2,007 matches
-
dezumanizantă, principalul instrument de manipulare, menit să distrugă relațiile interumane, să ducă la disperare și neîncredere. Totul este politizat și cu precădere învățământul, pe această direcție se nasc noi instituții și școli, așa numitele Școli de partid și Academii politice. Colectivizarea agriculturii va fi și ea o etapă obligatorie și nespus de întunecată în procesul de sovietizare la care a fost supusă România. Și pentru ca nimic să nu fie omis, relațiile cu Occidentul vor fi blocate, astfel treptat țara devenea un
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
fără prihană. Ceea ce ilustrează modul în care atitudinea acestor oameni era văzută de către majoritate deși propaganda oficială îi numea trădători, bandiți, criminali. Rezistența acerbă împotriva regimului comunist care a existat în mediul rural a fost cauzată de dramaticul proces al colectivizării. Împărțind marea masă a celor 12.000.000 de țărani în diferite categorii și operând exproprierea lor în etape, PCR-ul uza de o tactică subversivă, știind că astfel va atomiza populația rurală și aceasta nu va acționa ca un
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
achita cotele altfel erau arestați ca sabotori ai economiei naționale. În numeroase județe din toate colțurile țării au avut loc revolte care au fost reprimate cu brutalitate, forțele de armată sau securitate trăgând în plin în țăranii disperați. Procesul de colectivizare a cunoscut momente de destindere sau de încrâncenare în funcție de atitudinea represivă a puterii dar cifrele care arată numărul țăranilor încarcerați pe parcursul acestei perioade sunt semnificative pentru brutalitatea cu care s-a desfășurat această acțiune. Deposedarea de pământ a țăranilor a
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrâncea, Nistor Cabac. Atrocitățile staliniste au mers până acolo încât în satul lui Toma Jalbă (Butor-raionul Grigoriopol) au fost împușcați 167 bărbați din cei 168(64). Datorită colectivizărilor forțate și închiderii bisericilor (încheiată în 1938) a avut loc un adevărat exod peste Nistru atât de intens încât a fost nevoie de un lagăr pentru refugiații transnistrieni, iar numărul intelectualilor originari de dincolo de Nistru ajunsese atât de mare încât
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Constanța, forța nota să colectivizeze întreaga regiune până la sfârșitul anului. Au mai rămas câțiva care nu au vrut să intre în colectiv. Autoritățile erau cu ochii pe ei. Din cauza lor nu se putea raporta la regiune încheierea „cu succes” a colectivizării întregii comune. Prin Băjenari nu au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă, tatăl său, unchiul Stoica și Vasile și alți câțiva vecini. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși, că doar pentru pământ au venit bunicii lui în
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
mod cert și firesc este ca toate instituțiile bisericești să fi constituit obiective de urmărire ale fostei Securității. Numeroase alte cazuri de urmărire al preoților apar în diferite dosare ce privesc diferite mișcări de rezistență armată, în dosarele referitoare la colectivizare, în cele privitoare la partidele politice. Aceste cazuri ar putea fi interpretate ca o urmărire care nu viza persoana preotului în calitatea lui de slujitor al altarului, ci de persoană publică implicat în viața socială, care nu angaja instituția bisericească
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
a născut și cincisprezece copii dintre care au trăit doar șapte, trei fete si patru băieți. Mama era a treia ca născut, dar cea mai mare dintre fete. Părinții ei apoi a împărțit pământul copiilor la căsătorie. La bătrânețe înainte de colectivizare mai aveau puțin din cele douăzeci și cinci de hectare. În schimb bunica Floarea avea cinci copii, patru băieți și o fată, tata fiind prâslea, de aceea a rămas cu ea în casă. Ca o fiică adevărată de mocani sibieni, care punea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
și, sau în special, investirii unui om fără pregătirea corespunzătoare pe un post. Ungureanul, fie el și proletar sadea cu carnet roșu, nu are de unde să cunoască regulile satului bazate pe vechi cutume și introduce forțat noi reguli inacceptabile, precum colectivizarea forțată. Se naște un climat de neîncredere reciprocă bazată pe minciună. În plus acest ungurean nu respectă biserică, o crimă capitală în ochii sătenilor. Din păcate era post comunistă păstrează principial soluțiile de administrare rurală ale odiosului dictator. Am arătat
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
sovietici în anul 1944. Am copilărit în județul Arad, printre țăranii sfătoși, înțelepți și pasionați cititori din comunele Cintei, Șimand și Nădab, în tristă perioadă a dubei negre care aresta noaptea pe opozanții comunismului, a cotelor obligatorii, precum și a inumanei colectivizări forțate. Mi-a rămas vie în memorie acea mirifica zona de la poalele dealului Siriei lui Ioan Slavici(citit cu dragoste de toți sătenii), pentru mine adevărată Arcadie, plină de nostalgii și de jucătoare miraje, pusta, Câmpia Tisei. Am urmat cursurile
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
mei, ca vecini, motiv pentru care au rămas prieteni și după ce acesta a devenit primar și membru de partid la comuniști. Asta a fost până la obligarea tatei de a intra în colectiv cu arcanul, cum s-a procedat atunci, la colectivizarea obligatorie, când Vasile Vâlcu - primul secretar la regională - a avut ambiția să dea țării prima regiune colectivizată în întregime. Tata era, însă, fost simpatizant al Frontului Plugarilor și această situație i-a atras multe necazuri, dar mai ales datorită faptului
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
de ajuns pentru părinții mei, nașii lor de cununie erau oameni bogați, cu averi întinse, care au fost deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului , formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele agricole, au fost amenajate grajduri pentru vacile confiscate de la țărani, sau luate de la țăranii obligați să le predea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când a venit acasă, apoi l-au dus în beciul miliției, unde a fost bătut de milițianul Foca și activistul de partid de la Raion. Cum era printre ultimii din
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
o mie de lei. Opera literară a lui Pena este completată de proză, atrage atenția, "Moneda fantazienilor" ---lucrare catalogată că fiind ,,utopică", unde viziunea fantasticului atinge cota anului 2000 ---Pena fiind un bun vizionar și un analist care a anticipat colectivizarea și cooperativizarea din anii ce au urmat. La 104 ani de la nașterea sa, căutăm să găsim soclul pe care să fie așezată valoarea literară a lui Ion Pena, cel care a contribuit la moștenirea culturii românești. ,,Să dăm Cezarului ce
PUTINE VORBE... DESPRE ION PENA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365866_a_367195]
-
a născut și cincisprezece copii dintre care au trăit doar șapte, trei fete si patru băieți. Mama era a treia ca născut, dar cea mai mare dintre fete. Părinții ei apoi a împărțit pământul copiilor la căsătorie. La bătrânețe înainte de colectivizare mai aveau puțin din cele douăzeci și cinci de hectare. În schimb bunica Floarea avea cinci copii, patru băieți și o fată, tata fiind prâslea, ca băiat urmând după el singura lor soră, de aceea a rămas tata în casa părintească. Ca
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
în puț („Dă-i draculi, doar nu m-or auzî!”, și-a spus el în gând în timp ce săpa, dar l-a auzit Toma, un comunist înfocat care l-a și pârât la Miliție), și atunci când bătu¬se co- misia de colectivizare în casă la Trocărel; ani de zile mai târziu, același Costică Daneș avea să-i dea o referință foarte bună, care a contri- buit la propria-mi salvare atunci când, în anul I de facultate fiind, fusesem turnat la Securitate că
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
X) Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului X Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă îm¬potriva colectivizării, ceea ce nu era deloc con¬formă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab, dar vânjos, brunet, cu privirea întunecată și pătrunză¬toare, purta plete și barbă lungă până la brâu. Umbla vara îmbrăcat într-o pelerină
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
sus, pieptul înainte și cu pelerina neagră înfo- indu-i-se pe la poale: - Ce știț’ voi? Habar n-aveț’! Și totuși, un fapt era de necontestat în legătură cu Mărian Frântu: din mare comunist ilegalist ce fusese, devenise un dușman neîm- păcat al colectivizării. La MAT, la horă, dumi- nica în drum, unde lumea se aduna la taclale, chiar și în biserică după slujbă, Mărian Frântu îndemna lumea să nu se înscrie în colectiv, să aibă curaj și să înfrunte comisia de colectivi- zare
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016. X Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă îm¬potriva colectivizării, ceea ce nu era deloc con¬formă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab, dar vânjos, brunet, cu privirea întunecată și pătrunză¬toare, purta plete și barbă lungă până la brâu. Umbla vara îmbrăcat într-o pelerină
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
vatră improvizată, folo¬sind apă chiar din Olt, pe care o și bea, ceea ... Citește mai mult Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă îm¬potriva colectivizării, ceea ce nu era deloc con¬formă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab, dar vânjos, brunet, cu privirea întunecată și pătrunză¬toare, purta plete și barbă lungă până la brâu. Umbla vara îmbrăcat într-o pelerină
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
calculatorul...... XXII. MĂRIAN FRÂNTU ȘI DETA, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015. Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă împotriva colectivizării, ceea ce nu era deloc conformă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab dar vânjos, brunet, cu privirea întunecată și pătrunzătoare, purta plete și barbă lungă până la brâu. Umbla vara îmbrăcat într-o pelerină neagră, lungă
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își ... Citește mai mult Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă împotriva colectivizării, ceea ce nu era deloc conformă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab dar vânjos, brunet, cu privirea întunecată și pătrunzătoare, purta plete și barbă lungă până la brâu. Umbla vara îmbrăcat într-o pelerină neagră, lungă
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Constanța, forța nota să colectivizeze întreaga regiune până la sfârșitul anului. Au mai rămas câțiva care nu au vrut să intre în colectiv. Autoritățile erau cu ochii pe ei. Din cauza lor nu se putea raporta la regiune încheierea „cu succes” a colectivizării întregii comune. Prin Băjenari nu au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă, tatăl său, unchiul Stoica și Vasile și alți câțiva vecini. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși, că doar pentru pământ au venit bunicii lui în
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
întregime, depășesc simplismul, luând alte valori de greutate din tot ce este scris : datina și spiritual oamenilor și locurilor. Amintirile copilăriei până spre adolescență, cănd dej� avea 11 ani, au trecut în joacă. Mai triste au fost când a început colectivizarea, luânduli-se din ograda oile, caprele și pe Bujoara - vacă lor cea dragă, cu care ea mergea la păscut. Puțin mai tarziu înțelege ce se poate descoperi, prin a învăța carte. Poate atunci, când merge cu fratele mai mare, pentru prima
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
Când l-am văzut pe bărbatul meu, numai piele și os, mi s-a făcut rău și abia mai m-am ținut pe picioare, dar mare e puterea lui Dumnezeu. Dar câte nu am avut de îndurat, cu cotele, cu colectivizarea... cine le mai știe șirul... Și Florica a făcut o pauză privind în gol, apoi iarăși și-a depanat amintirile. Privind acum în urmă lungului șir de ani, după ce am înmormântat pe șapte dintre ei, înaintând și eu în vârstă
ECOURI MIORITICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350491_a_351820]