9,942 matches
-
Carlos. în ultimele decenii, la nivelul comunității europene în mod special, se distinge o tendință evidentă, o anume înțelegere a faptului potrivit căruia actul muzical artistic realizat în colectiv poate genera reacții, poate produce reverberații importante, în timp, la nivelul colectivității, poate aduce beneficii pe drumul anevoios al cunoașterii, al apropierii dintre oameni, dintre tineri în primul rând. Astfel, cu peste două decenii în urmă a fost creată Orchestra de Tineret a Uniunii Europene. Anul trecut a concertat la Ateneul Român
Tineri muzicieni by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7715_a_9040]
-
faza sinistră a anilor '80, copilăria mea rămâne a mea. Vorbind despre ea, nu creditez regimul și nu-i aduc nici un fel de beneficiu simbolic. Fiindcă visul de aur al comunismului - și al lui Nicolae Ceaușescu personal - era ca întreaga colectivitate să se autoeduce și să elimine ca pe niște toxine tot ceea ce însemna gândire proprie și sentiment privat. Tovarășe de drum, antologia consistentă și remarcabilă coordonată de Radu Pavel Gheo și Dan Lungu, reunește istoriile și mărturiile lor: ale femeilor
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
la fel cum, pe dedesubt, hainele lor își simplifică horbota intimă: desuurile dispar din prea mare dificultate a mînuirii lor. Din cetăți menite cuceririi, femeile devin trufandale menite culesului timpuriu. Dramele umane, chiar dacă mai există, își relativizează proporțiile, după cum presiunea colectivității asupra individului nu depășește pragul opțional al unei cutume aflate la libera lui alegere: o poate accepta sau nu. Tradiția devine facultativă, iar sentimentele de clan sau de ierarhie - onoarea, mîndria și demnitatea - capătă o nuanță apăsătătoare de corvoadă socială
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
romane involuntar- caricaturale, pe dușmanii regimului: burtoși, urduroși și gușați, cu ochi în care sticlesc poftele. Iar mediul lor de existență și acțiune, Pătârlagele, Câmpuleț, Turnuvechi (geografia imaginară a scriitorului, infiltrată în cea reală), nu are valoare de fundal contrastiv. Colectivitatea, comunitatea ce numără deja atâtea victime ale noului regim este mai mult - mai puțin - decât inertă. E lașă, ușor de supus și de manevrat, colaboraționistă. Ică, Moise, Cicerone Stoica, Celce fac absolut ce vor pe scena unui sat care, departe
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
perfect. Oamenii care ne înconjoară, cu speranțele lor mărunte și existențele lor lipsite de orizont, cu replicile anodine și ticurile lor verbale, în spatele cărora se ascunde nu vidul, ci plinul existențial, cu poveștile locului și micile întâmplări intrate în conștiința colectivității, formează lumea fascinantă a lui Daniel Vighi. Totul este de o dezarmantă simplitate și de o greu definibilă frumusețe. Scrisul prozatorului timișorean oferă un mare paradox. Povestirile lui Daniel Vighi au o tentă existențială evidentă, fapt oarecum surprinzător pentru un
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
Cartea bunei cuviinți nu e un tratat de medicină. Dar este un exercițiu de igienă socială care definește, simptomatic pentru diferența dintre două lumi, cea în care a fost scrisă și cea în care o citesc, rolul unui tratament aplicat colectivității. Rol care s-a pierdut, în meandrele specializării. Însă fără el, fără preocuparea pentru integritatea umană a organismului care-ți stă în față, orice rețetă se scrie în van.
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]
-
că este vorba despre un popor sau despre un reprezentant al acestuia) este văzut ca o absență, ca ceva lipsit de toate calitățile apreciate în Occident. Apoi, devine opac, umanitatea sa dispărând ca misterioasă și impenetrabilă. În cele din urmă, colectivitatea căreia îi aparține este asociată, prin defectele sale, cu incapacitatea organizatorică, cu haosul, corupția și răul. De necontrolat datorită marginalității lor, colonizații nu pot fi decât "rău-intenționați". Considerațiile lui Memmi trebuie relaționate cu teoria lui Edward Said (Orientalism, 1978, p.
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
Din păcate, de prea multe ori lipsa spiritului civic dă naștere unei atitudini pasive, de nepăsare la adresa problemelor celorlalți, fără conștientizarea faptului că acestea se pot deseori transfigura În devianțe sociale (delincvențe, adicții, prostituție etcă care se răsfrâng tot asupra colectivității. Neimplicarea terțelor persoane, fie și prin refuzul de a aduce acest gen de situații problematice (conflicte conjugale degenerate În violență domestică, abuzuri asupra minorilor etcă În atenția autorităților competente - consecință a unei toleranțe prost Înțelese - conduce invariabil la proliferarea factorilor
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Dunărea de Sus până la Porțile de Fier urma să rămână la bunul plac al fiecărui stat riveran, iar Dunărea în aval de Porțile de Fier urma a fi pusă sub protecția CED. Din acest moment Dunărea nu mai era o colectivitate unitară, Austria reușind în final să-și vadă visele împlinite, prin aceea că a reușit să scoată de sub controlul european Dunărea de Sus. S-a ajuns astfel la ceea ce putem numi, pe bună dreptate, o criză a ideii de libertate
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
document foarte important îl constituie Codul de conduită pentru responsabilii cu aplicarea legilor, unde se definesc foarte clar obligațiile acestui personal: „responsabilii cu aplicarea legilor trebuie să se achite tot timpul de obligația pe care le-o impune legea, deservind colectivitatea și protejând toate persoanele împotriva actelor ilegale, în conformitate cu gradul înalt de responsabilitate pe care îl are profesia lor.” Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității organizate transnaționale Acest document juridic internațional este primul tratat cu vocație universală în domeniul combaterii corupției. Elaborarea
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
descentralizare Descentralizarea este privită ca un corolar indispensabil al democrației, pentru organizarea administrației publice, ea având aceeași pondere ca democrația reprezentativă pentru organizarea constituțională. De altfel, problema raportului dintre democrație și descentralizare s-a aflat destul de frecvent în atenția specialiștilor. Colectivitățile teritoriale de cetățeni reprezintă corpuri intermediare, interpuse între individ și puterea centrală, determinând reguli adaptate fiecărui cadru geografic și personalizând autoritatea statală în funcție de problemele locale. Societatea modernă, caracterizată prin contradicții și pluralism, implică o mare varietate de comportamente sociale și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
fundamentarea deciziilor și evaluarea performanței, stabilirea mecanismelor de responsabilizare și modalități de motivare a tuturor actorilor pentru a fi responsabili în îndeplinirea sarcinilor care le revin. 3.3.1. Condițiile descentralizării Descentralizarea reprezintă un sistem de organizare administrativă, care permite colectivităților umane sau serviciilor publice să se administreze ele însele, sub controlul statului, le conferă personalitate juridică, le permite constituirea unor autorități proprii și le dotează cu resurse necesare<footnote Ioniță, S. (2007), Corupție și politici publice. Abordare teoretică și studiu
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale”, dar și rezultatul acestei activități: „folos material, bun agonisit prin lucru, agoniseală, câștig, profit”. Ca sens secundar, prin muncă se Înțelege ocupație, Îndeletnicire, efort de a realiza ceva. În sens figurat, ea poate Însemna colectivitatea muncitorilor. Munca poate fi percepută ca o acțiune liberă, creatoare, dar și ca o obligație. Termenul poate semnifica și durere sau suferință (fizică sau morală), chiar tortură. Din punct de vedere sociologic, munca, În sens general, este activitatea de producere
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
menținut la un nivel optim perpetuării sale. Ceea ce se schimbă pe piața muncii este o marfă specială, și anume resursele umane, forța de muncă. Întreținerea și reproducerea acesteia are un cost ce trebuie suportat de beneficiarul acestora și nu de colectivitate sau alți angajatori. Instrumentul de menținere a echilibrului În acest domeniu Îl reprezintă contractele colective de muncă, contractul unic la nivel național și În fiecare ramură de activitate. Se instituie obligativitatea pentru toți angajatorii de a constitui fondul pentru indemnizația
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
constituie ea Însăși un act de discriminare. Dreptul muncii instituie această egalitate pe plan colectiv, egalitate imposibil de realizat pe plan individual. Acest principiu este rezultanta negocierilor colective și a protecției legii atât a intereselor salariaților cât și ale angajatorilor. Colectivitatea salariaților, reprezentată prin sindicate, de cele mai multe ori se află pe poziție de egalitate cu patronul. Dreptul la negociere colectivă, dreptul la grevă și libertatea sindicală sunt condiții necesare echilibrului pe piața muncii. Economia de piață, funcționarea ei cât mai eficientă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
2. Crearea de locuri de muncă În instituții ale statului Pornind de la ceea ce se arată În literatura de specialitate este de menționat că statul poate crea el Însuși locuri de muncă prin Înființarea de posturi În funcții publice sau Încurajând colectivitățile locale În acest sens. Dar, dacă se creează locuri de muncă publice sau de utilitate „colectivă” el se substituie inițiativei private și grevează bugetul statului. Iar dacă Încurajează prin avantaje pecuniare agenții economici ca să recruteze forța de muncă, el contribuie
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
rolul de a corecta imperfecțiunile macroeconomice ale economiei de piață. Pornind de la ceea ce se arată În literatura de specialitate, este de menționat că statul poate crea el Însuși locuri de muncă prin Înființarea de posturi În funcții publice sau Încurajând colectivitățile locale În acest sens. În momentul de față, datorită crizei economice, statul nu doar că nu poate crea noi locuri de muncă, ci se găsește În situația de a bloca angajările cerute de sarcinile de serviciu din sistemul public și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
informatizării. 94. Enumerați și caracterizați sistemul de descrieri catalografice R: 1. Descrieri principale: oferă toate datele bibliografice necesare identificării unui document și localizarea acestuia. În funcție de aspectul bibliografic al documentului, descrierile principale pot fi cu vedetă: Ø la autor (persoană sau colectivitate) Ø la titlu Se întocmește la: Autor persoană sau colectivitate: Ø 1 autor Ø 2 autori Ø 3 autori Vedeta de autor persoană fizică ține seama de: Ø Pseudonim Ø nume consacrate (scriitori antici, regi, ranguri bisericești.) Ø traducător (cu
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
1. Descrieri principale: oferă toate datele bibliografice necesare identificării unui document și localizarea acestuia. În funcție de aspectul bibliografic al documentului, descrierile principale pot fi cu vedetă: Ø la autor (persoană sau colectivitate) Ø la titlu Se întocmește la: Autor persoană sau colectivitate: Ø 1 autor Ø 2 autori Ø 3 autori Vedeta de autor persoană fizică ține seama de: Ø Pseudonim Ø nume consacrate (scriitori antici, regi, ranguri bisericești.) Ø traducător (cu text prelucrat, transpus în versuri și proza de...) Ø omagiu
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Ø 2 autori Ø 3 autori Vedeta de autor persoană fizică ține seama de: Ø Pseudonim Ø nume consacrate (scriitori antici, regi, ranguri bisericești.) Ø traducător (cu text prelucrat, transpus în versuri și proza de...) Ø omagiu Vedeta de autor colectivitate ține seama de: Ø colectivități cu caracter permanent: autorități teritoriale, administrative, statut, organe ale puterii de stat și legislative, juridice, militare, diplomatice, administrație centrală și locală, organizații obștești și politice, instituții și întreprinderi cu caracter temporar: naționale / internaționale (simpozioane, conferințe
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
autori Vedeta de autor persoană fizică ține seama de: Ø Pseudonim Ø nume consacrate (scriitori antici, regi, ranguri bisericești.) Ø traducător (cu text prelucrat, transpus în versuri și proza de...) Ø omagiu Vedeta de autor colectivitate ține seama de: Ø colectivități cu caracter permanent: autorități teritoriale, administrative, statut, organe ale puterii de stat și legislative, juridice, militare, diplomatice, administrație centrală și locală, organizații obștești și politice, instituții și întreprinderi cu caracter temporar: naționale / internaționale (simpozioane, conferințe, colocvii, expoziții, mese rotunde, zilele
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
caracter permanent: autorități teritoriale, administrative, statut, organe ale puterii de stat și legislative, juridice, militare, diplomatice, administrație centrală și locală, organizații obștești și politice, instituții și întreprinderi cu caracter temporar: naționale / internaționale (simpozioane, conferințe, colocvii, expoziții, mese rotunde, zilele...) Ø colectivități cu caracter temporar: naționale / internaționale (simpozioane, conferințe, colocvii, expoziții, mese rotunde, zilele...) Titlu: Ø mai mult de 3 autori (3,4,5 autori...) Ø titlul unei lucrări Ø anonime Ø antologii și culegeri (fără antologator pe pagina de titlu) 2
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
tuturor cataloagelor. Termenul de „carte” cuprins în Declarație, trebuie interpretat ca orice document de bibliotecă având caracteristici similare. Sunt stipulate: Ø Funcțiile catalogului; Ø Structura acestuia; Ø Tipurile de fișe; Ø Funcțiile acestora; Ø Alegerea vedetei uniforme (autor-persoană; nume de colectivitate; autori multipli; lucrări înregistrate la titlu). Este o primă abordare uniformizată a informațiilor unui document așezate pe câmpul unei fișe. 1971. REUNIUNEA INTERNAȚIONALĂ A EXPERȚILOR ÎN CATALOGARE. Copenhaga, 1969 Adoptă o rezoluție privind stabilirea unor standarde internaționale pentru forma și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
informației Ø Elementul de identificare în colecțiile bibliotecii (cota) 102. Ce tipuri de vedete au descrierile catalografice? R: Din punct de vedere al caracteristicilor bibliografice ale documentelor, distingem: Vedeta Ø autor persoană fizică (exprimate prin nume de persoane) Ø autor colectivitate (exprimate prin denumiri de colectivități, persoane juridice sau morale) Ø titlu (exprimate prin titlul documentului descris) Vedete din punct de vedere al tipului de descriere Ø vedete principale (pentru descrierile principale) Ø vedete auxiliare (descrieri complementare, trimiteri informative) Catalogatorul, în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în colecțiile bibliotecii (cota) 102. Ce tipuri de vedete au descrierile catalografice? R: Din punct de vedere al caracteristicilor bibliografice ale documentelor, distingem: Vedeta Ø autor persoană fizică (exprimate prin nume de persoane) Ø autor colectivitate (exprimate prin denumiri de colectivități, persoane juridice sau morale) Ø titlu (exprimate prin titlul documentului descris) Vedete din punct de vedere al tipului de descriere Ø vedete principale (pentru descrierile principale) Ø vedete auxiliare (descrieri complementare, trimiteri informative) Catalogatorul, în special în bibliotecile mici, nu
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]