar eroarea de suprageneralizare se cuvine evitată, fiind ilegitimă, și trebuie reformulată astfel: "Marea majoritate a americanilor sînt mai individualiști decît mare parte din sud
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să se diferențieze similar. De exemplu, nu se poate afirma că "toți americanii sînt mai individualiști decît toți sud-coreenii", deși media scorurilor pe dimensiunea individualism/colectivism indică o pronunțată disponibilitate a americanilor pentru individualism și una intensă a sud-coreenilor pentru colectivism. Dar eroarea de suprageneralizare se cuvine evitată, fiind ilegitimă, și trebuie reformulată astfel: "Marea majoritate a americanilor sînt mai individualiști decît mare parte din sud coreeni", ceea ce nu exclude posibilitatea ca unii (puțini sociologic) subiecți sud-coreeni să fie mai individualiști
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
corelația dintre distanța față de putere și individualism, relație care relevă un număr de patternuri grupale. în colțul dreapta jos se află grupul latin (distanță crescută față de putere/ individualism crescut), caracterizat de G. Hofstede prin sintagma individualism dependent. Patternul opus, numit colectivism independent, e reprezentat de Israel și Austria, majoritatea țărilor din Lumea a Treia fiind localizate în cadranul dreapta-sus, descris de un colectivism dependent. Totodată, cele mai multe națiuni vestice industrializate se află în cadranul stînga-jos, exprimînd un individualism independent. Figura 2 demonstrează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
latin (distanță crescută față de putere/ individualism crescut), caracterizat de G. Hofstede prin sintagma individualism dependent. Patternul opus, numit colectivism independent, e reprezentat de Israel și Austria, majoritatea țărilor din Lumea a Treia fiind localizate în cadranul dreapta-sus, descris de un colectivism dependent. Totodată, cele mai multe națiuni vestice industrializate se află în cadranul stînga-jos, exprimînd un individualism independent. Figura 2 demonstrează și prezența unei legături negative dintre cele două dimensiuni (r = -0,67), ambele corelînd, la rîndul lor, cu indicii de dezvoltare economică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a aborda munca într-o modalitate proprie, oportunitatea pentru pregătire și condiții psihice bune de lucru. Rezumînd, G. Hofstede privește individualismul în termenii susținerii unei relaționări egocentrice în raport cu societatea, indivizii ocupîndu-se mai mult de ei înșiși. Pe de altă parte, colectivismul reprezintă preferința pentru o relaționare socială strînsă, în care indivizii se bazează pe ajutorul din partea rudelor sau a membrilor grupului în schimbul unei loialități reciproce. Există o serie de itemi ce vizează masculinitatea, incluzînd o relaționare pozitivă cu managerul, cooperare cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fundamentale pentru orice societate și orice persoană cu un minim de experiență în tiparele de relaționare interpersonală poate proba faptul că toate societățile sînt inegale, însă unele societăți promovează inegalitatea mai mult decît altele. Individualismul, pe de-o parte, și colectivismul, pe de altă parte, se referă la măsura în care indivizii sînt integrați în grupuri. Opțiunea individualistă caracterizează societățile în care legăturile dintre indivizi sînt mai slabe: se așteaptă de la fiecare persoană să aibă grijă de ea însăși și de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
societățile în care, încă de la naștere, oamenii sînt integrați în grupuri puternic coezive, configurate adesea în rețelele familiilor extinse (cu unchi, mătuși și bunici) care continuă să-i protejeze în schimbul unei loialități indiscutabile. Trebuie menționat că în acest context, cuvîntul "colectivism" nu are un sens politic, el referindu-se la un grup, nu la un stat. De asemenea, trebuie adăugat faptul că tiparul atitudinal la care se referă această dimensiune este vital în metabolismul identitar, caracterizînd toate societățile din lume. Masculinitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fac excepție de la tendința corelațională evocată, cum ar fi Japonia sau Hong Kong (care sînt nonindividualiste, dar prospere), însă acestea cunosc o însemnată dinamică istorică, care favorizează asimilarea individualismului. O asemenea hibridare sporește ponderea individualismului printre speciile comportamentului social în dauna colectivismului, care rămîne însă dominant, fiind inserat în durata lungă istorică (Braudel, 1958/1996). 6.6. Reconfigurări recente ale modelului dimensiunilor culturale elaborat de G. Hofstede în ultimii ani, echipele coordonate de Geert Hofstede au adîncit cercetarea dimensiunilor culturale pe un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
52% bărbați, 48% femei; cu o medie de vîrstă de 38,2 ani. Rezultatele obținute la proba VSM 94 (punctaj convențional) sînt redate în tabelul 5. Conform rezultatelor cercetării noastre, scorul pe eșantionul românesc ne situează la granița dintre aria colectivismului dependent și cea a individualismului dependent (cluster de țări care grupează ariile culturale caracterizate ca fiind preponderent cu distanță mare față de putere, dar mai pronunțat colectiviste, respectiv individualiste), fapt menționat în reprezentarea grafică aferentă (vezi figura 3, mențiunea RO 5V
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în cadrul unor eșantioane românești. Figura 3. Harta dimensiunilor culturale în funcție de culturile naționale investigate plasarea simbolică a eșantionului românesc Așadar, studiul a configurat un portret organizațional majoritar caracterizat de retractilitate și formalism în relația cu supraordonatul simbolic (distanță mare față de putere), colectivism moderat sau, cum îl vom califica de acum, o specie aparte de "individualism autarhic", centrarea pe relație în dauna performanței organizaționale (feminitate pronunțată), atitudine temătoare față de schimbare (scoruri mari la evitarea incertitudinii), precum și o orientare precumpănitoare pe termen scurt. Demersul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a evenimentelor sociale în două culturi diferite; a rezultat că australienii valorizau competitivitatea, încrederea în sine și libertatea, în timp ce chinezii promovau sentimentul unității, disponibilitatea socială și acceptarea autorității. Studiile lui Ratner și Hui (2003) în Asia au evidențiat asociația între colectivism și asumarea responsabilității printre subiecții chinezi, nu și printre cei americani, iar Kashima, Foddy și Platow (2002) au indicat că mecanismele individuale de adaptare egocentrice sînt folosite mai mult de americani decît de japonezi. Cercetînd distribuirea dreptății, Berman, Murphy-Berman și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]