824 matches
-
se face prin defilee, adevărate porți de intrare sau ieșire din Transilvania, care sunt străbătute de șosele și căi ferate. 32 GEOGRAFIE FIZICĂ Valea Someșului în Podișul Someșan b. Diviziuni Dealurile și depresiunile peritransilvane. În estul și în nordul Depresiunii colinare a Transilvaniei predomină dealurile cu înălțimi de peste 700 m. Depresiunile sunt restrânse, fiind mai mari doar Bistrița, Sovata, Homoroade, dar cu multe așezări. Ocupațiile locuitorilor sunt creșterea vitelor, exploatarea și prelucrarea lemnului, a să rii etc. În sud și în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
crovuri și găvane, iar vântul a format, prin acumulare, dune de nisip. Între câmpuri există două categorii de văi. Unele sunt largi, aparținând râurilor cu izvoare în munți sau în Subcarpați și au permanent apă. Celelalte sunt DE REȚINUT Depresiunea colinară a Tran silvaniei s-a format prin scufundare (origine tectonică); depozitele sedimentare au grosimi de peste 4 500 m; înclinarea generală este de la nord-est la sud-vest; pe marginea podișului sunt prezente cutele diapire (cu sâmburi de sare), iar în partea centrală
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
înclinarea generală este de la nord-est la sud-vest; pe marginea podișului sunt prezente cutele diapire (cu sâmburi de sare), iar în partea centrală, domurile gazeifere (structuri ușor boltite cu zăcăminte de gaz metan). RELIEFUL 33 • Numiți trei caracteristici generale ale Depresiunii colinare a Transilvaniei. • Numiți depresiunile submontane din sudul și din vestul zonei colinare. • Pe baza analizei hărții Depresiunii colinare a Transilvaniei numiți orașele care se situează pe valea Mureșului. • Argumentați denumirea de „Câmpia Transilvaniei“ dată uneia din diviziunile podișului. • Stabiliți prin
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cutele diapire (cu sâmburi de sare), iar în partea centrală, domurile gazeifere (structuri ușor boltite cu zăcăminte de gaz metan). RELIEFUL 33 • Numiți trei caracteristici generale ale Depresiunii colinare a Transilvaniei. • Numiți depresiunile submontane din sudul și din vestul zonei colinare. • Pe baza analizei hărții Depresiunii colinare a Transilvaniei numiți orașele care se situează pe valea Mureșului. • Argumentați denumirea de „Câmpia Transilvaniei“ dată uneia din diviziunile podișului. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resurse și zonele de exploatare: cărbuni sare Câmpia Transilvaniei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
iar în partea centrală, domurile gazeifere (structuri ușor boltite cu zăcăminte de gaz metan). RELIEFUL 33 • Numiți trei caracteristici generale ale Depresiunii colinare a Transilvaniei. • Numiți depresiunile submontane din sudul și din vestul zonei colinare. • Pe baza analizei hărții Depresiunii colinare a Transilvaniei numiți orașele care se situează pe valea Mureșului. • Argumentați denumirea de „Câmpia Transilvaniei“ dată uneia din diviziunile podișului. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resurse și zonele de exploatare: cărbuni sare Câmpia Transilvaniei Podișul Târnavelor gaz metan Podișul Someșan
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ale Europei. Se disting nuanțe ale climei: — submediteraneene, în Banat și în sud-vestul Olteniei, mai caldă și mai umedă, cu ploi de toamnă și ierni blânde. — oceanice, în vestul și în centrul țării (Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Depresiunea colinară a Transilvaniei etc.), moderată termic și mai umedă; — de ariditate, în cea mai mare parte din Podișul Moldovei, estul Câmpiei Române, Dobrogea fiind secetoasă, cu ploi puține având caracter torențial; — baltice, în Maramureș, Obcine, Podișul Sucevei, mai rece (geruri) și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Crișurilor. Se unește cu Crișul Negru pe teritoriul Ungariei. Bazinul Mureșului (27 830 km2) este format din mai multe râuri mari: - Mureșul, care izvorăște din Munții Hășmaș, trece prin Depresiunea Gheorgheni, formează defileul dintre localitățile Toplița și Deda, străbate Depresiunea colinară a Transilvaniei, culoarul Orăștiei și defileul Deva-Lipova și separă câmpiile Arad, Vinga. Trecând în Ungaria se varsă în Tisa. De-a lungul său sunt așezate orașele Gheorgheni, Toplița, Reghin, Târgu Mureș, Aiud, Alba-Iulia, Orăștie, Simeria, Deva, Lipova, Arad; - Târnava, cel
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
la adâncime mică, prin tasarea și prăbușirea pereților unor vechi galerii de exploatare a sării, au rezultat lacuri sărate la Slănic, Telega (în Subcarpații Curburii), Ocnele Mari (în Subcarpații Getici), Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mureș, Turda, Ocna Dej (în Depresiunea colinară a Transilvaniei). Numeroase lacuri din Câmpia Moldovei și Câmpia Transilvaniei sunt iazuri amenajate de om pe râurile care secau vara, iar la ploile bogate provocau inundații. Ele sunt utilizate pentru piscicultură și irigații. În regiunile de câmpie sunt mai multe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
stejar în Podișul Sucevei Pădure de fag și molid în Munții Podu Calului Etajul stejarului este caracteristic regiunilor cu altitudini mai mici de 500 m. Include câmpiile mai înalte și părți însemnate din Podișul Getic, Dealurile de Vest, vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei, Podișul Sucevei și nordul Podișului Bârladului. Pădurile s-au dezvoltat în condițiile unui climat mai umed (500- 600 mm) și mai cald. În componența lor intră, în regiunile joase și sudice, speciile de stejar cerul și gârnița, iar
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
între 500 și 1 200 m. Reprezintă peste o treime din suprafața forestieră a României. În cadrul acestui etaj, între 600 și 800 m, se află pădurile de gorun și de fag din Depresiunea Maramureș, din estul, nordul și vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei și din Podișul Getic. Fagul are cea mai mare desfășurare între altitudini de la 800 și 1 000 m. La peste 1 000 m fagul se îmbină cu coniferele, mai ales cu bradul și molidul. În depresiunile intramontane (Maramureș
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cauze de ordin istoric, economic etc. Astfel, valori ale densității populației peste media pe țară se înregistrează în: zone de câmpie, deal și podiș, cu bogate și variate resurse naturale și, de regulă, de veche și permanentă populare; unele depresiuni colinare și montane joase; areale cu o puternică dezvoltare a industriei; zone cu spor natural mai ridicat. Densități mai scăzute se întâlnesc în regiunea montană (cu excepția depresiunilor și a văilor mai largi) și în Dobrogea (mai puțin zona litorală). Cele mai
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
a gospodăriilor, relieful jucând un rol determinant; • funcțiile economice. După mărime (numărul de locuitori) există următoarele categorii: a) sate mici, cu numai câteva sute de locuitori (maximum 500), caracteristice zonelor montane mai înalte, dar care se întâlnesc și în zonele colinare și de podiș; în Munții Apuseni, acestea poartă numele de crânguri; b) sate mijlocii (având între 500 și 1 500 de locuitori), răspândite îndeosebi în zonele colinare și de podiș; c) sate mari (1 500 - 4 000 de locuitori), prezente
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
500), caracteristice zonelor montane mai înalte, dar care se întâlnesc și în zonele colinare și de podiș; în Munții Apuseni, acestea poartă numele de crânguri; b) sate mijlocii (având între 500 și 1 500 de locuitori), răspândite îndeosebi în zonele colinare și de podiș; c) sate mari (1 500 - 4 000 de locuitori), prezente atât în zonele de câmpie, cât și în unele areale deluroase și de podiș; d) sate foarte mari (peste 4 000 de locuitori), întâlnite mai ales în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
disting trei mari tipuri de sate: a) satul risipit, caracteristic zonei de munte, cu gospodăriile împrăștiate sau formând grupuri mici pe plaiurile însorite sau pe unele văi, despărțite prin fânețe, pășuni sau pâlcuri de pădure; b) satul răsfirat, specific zonei colinare, cu gospodăriile înșirate de-a lungul văilor sau al drumurilor, având de regulă un nucleu într-o depresiune sau bazinet; gospodăriile sunt despărțite fie printr-o li78 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Casă din Ciocănești (județul Suceava) Casă din Dobrița (județul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
funcțiile economice. Prin tradiție, în sate activitățile economice sunt în principal agricole, cu diferențieri în funcție de treapta de relief pe care sunt amplasate: • în câmpie predomină caracterul cerealier (grâu, porumb) și de plante tehnice (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui etc.); • în zona colinară și de podiș sunt preponderente, după caz, activitățile viticole, pomicole, de creșterea animalelor etc.; • în zona montană, principalele activități sunt creșterea animalelor și exploatarea forestieră. Tot mai multe sate îndeplinesc funcții mixte, cea agricolă fiind completată de funcțiile minieră, industrială
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
BUCUREȘTI Este nu numai cel mai important centru administrativ — capitala țării —, ci și cel mai mare centru economic, nod de transport și centru universitar și cultural științific al țării. Orașul este situat în mijlocul Câmpiei Române, la distanță egală față de regiunea colinară din nord (Subcarpați) și de fluviul Dunărea, în sud. S-a dezvoltat într-o zonă de câmpuri netede, principalele contraste de relief fiind date de văile celor două râuri care îl străbat, Dâmbovița și Colentina, și de unele „dealuri“. Ca
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
recuperării pentru utilizări agricole a unor terenuri neproductive sau de slabă productivitate și a ridicării calității tuturor categoriilor de terenuri, în România s-au realizat mai multe tipuri de lucrări de îmbunătățiri funciare: - combaterea eroziunii solului, mai ales în regiunile colinare, prin terasarea pantelor și acoperirea lor cu plantații viticole și pomicole sau, în cazul pantelor mai accentuate, prin împădurire; - fixarea și ameliorarea nisipurilor, mai ales în Câmpia Olteniei, Câmpia Careilor, prin plantații pomi-viticole sau prin culturi legumicole; - prevenirea inundațiilor. Întrucât
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
verilor toride și relativ secetoase. Grâul se cultivă în regiunile joase, în principal în Câmpia Română, Dobrogea și Câmpia Moldovei. Cultura porumbului are, în schimb, o extensiune mai mare decât grâul, urcând, uneori până la 800 m altitudine, și în regiunea colinară, precum și în depresiunile montane mai înalte, nu numai în cele joase, ca grâul. De asemenea, porumbul se cultivă în regiunile desecate și îndiguite din Lunca Dunării. DE REȚINUT județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu grâu: 1. Dolj; 2
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
baza plantelor cultivate: lucernă, trifoi, borceag, porumb pentru siloz, sfeclă furajeră, cartofi și altele. Dar sunt folosite în continuare și pășunile și fânețele naturale, care ocupă aproape o cincime din suprafața țării, fiind prezente mai ales în regiunile montane și colinare. Creșterea bovinelor. Cu un efectiv de circa 3,1 milioane de capete, bovinele se cresc îndeosebi în zonele mai înalte (montane și colinare), unde se află, de altfel, cea mai mare parte a pășunilor și a fânețelor naturale. Cele mai
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
naturale, care ocupă aproape o cincime din suprafața țării, fiind prezente mai ales în regiunile montane și colinare. Creșterea bovinelor. Cu un efectiv de circa 3,1 milioane de capete, bovinele se cresc îndeosebi în zonele mai înalte (montane și colinare), unde se află, de altfel, cea mai mare parte a pășunilor și a fânețelor naturale. Cele mai mari efective de bovine există în județele din nordul Moldovei și Maramureș, din Carpații Meridionali și Subcarpații Getici. Există, însă, și mari complexe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
viața poporului român, care a dat naștere unor datini legate de urcatul și coborâtul de la munte, de plecarea și înapoierea din lungile drumuri la câmpie (transhumanța) etc. Multă vreme, oile au fost crescute mai ales în zonele înalte, montane și colinare, dar în ultimele decenii ale secolului al XXlea cele mai mari efective s-au înregistrat în sudul țării: în Câmpia Română și Dobrogea. Alte zone importante sunt: Câmpia de Vest (îndeosebi județul Timiș) și sudul Transilvaniei, ultima fiind de veche
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
117 • lemnul de rășinoase, cu cele mai multe unități de prelucrare repartizate în Carpații Orientali (aproape 20, între care Vama, PrunduBârgăului, Piatra Neamț, Gheorgheni, Nehoiu etc.); • lemnul de foioase (în principal fag, dar și alte esențe), cu întreprinderi amplasate mai ales în zona colinară: Fălticeni, Ciurea (lângă Iași), Gugești (jud. Vrancea), Stâlpeni (jud. Argeș) etc. b) industria de placaje, furnire și plăci aglomerate din lemn (PAL) și plăci fibrolemnoase (PFL), utilizate la obținerea mobilei și a altor obiecte din lemn, prezentă îndeosebi în combinatele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fânețe, culturi cerealiere etc.), pe terase și, în mai mică măsură, pe versanți s-a dezvoltat o rețea densă de așezări și de căi de comunicație; în sectoarele cu resurse de subsol (petrol, cărbune, gaze naturale, sare în Subcarpați, Depresiunea Colinară a Transilvaniei etc.) au apărut puncte de extracție în jurul cărora degradarea elementelor mediului s-a accentuat. În regiunile deluroase înalte (la peste 450 m altitudine) relieful este intens fragmentat, există un grad de împădurire ridicat (gorun, fag, carpen), văile sunt
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
apă a populației și a întreprinderilor din orașele importante, mari consumatoare. Apa din pânzele subterane este redusă și adesea de slabă calitate, situație care a condus, pe de-o parte, la amenajarea de lacuri (de exemplu, în Câmpia Moldovei, Depresiunea colinară a Transilvaniei), iar pe de alta, la construirea stațiilor de purificare (reciclare) a apei. Regiunilor de câmpie și podișuri joase (sub 300 m) le sunt specifice întinse suprafețe slab înclinate, cu potențial agricol ridicat, văi puțin adânci, în care scurgerea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
potențialul economic al comunei sunt: resursele subsolulu i de nis ip, argilă, ape subterane potabile, microclimatele favorabile de pădure și adapostire, expunerea estică a reliefului Coastei de tranziție, resursele forestiere și de vânătoare, terenurile bune pentru agricultură din zona Câmpiei colinare, posibilitățile de valorificare turistică și pentru agrement. Comuna dispune de acumulări și amenajări piscicole. Ale resurse ale subsolului sunt zăcămintele de piatră, exploatate în cariere, precum și apele subterane freatice sau captive. În prezent Cotnariul se află în derularea unui “Document
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]