716 matches
-
a veni în ajutorul celuilalt), în timp ce în cazul relațiilor ierarhice inferiorul recurge la un comportament deferent față de superior (strategii ale politeții negative). Membrii culturilor individualiste tind să recurgă mai degrabă la strategii de promovare a imaginii personale, în timp ce membrii culturilor colectiviste tind să recurgă în special la strategii de conservare a imaginii celuilalt pentru menținerea armoniei sociale; membrii culturilor colectiviste tind să recurgă la strategii direct și slab dependente de context, pentru conservarea imaginii personale, în timp ce membrii culturilor individualiste tind să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale politeții negative). Membrii culturilor individualiste tind să recurgă mai degrabă la strategii de promovare a imaginii personale, în timp ce membrii culturilor colectiviste tind să recurgă în special la strategii de conservare a imaginii celuilalt pentru menținerea armoniei sociale; membrii culturilor colectiviste tind să recurgă la strategii direct și slab dependente de context, pentru conservarea imaginii personale, în timp ce membrii culturilor individualiste tind să recurgă la strategii directe și puternic dependente contextual pentru conservarea armoniei sociale; membrii societăților în care distanța de putere
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
adoptarea strategiilor comunicative. Scopul cu care vorbitorii recurg la strategii ale politeții pozitive/negative este diferit: în societățile individualiste vorbitorii doresc să-și poată exprima liber opiniile, într-o formă acceptabilă de interlocutor și suficient de persuasivă, în timp ce în societățile colectiviste interlocutorii sunt preocupați de conservarea unor relații armonioase de grup. Modul în care sunt performate actele de vorbire este în legătură directă cu strategiile politeții preferate de o cultură dată. De exemplu, exprimarea dezacordului cu interlocutorul este un act de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prestigiu, onoare, demnitate, mândrie, încredere, umilire, rușine, vinovăție, neîncredere), în timp ce în culturile în care conflictul este conceptualizat ca rezultat accentul cade pe afirmarea identității personale (a nevoilor, intereselor, emoțiilor personale), pe negocierea și obținerea rapidă a unui rezultat. În modelul colectivist orientat spre proces primează adecvarea în abordarea opozițiilor, atingerea unui consens cu implicații pe termen lung; în modelul individualist, orientat spre rezultate, primează eficiența negocierii, găsirea unor soluții sau compromisuri mulțumitoare pentru fiecare parte (Ting-Toomey, 1999, pp. 194-230). Ting-Toomey și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se angajează într-o competiție cu interlocutorul, pentru a câștiga), exprimarea emoțională (individul își exprimă emoțiile și sentimentele), agresiunea pasivă (individul încearcă să impună în mod indirect o anumită soluție), solicitarea unui mediator (părțile solicită ajutorul unei persoane externe). Culturile colectiviste favorizează evitarea conflictului, cedarea, compromisul și medierea conflictului de către o persoană cu reputație, respectată, pe care persoanele implicate în conflict o cunosc din interacțiuni anterioare. Culturile individualiste favorizează exprimarea emoției, agresiunea pasivă, dominarea și, uneori, medierea conflictului de către un mediator
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evitarea și nu dominarea. Un amalgam de strategii de conflict și de evitare a conflictului apare în cultura mexicanilor. În același timp, pentru membrii culturilor individualiste primează asumarea individuală a conflictului, gestionarea lui în baza opiniilor personale, în timp ce în culturile colectiviste sunt favorizate, pe de o parte, protejarea membrilor grupului în fața posibilei responsabilități în declanșarea conflictului, iar pe de altă parte, gestionarea conflictului pe baza ideilor și opiniilor valorizate de colectivitate. 2.6.8. Atitudini comunicative Despre diverse populații se vehiculează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin modul în care vorbitorul își proiectează imaginea în text, prin structura înscrierilor la cuvânt, prin diverse elemente paraverbale (înălțime, debit verbal, râs). Specificul cultural determină atitudinile comunicative ale membrilor culturii. De pildă, preocuparea pentru armonia de grup din culturile colectiviste se repercutează asupra comunicării astfel: atitudine rigidă, creativitate reținută, lipsă de complexitate cognitivă, conformism și conformitate cu normele de comunicare, incapacitate autopercepută de a influența cursul evenimentelor, grad redus de asertivitate și argumentativitate; în același timp, în plan emoțional se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu se simte bine în compania sa. Spațiul interacționează cu diverse forme de comunicare verbală: distanțele interpersonale sau sociale de interacțiune tind să fie mai mari în culturile individualiste, unde oamenii simt nevoia unui spațiu securizant, mai mici în culturile colectiviste, unde indivizii se simt confortabil în grupuri mai largi și acceptă relativ ușor proximitatea fizică; sentimentul „spațiului personal” (engl. privacy) este mai accentuat în cultura americană (de exemplu, mamele bat la ușă înainte de a intra în camera copiilor, proprietarii își
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vs succint; stilul personal vs contextual, stilul instrumental vs afectiv. Stilul direct vs indirect. Culturile individualiste (de pildă cultura americană) își asociază valori precum deschidere comunicativă și onestitate, manifestate printr-o comunicare verbală explicită, precisă, directă, creativă, onestă, în timp ce culturile colectiviste (de exemplu, culturile asiatice) asigură armonia în cadrul grupului cultural printr-o comunicare indirectă, imprecisă, implicită. Stilul elaborat vs exact vs succint. Stilul elaborat presupune folosirea unui limbaj expresiv, bazat pe elocință; culturile arabe, de exemplu, recurg frecvent la metafore și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dispreț etc. și pozitiv de emoții pozitive precum interes pentru cultura celuilalt, apreciere, toleranță. Totodată, pentru reducerea incertitudinii în comunicarea interculturală membrii culturilor individualiste se sprijină pe informațiile pe care le extrag din interacțiunea cu indivizi determinați, în timp ce membrii culturilor colectiviste se sprijină pe informații venite de la alți membrii ai grupului lor sau ai grupului celuilalt. Cercetările de comunicare interculturală au evidențiat modalități prin care indivizii pot preîntâmpina problemele de comunicare pe care le generează cauzele prezentate aici (vezi o sinteză
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
explicați modul în care diverși factori influențează adaptarea individului la un mediu cultural nou. V. CULTURA ROMÂNĂ. REPERE În termenii teoriei parametrilor de variație culturală (Hofstede, 1984, 1997, vezi capitolul II, § 5.3) profilul culturii române este următorul: cultură preponderent colectivistă, cultivând distanță mare față de putere, preponderent feminină, cu nivel ridicat de evitare a incertitudinii și orientare pe termen scurt (potrivit unui studiu sociometric întocmit de Gallup International și Interact, 18 aprilie 2005, publicat parțial pe Internet la adresa HYPERLINK "http://customer
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în timpul comunismului, trăiesc oameni extrem de săraci, alături de alții care au făcut reamenajări costisitoare, cu produse „de firmă”); companiile românești au adoptat modelul managerial american, astfel încât valorile unei societăți individualiste, preponderent masculină, care acceptă incertitudinea au fost implementate într-o societate colectivistă, preponderent feminină, care evită incertitudinea și în care distanța față de putere este relativ mare. Soluția adoptată de cultura română contrazice principiul asemănărilor dintre culturi, dar este coerentă cu acomodarea antitezelor în interiorul sistemului. Observând destinele paralele care au cizelat istoria colectivității
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fost pentru români o formă de competiție: „să-i arăt că pot și eu, nu numai el”, a adus cocoșul moșului galbeni, și-a trimis și baba găina să-i aducă o comoară. Literatura populară este o expresie a spiritului colectivist, deci dezvoltarea ei nu a fost întâmplătoare, dobândind prioritate în fața creației de autor, a literaturii culte, expresie a experienței individuale. S-a spus că, în cultura română, colectivismul s-a manifestat ca un colectivism gregar (bazat pe imitație, supunere, docilitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Granițele fluide existente în cadrul comunității, sentimentul puternic de ingrup sunt compensate de delimitarea netă de ceilalți. Străinii de neam sunt numiți printr-o metaforă spațială: cei de afară. Afară este antonimul lui aici / la noi. Comunitățile rurale au perpetuat mentalitatea colectivistă chiar și în condițiile modernității; comunitățile intermediare, între sat și oraș, adică mahalalele au importat modelul colectivismului rural, infuzându-le cu valorile citadine. Orașul s-a desprins treptat de modelul colectivist; în marile orașe de astăzi, oamenii tind spre individualism
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lui aici / la noi. Comunitățile rurale au perpetuat mentalitatea colectivistă chiar și în condițiile modernității; comunitățile intermediare, între sat și oraș, adică mahalalele au importat modelul colectivismului rural, infuzându-le cu valorile citadine. Orașul s-a desprins treptat de modelul colectivist; în marile orașe de astăzi, oamenii tind spre individualism. 4. Frica lui Dumnezeu S-a spus adeseori că persistența poporului în istorie s-a datorat ortodoxiei, care i-a unit pe români și le-a alimentat conștiința etnică. Dar și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe Mihai (totul se află, totul se știe în această lume închisă și strict supravegheată) și, cu acea ocazie, îi chemase, într-un imperturbabil limbaj de lemn, la obștescul ritual de muncă patriotică. Voluntară însă într-un oximoron de esență colectivistă cam obligatorie. Nu de alta, dar individul, tentat de savorile libertății, să nu-șui piardă reflexele gregare. După loviturile în pereți, bocănituri în ușă. În prag, un grupă de patru Vecini apar cu un aer în același timp dubios și insolent
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în anul 1952 și în anul 1958 datorită faptului că nu putea fi de acord cu colectivizarea, dar mai ales pentru că ea era însoțită și propagată de oameni fără credință în Dumnezeu. Munca la GAC “Voința” din Tecuci Am devenit colectiviști, mama și noi copiii, după ce statul ne-a luat pământul. După ce tatăl meu a fost închis la începutul anului 1958, a început și pentru noi corvoada taxelor și cotelor, mai ales că tatăl meu fusese declarat în mai multe rânduri
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mai era nevoie. Din nefericire faptul că mama “a scăpat” de pământ nu prea ne-a ajutat cu mare lucru. Deși nu mai eram chiaburi, tata era deținut politic și asta înclina greu asupra noastră, a copiilor. Astfel am ajuns colectiviști și a urmat perioada cea mai istovitoare, de muncă la GAC “Voința” din Tecuci. Mama mea și cu frații mai mari lucrau din greu, la făcut “vaduri”, pentru legume, la grădină. Nu știu nici acum de ce șanțurile acelea prin care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să pot intra la școală. Pentru acest posibil ajutor mama mea i-a dat „șpagă”, o damigeană de vin, pentru că acestuia îi plăcea destul de mult. Astfel că, după ce mama mea a dat divorț, după ce a dat pământul la stat devenind colectiviști, cu șpaga dată amantului d-nei Borza și mai ales cu sprijinul doamnei directoare, am fost declarată admisă la Liceul de băieți din Tecuci. Nu știu care dintre aceste fapte a avut greutate mai mare și nici nu a mai contat atunci pentru
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
acum copiii nu au ce face cu cartea, că stau 6 persoane (nu 6 copii) într-o cameră, că acolo ne-a adus comunismul, etc. De asemenea acest agent mai spune că știe de la o cumnată că mama mea este colectivistă la GAC " Voința” din Tecuci. Deși colectivistă la acea vreme, securitatea raională din Tecuci cere Direcției Regionale Galați a securității urmărirea mamei mele, Bratoveanu Georgeta Alexandrina în data de 4 decembrie 1961 prin adresa Nr.302/BO/84106. In această
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
era mult mai greu. Nu știam dacă să-l trec la funcționari; în nici un caz nu putea fi muncitor. Nu puteam să-l trec nici la țărani pentru că era preot. Scăpasem de pământ și de a fi chiaburi, eram colectiviști dar și în legătură cu colectivul era o problemă. In ultimii ani eu nu prea lucrasem la colectiv, ocupată fiind cu învățatul, nici tatăl meu că era ocupat cu parohia unde stătea aproape tot timpul. Nici mama mea nu prea mai lucrase
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a putea fi în măsură de a regăsi la sfîrșitul anului 1880 o exprimare politică, chiar dacă mai multe congrese muncitorești, de orientare diferită, reușesc încă din 1876 să se unifice. La acea dată, mișcarea muncitorească este împărțită în multiple tendințe: colectiviști, anarhiști, socialiști, reformatori convinși (barberetiști) se alătură și își dispută rîndurile. O dată cu întoarcerea comunarzilor, amnistiați începînd cu 1880, organizarea politică va putea trece la un stadiu superior, iar orientările strategice se vor putea preciza și, în același timp, diversifica. Primul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Stricto sensu, teoriile distributive sunt cele care susțin că nu poate exista decât un singur mecanism legitim de repartizare a bunurilor și resurselor din cadrul unei societăți, repartiția acestora fiind făcută într-un singur pas. Așa stau lucrurile în cazul teoriilor colectiviste (comuniste) ale dreptății sociale, care acordă exclusiv statului o asemenea sarcină. Inclusiv teoriile libertariene, procedurale, ale dreptății intră, însă, în această categorie, distribuitorul exclusiv legitim fiind considerat, de această dată, nu statul, ci piața liberă 16. Cele mai multe dintre teoriile dreptății
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Liberalii spun că nu e mare filosofie aici, că nu trebuie decît să lași piața să-și facă treaba, promovînd-o în toate aspectele vieții cotidiene. Ei spun că economia are un caracter amoral. Ei au rețete pentru orice, ca și colectiviștii, numai că pe dos. Din păcate, este imposibil să ignori raritatea și incertitudinea. Socialiștii, keynesiștii, neoclasicii și austriecii nu pot să aibă dreptate toți deodată. Justețea unei teorii implică necesarmente excluderea altora. Sistemul democratic propagă concepția absurdă că toate ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a opiniei publice din București în timpul războiul franco-prusac, în urma căruia avea să ia ființă Germania. 98 Notă AS: Este, desigur o aluzie la studenții intrați la un moment dat pe locuri destinate celor cu bună și sănătoasă origine proletară sau colectivistă, ocolind (în baza practicii "discriminării pozitive" cum s-ar zice azi) concursurile de admitere cu n candidați pe loc (dincolo de cele puse la mezat prin practici meditaționale, imposibil de determinat cantitativ, de cele dictate de obligații de troc al meu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]