352 matches
-
cele două fete, până la final, când, după căutări chinuitoare, ghicitorul eludează răspunsul la orice întrebare. Puterea sa magică, divinația, se explică atât prin numele de Vasile, asociat unor elemente vechi, precreștine, manifestări legate de momentul crucial al venirii noului an: colindatul, Plugușorul, Vasilca, vergelul - datină legată de profețirea norocului și cunoașterea ursiților - călindariul, diferite vrăjitorii, farmece și descântece care au contribuit la creșterea faimei numelui 95. Sfatul ghicitorului de a se feri de două fete dintre care una alunecă pe gheață
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
TV ori uitat puțin la știri, dat telefoane, vorbit cu prieteni, cu editori, când și când ieșit cu soția la restaurant. Diverse și neprevăzute: în zile ploioase inundație în beci; copac înalt amenințând să cadă deasupra casei noastre: trei zile colindat autoritățile care-și pasau responsabilitatea una alteia; drumul furnicilor reapărând de-adevăratelea în baia mea: veniseră pesemne să-mi aducă aminte că lor le aparține copyrightul volumului meu omonim... A.B.La ce lucrați în prezent? La volumul doi al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
-i mai plăcea ideea de a merge costumat ca un faimos jucător de baseball din cauza zvonurilor recente că acesta ar fi homosexual, iar părinții lui, Mitchell și Nadine, ni se alăturară împreună cu fiica lor mai mică, Zoe, care mergea la colindat cu Sarah și gardianul lor din seara asta, Marta. (Zoe era Hermione Granger și, da, Sarah era Posh Spice, cu un tricou pe care se putea citi Prietenul meu crede că-mi fac lecțiile.) Cei doi băieți urmau să aștepte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
învingător din scenariile arhetipale. Variabila onomastică, adaptată la fiecare gospodărie unde ajung cetele de colindători, are puterea de a modifica statutul profan al flăcăului. Zicerea reiterează timpul sacru și întrupează strămoșul întemeietor în fiecare fecior demn de actul benefic al colindatului. Povestea mitică îl are chiar pe Vasile, Ion, Ghiță erou, și nu pe pruncul cu geneză fantastică. Procedeul depășește prin puterea semnificării practicile popoarelor primitive: „în cursul inițierii sale, fiecare tânăr aranda află nu numai ce s-a întâmplat in
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ele, numai mezina poate să aducă pe lume prunci cu însemne astrale. Petru Caraman consideră cusutul drept caracteristică a fetei gospodine, „lucrul cel mai nobil. De cele mai multe ori îl aflăm ca motiv de cadru fără importanță pentru subiectul însuși al colindatului”. Deși această specie ceremonială asociază preponderent cusutul cu leagănul mitic, o colindă culeasă de Alexiu Viciu surprinde pregătirea darurilor de nuntă în timpul recluziunii: „După lună, după soare,/ Este-o dalbă de chilie;/ Da’n chilie cine șede?/ Da .ța, fată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cum ar fi naiv suprarealiste, iar în final doar 10% sunt tablouri urbane. Dacă vom intra în detaliu la diversele teme legate de arta naivă rurală, o mare parte dintre tablouri reprezintă obiceiuri de iarnă, cum ar fi: Capra, La colindat, Cu buhaiul, Cu steaua, etc. „Colindători cu Steaua”, autor: Vasile Popovici Tematica din tabloul de mai sus al lui Vasile Popovici, reprezintă obiceiul cunoscut de toată lumea, la colindat cu steaua. Este o temă foarte des abordată și cred eu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
dintre tablouri reprezintă obiceiuri de iarnă, cum ar fi: Capra, La colindat, Cu buhaiul, Cu steaua, etc. „Colindători cu Steaua”, autor: Vasile Popovici Tematica din tabloul de mai sus al lui Vasile Popovici, reprezintă obiceiul cunoscut de toată lumea, la colindat cu steaua. Este o temă foarte des abordată și cred eu că nu deranjează pe nimeni câtă vreme fiecare pictor naiv are altă viziune asupra tabloului și a tematicii, astfel că aceeași temă poate fi foarte atractivă în două tablouri
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
părinții și văitându-se că au murit” <endnote id="(184, p. 50)"/>. Pentru imaginarul colectiv, evreul este un negustor tipic și un soldat atipic. Ca atare, el nu se va lupta „soldățește”, ci „negustorește”, cum cântă personajul evreu Bercu, la colindatul mascaților din Moldova : „Oi săracii jidanii noștriii !/ Cum se bat negustoreștiii” (184, p. 50 ; 491, p. 384). În Europa Centrală a secolului al XIX-lea (Austro- Ungaria, Polonia etc.), odată cu obligativitatea evreilor de a satisface serviciul militar, au Început să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În zona Cracoviei) exista obiceiul de a se cumpăra de Paști și apoi de a se dărui pentru prosperitate figurine (sau pușculițe) din lemn sau lut reprezentând imaginea tradițională a unui „evreu galițian” ; vezi 70, p. 163. 234. Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare. Studiu de folclor comparat, Edirura Minerva, București, 1983. 235. Ruth Mellinkoff, „Judas’ Red Hair and the Jews”, The Journal of Jewish Art, Center for Jewish Art, Hebrew University of Jerusalim, nr. 9, 1982
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al unei autobiografii. 4 Sfârșitul dezastruoasei campanii a Rusiei În Extremul Orient a fost Însoțit de violente tulburări interne. Neînfricoșată de ele, mama s-a Întors la St. Petersburg, Împreună cu cei trei copii ai ei, după aproape un an de colindat prin stațiuni străine. Asta se Întâmpla la Începutul anului 1905. Chestiuni de stat solicitau prezența tatei În Capitală; Partidul Democratic Constituționalist, - printre ai cărui fondatori se număra -, va câștiga În anul următor majoritatea În Primul Parlament. În vara aceea, În timpul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de copii și clinchete de clopoței. Au sosit primii colindători. Cu obrajii roșii de la gerul de afară, ei încep să cânte, vestind prin colindele lor, Nașterea Mântuitorului Hristos. - Ramona, ești gata de plecare? A venit Cătălina să mergeți împreună la colindat. - Vin imediat, îi răspund mamei , gândindu-mă că, poate, pe drum mă întâlnesc și cu Moș Crăciun, cu sacul plin de cadouri. Sau poate, în lipsa mea, lasă cadourile sub brăduț. Sau va veni la noapte, împreună cu Pruncul Isus... E minunat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Capra, Căiuții, Ursarii, Arnăuții, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din organizații paramilitare (hurta bucovineană). Deosebirea constă în aceea că organizațiile paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat. După structura și funcția lor ludică, cetele pot fi: de copii (Căprița copiilor, Căiuții copiilor), de fete (Drăgaica), de feciori (cele mai numeroase alaiuri cu măști), de însurăței (Malanca, Geamala) și de vârstnici (Moșnegii, Munții, Urâții). În Evul Mediu, când
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
la vremea aceea. El era dintr-un sat vecin cu al meu. După ce-l folosiseră ca procuror, că era colonel-procuror, Îl băgaseră la Închisoare. Și l-am Întrebat: „Dar cum, dumneavoastră, procuror?”. „Păi”, zice, „am fost la un Crăciun, la colindat la niște prieteni”... Probabil că asta era justificarea lui. Nu știu dacă e adevărat sau nu, dacă era reală sau nu, dar m-a surprins că l-am găsit acolo... La Periprava am fost doar cu un prieten de-al
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lui B.P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ovid Densusianu, multiple aspecte ale culturii populare românești, între care balada și colindul dețin un loc central. Obrzęd kolędowania u Slowian i u Rumunów (1933), apărută târziu și în limba română (Colindatul la români, slavi și alte popoare, 1983), este o monografie a obiceiului colindatului la români, bulgari și maloruși. Lucrarea examinează, în prima parte, cele două tipuri ale speciei (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
ale culturii populare românești, între care balada și colindul dețin un loc central. Obrzęd kolędowania u Slowian i u Rumunów (1933), apărută târziu și în limba română (Colindatul la români, slavi și alte popoare, 1983), este o monografie a obiceiului colindatului la români, bulgari și maloruși. Lucrarea examinează, în prima parte, cele două tipuri ale speciei (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale diverselor tipuri de colind. Tipologia colindelor
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
colindelor, contribuției acestor cântece de laudă la conturarea idealului poporului, fapt pentru care el le și numește „cântecele idealului”. De asemenea, nimeni până la el nu a realizat un studiu comparat atât de temeinic. Cercetare de mare adâncime, cartea descrie datina colindatului și ramificațiile tipului răsăritean de colinde (tipologie, motive) și se ocupă de originea datinii și de constituirea colindelor-dedicații. Autorul stăruie asupra multiplelor laturi ale datinii, pe care nu o reduce la plăsmuirile muzical-literare, fără îndoială cele mai importante și de
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
înfățișează în întregul ei complex etnografic, fiindcă datina, în formele ei plenare, reprezenta o adevărată instituție. Sunt puse în lumină, cu consecvență, trăsăturile comune ale datinii la români, bulgari și ucraineni, uniți din vechime prin legături istorice și prin religie (colindatul fiind o datină creștină). Pe fondul general al datinii, C. decupează cu finețe analitică diferențele specifice, care nu sunt nici puține, nici neînsemnate. Studiul este o erudită demonstrație a vechimii datinii românești, a originii ei romane: „Nu poate fi nici o
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
sunt nici puține, nici neînsemnate. Studiul este o erudită demonstrație a vechimii datinii românești, a originii ei romane: „Nu poate fi nici o îndoială - scrie el - că înainte de a se începe viul contact al românilor cu slavii, cei dintâi aveau datina colindatului în floare și anume în forme romane, așa cum o primiseră direct de la izvor, prin elementul latin venit să romanizeze provinciile tracice, dintre care unele sunt leagănul poporului nostru.” Împreună cu M. Drinov și cu C. Jirecek, C. susține că slavii au
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Cu toate că ulterior au apărut o serie de contribuții importante la cunoașterea colindelor (Ovidiu Bârlea, I.R. Nicola, Ion Taloș, Traian Herseni, Ghizela Sulițeanu, Monica Brătulescu), cercetarea lui C. rămâne unul dintre reperele fundamentale ale domeniului. O continuare firească a studiului despre colindat este cel despre aspectul contrastant al colindatului, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei (1997), exegeză de folclor comparat care ocupă un loc distinct în cadrul operei lui C., prin noutatea și adâncimea tratării. De o noutate frapantă, aportul său științific este
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
contribuții importante la cunoașterea colindelor (Ovidiu Bârlea, I.R. Nicola, Ion Taloș, Traian Herseni, Ghizela Sulițeanu, Monica Brătulescu), cercetarea lui C. rămâne unul dintre reperele fundamentale ale domeniului. O continuare firească a studiului despre colindat este cel despre aspectul contrastant al colindatului, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei (1997), exegeză de folclor comparat care ocupă un loc distinct în cadrul operei lui C., prin noutatea și adâncimea tratării. De o noutate frapantă, aportul său științific este masiv, însemnând de fapt descoperirea unui obicei
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
în Elogiu folclorului românesc, îngr. Octav Păun și Maria Mărdărescu, București, 1969, 376-401; G. Ibrăileanu-profesorul, istoricul culturii, scriitorul beletrist, în Amintiri despre G. Ibrăileanu, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1974, 77-114; Literatură populară, îngr. și introd. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1982; Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, îngr. și pref. Gheorghe Drăgan, Iași, 1984; Studii de folclor, I-III, îngr. Iordan Datcu și
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Cercetare monografică, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1984; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Ion H. Ciubotaru), Iași, 1988; Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000. Ediții: Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983. Repere bibliografice: Ion Cuceu, Caietele Arhivei de Folclor, AAF, 1983; Nicolae Bot, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987; Datcu, Dicț. etnolog. I, 174-175; Ion
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei. A primit, împreună cu colectivul care a elaborat Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1997), cu teza Colindatul și colindele în Moldova. Colaborează cu studii și articole de specialitate la reviste academice și de cultură - „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de lingvistică și știință literară”, „Dacia literară”, „Revista română” ș.a. Pe lângă importanța științifică reală, culegerea Descântece din
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
Biserica Centru și Biserica Baia Borsa), o Biserică Adventista și o Biserică de ziua a 7-a. De cum începe postul Crăciunului, copiii și tinerii încep repetițiile pentru obiceiurile destinate nașterii Mântuitorului și Anului Nou. Copiii mici pleacă cu steaua la colindat până la miezul nopții. Numai fetițele colinda costumate în “Trei Zâne” sau “Trei Crăițe”. Tinerii și adulții colinda toată noaptea costumați în “Trei Crai” și poartă pe cap șepci de carton, înflorate cu staniol în roșu, galben și albastru, halat alb
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
furnici,gândaci,viespi,tăuni,țânțari,gărgăuni,libelule, cărăbuși,albine,etc. Obiceiuri și credințe populare Obiceiurile de iarnă se întâlnesc în lunile decembrie - ianuarie și se referă la sărbătorile Crăciunului și ale Anului Nou. În Ajunul Crăciunului copiii merg în „colindeți” (colindat). Ei trec pe la toate casele satului, iar gospodării ies la porți întâmpinându-si musafirii cu colăcei („colindeți”), biscuiți, vin fiert sau țuică fiarta. Steaua este un obicei religios. Copiii, până în jur de 14 ani, își construiesc din lemn și hârtie
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]