764 matches
-
autor, în timp ce compoziția muzicală originală nu are. Colinda a fost rearanjată de mai multe ori pentru diferite genuri: clasic, metal, jazz, rock și pop. Piesa apare, de asemenea, în filme (de exemplu în "Singur acasă"), emisiuni de televiziune și parodii. Colinda este bazată pe un cântec popular tradițional asociat cu venirea Anului Nou, care, în Ucraina pre-creștină, era inițial sărbătorit odată cu venirea primăverii în luna aprilie. (Acesta este motivul pentru care textul ucrainean original vorbește despre o rândunică care se întoarce
Carol of the Bells () [Corola-website/Science/330680_a_332009]
-
activ, mai multe acțiuni filantropice întreprinse. La 7 ianuarie 2008, s-au împlinit zece ani de când Prea Sfințitul Petru organizează de sărbătoarea Nașterii Domnului un concurs de creație alcătuit din trei secțiuni: "Artă religioasă ilustrativă", "Cunoștințe Biblice" și "Interpretare a colinzilor de Crăciun" la care, de această dată, în jur de 100 de copii au primit diferite premii și cadouri. La fel s-a întâmplat și în anul 2009 . La 13 februarie 2008, Prea Sfințitul Petru, în calitatea sa de fondator
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
Vrancei, în actuala localitate Mănăstirea Cașin, Bacău de către mocani (oieri veniți din Transilvania peste populația catolică din Cașin) și cules de Alecu Russo la Soveja, Vrancea. În Transilvania având la bază un "rit de inițiere" și interpretat sub forma de colindă, în timpul sărbătorilor de iarnă . S-a transformat în baladă (în regiunile din sudul și estul țării) , în această versiune fiind socotit un text literar desăvârșit din punct de vedere compozițional și stilistic . A fost analizat și comentat de cei mai
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
în peste 20 de limbi străine . Este socotit unul din cele patru "mituri fundamentale" ale literaturii românești . Cadrul epic inițial Episodul testamentar "Regim metric": 7/8 silabe; interpretare - grup de colindători; "Circulație": Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș; Notă": În unele variante, colinda se încheie cu "episodul măicuței", compus din trei secvențe (coborârea de la munte și întâlnirea cu măicuța; motivațiile oferite măicuței pentru neîntoarcerea sa; măicuța îl așteaptă pe fecior, cu masa pusă); În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
între punctul numit „Înțărcătoarea” (loc cunoscut pentru cabana Gheorghe Maurer și Păstrăvăria Înțărcătoarea) și muntele Zboina Verde, cunoscut pentru poienile sale. Cântecul a fost cules de Alecu Russo la Soveja, Vrancea în aprilie 1846, după fiind interpretat sub formă de "colindă", pe parcursul sărbătorilor de iarnă (25 decembrie-6 ianuarie). Contaminat cu alte motive folclorice, în regiunea centrală a Transilvaniei a dezvoltat tipul "fata de maior", iar în Muntenia și Moldova s-a transformat în "baladă". Abordările despre localizarea obârșiei Mioriței au fost
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Mioriței, în fragmente sau texte alterate, în unele zone ce depășesc granițele administrative ale țării: zona macedoneană, sârbească, moldovenească, ucraineană și maghiară. Dar s-a menținut exclusiv în comunitățile vechi românești. Cea mai veche variantă cunoscută a Mioriței este o colindă din nord-estul Transilvaniei. Ea a fost consemnată, pe la 1792-1794, într-o garnizoană din Bistrița Năsăud, de către ofițerul Ioan Șincai, fratele lui Gheorghe Șincai. Manuscrisul a fost descoperit abia la sfârșitul secolului al XX-lea în Arhivele din Tîrgu Mureș și
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Ioan Chezan, prelucrarea folclorică „"Cucule, de unde vii?"” aparținând profesorului și dirijorului Ioan Chezan, distinsă cu premiul II la faza republicană a Festivalului „Cântarea României”. Abordarea creației corale românești în ipostaza ei cultă și populară a avut o importanță deosebită, întrucât colinda și muzica religioasă au fost vremelnic interzise înainte de 1989. În anul 2000, în cadrul Festivalului Augustin Bena, formația din Zalău a fost întâmpinată cu aplauze la scenă deschisă, fiind deosebit de apreciată pentru calitatea interpretării lucrărilor corale și a repertoriului abordat: „"Heruvic
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
a "Dies natalia Solis Invicti". Peste timp, din semnificația inițială a colindelor s-a păstrat doar atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări. Colindele se clasifică în general după sfera lor tematică. În practică, se deosebesc anumite funcții, corespunzătoare destinatarului colindei (de fată, de băiat, de negustor, de tineri însurăței, de logodiți), a locului de desfășurare (la intrarea și la plecarea din casă, de fereastră), sau a momentului (de doliu, de zori). Pornind de la rolul normativ binecunoscut al acestora, se pot
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
multe, moare prea repede”, nu? Probabil, dacă nu crede în șansa Revelației. Dar numai dacă Misterul blagian al “minus-cunoașterii”/”cunoașterii luciferice”, de fapt, al Re-Armonizării cu “susul”, prin ruptura, ACUM, cu “josul” este păstrat (consecutiv, apare, o, mult-așteptata “DAINA” din colindă!): “Murindu-mi moartea-ntre pământ și cer/Reumplu Nemurirea de Mister./ Al Spiritului, moartea nu-mi dă pace/De-aceea cânt și Florile-sunt-dalbe...” - cf. Florile dalbe. Da, “dainaua” barbilian-soteriologică, prin “orb” Misterul Re-Armonizării Cosmice: “AINA-DAINA, orb misterul/ Zdreanța purpurei, BĂLAUR
Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
folclorul local și tradițiile specifice satului la diverse manifestări culturale, atât în județ, cât și în alte județe. S-au obținut diverse premii și mențiuni. La data de 12 decembrie 2007, grupul vocal obține premiul III la Concursul de interpretare colinzi din Vișeu de Sus, județul Maramureș. Echipa de fotbal “Gloria Marin” a dat sătenilor numeroase ocazii de a-și manifesta solidaritatea și patriotismul local. Echipa era participantă activă la campionatul zonal al Sălajului obținând și câteva succese notabile. Planificarea meciurilor
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
de activitatea zilnică a gravidei care era nevoită să desfășoare munci fizice, uneori până în ziua nașterii și care asigurau (la naștere) o condiție fizică bună. Activitatea culturală din sat era deosebită, luna decembrie a fiecărui an fiind destinată repetițiilor pentru colinzi, a însușirii unor scurte piese de teatru de tip religios cum ar fi "mersul cu turcă, steaua, cu irozii etc.". În cursul anului erau organizate jocuri populare pe 3 categorii de vârstă, copii între 10 - 15 ani, tineri 15 - 18
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
simple ale algebrei la sofisticatele limbaje de programare din lumea computerelor, de la picturile rupestre din peștera Altamira la "Gioconda" lui Leonardo da Vinci, de la o casă din Muzeul Satului la palatul Versailles sau Catedrala San Pietro din Roma, de la o colindă românească la o simfonie de Beethoven sau Brahms, de la un joc de doi din Bihor la o coregrafie de Béjart. Lăsând la o parte de acum considerațiile referitoare la domeniul comun sau la cel științific, ne vom orienta în continuare
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
de dezvoltare multilaterală, adversar al dogmelor și ideilor preconcepute. În aspirația sa spre universalitate, înlătură orice barieră care-i stă în cale, se arată curajos în proiectele sale și plin de forță în acțiune. Este prieten și cunoscător al artelor, colindă - fără dificultate - filosofia și literatura, înlocuiește legile morale cu cele estetice. "Omul Renașterii" este, în primul rând, un umanist cu larg spirit de toleranță. În contrast cu acesta, nu dispar fanaticii, partizanii unei singure idei, care văd în fiecare reprezentant al unei
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în 1985 pentru lucrarea sa etnomuzicologică, "Motivul premioritic în lumea colindelor", un studiu asupra variantelor "colinzii păcurarului" care reprezintă stadiul arhaic al baladei populare românești "Miorița". În 2006 a fost inaugurat în foyerul operei, bustul realizat de sculptorul timișorean Aurel-Gheorghe Ardeleanu, în prezența lui Corneliu Murgu, directorul instituției, cu ocazia celor 60 de ani de la înființare
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
spune, teoretic, că aceasta nu e o particularitate de rit, câtă vreme e folclor, și nu are de-a face cu liturgica. Colindele însă se cântă la euharistiile din postul Crăciunului. De asemenea jucarea "Viflaemului" e tot de tradițiune galică. Colinda "Cana Galileii" pare să nu aibă mare lucru în comun cu nașterea lui Iisus. Totuși, în vechiul rit galic, nașterea, botezul, precum și nunta din Cana Galileii se sărbătoreau în aceeași zi, 6 ianuarie. În bisericile unite din Ardeal se sfințesc
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
amaplasament și reabilitata prin tencuirea pereților în exterior și interior. Peisajele ce se desfășoară sub culmea prelunga a Mesesului fac din teritoriul satului Horoatu Crasnei un areal turistic atractiv. Obârșiile văilor Ponita și Ragu oferă peisaje de o rară frumusețe. Colinda FECIORILOR din Petenia Veniți cu toți să grăbim În orașul Viflaim Să vedem mare minune După cum Scriptură spune. Chiar acuma o Fecioara În Viflaim se coboară Un Prunc micuț va să nască În iezle dobitoceasca. Un înger noaptea venit Și
Horoatu Crasnei, Sălaj () [Corola-website/Science/301800_a_303129]
-
Valea Crișului Negru, punând bazele unei mari antologii de folclor muzical bihorean care a ajuns, în final, la 1340 de piese, din care 59 sunt variante ale baladei Miorița, găsite de el în Bihor, majoritatea oarecum mascate sub formă de colinzi. În afară de culegere de folclor, Mihai Pop Bruchenthal s-a ocupat și de compoziție. Moștenirea sa recenzată până în prezent cuprinde 164 de compoziții de factură clasică și 1340 de piese de stilistică populară. Între acestea se numără: 11 imnuri corale, 7
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
Cu toate acestea, Mircea Eliade sesizează în colinde „stadiile cele mai arhaice ale spiritualității românești”. Octavian Buhociu (1979) respinge și el teza potrivit căreia variantele transilvănene ar fi anterioare variantelor moldo-muntene, deoarece nu-și imaginează „cum s-a trecut de la colindă la cântecul Mioarei”. În viziunea sa, varianta transilvăneană este o sinteză a baladei, din care s-a eliminat unul dintre protagoniști, adică mioara. Mai puțin subtil s-a dovedit a fi Ion Diaconu (1930), atunci când și-a mărturisit fără ocolișuri
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
poetice, Miorița-baladă. Sistemul de referință al colindelor se deosebește de cel al baladelor și dezvoltă preponderent un substrat mitologic, o atmosferă fabuloasă, „cu rituri demult apuse”, și nu relatează despre anume evenimente istorice, figuri legendare ori împărați. „Unele tipuri de colindă nu le întâlnim decât la noi (la români, comparativ cu alte popoare - n.n.) în întruchipări artistice deosebite și de mare vechime istorică. Așa, de pildă, sunt colindele cu tema «nașterea din piatră», «miorița», «leul», «ciuta năzdrăvană», «vânători preschimbați în cerbi
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
al acestei generații este Ovidiu Bârlea (1967)(născut la Bârlești, județul Alba). „Nu mai încape îndoială că forma colindă păstrează stadiul cel mai arhaic al Mioriței și Meșterului Manole. Faptul epic este redus la esența lui în conformitate cu trăsăturile specifice ale colindei care exploatează doar semnificația, înțelesul ce se poate desprinde din fabulație, desfășurarea narațiunii cu etalarea întâmplărilor rămânând pe plan secund, subordonată acestui țel, în opoziție cu ce se petrece în baladă”. Adrian Fochi (1980) a încercat să închidă acest capitol
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
obligat să precizeze: “...păcurarul a cărui moarte survine în durata profesiunii nu este readus acasă; nici măcar în acest caz extrem el nu poate răzbate drumul înapoi, fiind așezat în acel loc al morții care îl reflectă în fel și chip colinzile maramureșene (sau cele transilvănene în general)” . Orice efort de decriptare a mesajelor nu se poate circumscrie decât unor realități de ordin etnografic, în primul rând. Într-un bocet consemnat de folcloristul V.T. Doniga e relatat cazul unui păstor, pe nume
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
în seara de ajunul Crăciunului. Prima dată pornesc copii mai mici care merg cu “Steaua” sau cu “Craii”. Urmează apoi feciorii mari care trec din casă în casă și colinda numai la casele unde s-a obținut încuviințarea gazdei. După ce colinda în curte sau în casă, colindătorii sunt serviți cu țuică sau vin, primesc colăci, pecina și bani. Cu banii strânși își organizează la căminul cultural, a treia zi de Crăciun, seara, o mare petrecere cu care se încheie datina. Pot
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
cimbru, nalba, cicoare, izma, mușețel, pelin, mac. Finalul îmbină toate aceste motive constitutive a propriei simțiri; simțurile omenești, participând la "panhimniul ființei" (cum spunea Heliade Rădulescu), adaugă laudă vieții și sensibilității omenești, între cer și ierburi: Simțirea mea, că vântul, colinda prin grădină, ca șerpii pe pământul cel proaspăt se mlădie, ca florile, în stebla mi-o strâng, si cu beție ca greierii din ierburi mi-o cânt în taină mie. I-o "datorăm", întrucâtva, pe Alice Călugăru lui George Călinescu
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
e menționat nicăieri numărul astrologilor și numărul darurilor, ci doar tipul darurilor: aur, tămâie albă și smirnă. Colindele, precum și obiceiurile colindelor sunt prezente și la alte popoare, și s-ar putea ca ele să dateze din timpul romanizării. De pildă, colinda românească "„Scoală, gazdă, din pătuț”" există și la valoni, unde aceasta e cea mai răspândită, sub numele de "„Dji vén cwerî m'cougnou d'Noyé”". Timp de 40 de zile înainte de sărbători, creștinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
epic „The Christmas that Almost Wasn't”, vag inspirat din aceeași legendă, în care un băiat îi trezește pe Venceslau și pe cavalerii săi pentru a salva un regat de uzurpatorii care au interzis sărbătorirea Crăciunului. Venceslau este subiectul popularei colinde „Good King Wenceslas”, cântată de Ziua Sfântului Ștefan (sărbătorită în Occident pe 26 decembrie). Aceasta a fost publicată de John Mason Neale în 1853 și ar putea fi o traducere a unui poem al poetului ceh Václav Alois Svoboda. Orografierea
Venceslau I, Duce al Boemiei () [Corola-website/Science/336000_a_337329]