440 matches
-
au fost colmatate : Câmpia Panonica, Câmpia Română. În ceea ce privește câmpiile de nivel de bază local, ele sunt mult mai restrânse și au un relief variat în funcție de condițiile locale ce le-au creat. În această grupa intra câmpiile depresionare, câmpiile rezultate din colmatarea unor lacuri, între care cele glaciare; ultimele pot fi denumite și câmpii lacustre. Câmpiile acestei grupe sunt foarte repede fragmentate de vai, dând terase locale, peste care se suprapun diferite generații de conuri.
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
atinge în unele zone grosimea de 8 metri (Morariu și colab., 1970) În ceea ce privește suprafețele lacustre, întâlnim un număr restrâns de lacuri, toate fiind de origine fluviatilă. Astfel sunt două lacuri pe malul stâng al Oltețului, aflate în plin proces de colmatare, unul în partea centrală a orașului, iar celălalt mai spre nord-est, spre limita cu comuna Bobicești. Al treilea lac de pe teritoriul orașului Balș este lacul Balta Gării, de aceeași origine ca și celelalte două, fluviatilă, este amplasat în zona central-sudică
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
cu comuna Bobicești. Al treilea lac de pe teritoriul orașului Balș este lacul Balta Gării, de aceeași origine ca și celelalte două, fluviatilă, este amplasat în zona central-sudică a orașului, limitrof gării CFR a orașului. Și aici este prezent fenomenul de colmatare, se observă faptul că din suprafața sa a mai rămas doar un sfert. Ion Rogoz menționa în lucrarea sa, Ecologia faunei acvatice din Câmpia Olteniei "“La sud de orașul Balș, peo suprafață de circa 6 ha, se află o baltă
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
000 m³/ h. În prima fază, prin adăugare de aburi la o temperatură de circa 450-500°C și o presiune de 25-30bar, hidrocarburile mai complexe se descompun în metan, hidrogen, monoxid de carbon precum și bioxid de carbon pentru a evita colmatarea catalizatorului din ansamblul de reformare. În faza a doua în ansamblul de reformare metanul va intra în reacție cu apa într-un catalizator de nichel la o temperatură de von 800 - 900°C și o presiune de 25 - 30bar rezultând
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
florei și faunei din zona Liveni și chiar pe întreaga lungime a lacului de acumulare - 74 km. Totodată în lungul acestei porțiuni, de la barajul lacului până în coada lui - localitatea Crasnaleuca - în ultimii ani, au început să apară forme evidente de colmatare care în viitor vor putea aduce modificări în morfologia preexistenta a zonei și a Râului Prut. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul satului Liveni aparține vegetației de silvostepă, reprezentată prin mici ochiuri de stepă și pâlcuri de pădure. Ochiurile de
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
care variază de la un sector la altul funcție de caracteristicile albiei. Dacă, pe un anumit sector al râului, aluviunile aduse din amonte depășesc capacitatea de transport solid, excesul de aluviuni se depune, determinând ridicări ale fundului albiei; acest proces este denumit "colmatare". Invers, în situațiile în care râurile cu albii în materiale aluvionare nu sunt alimentate cu aluviuni suficiente din amonte, aceste râuri vor antrena din albie materiale solide până la acoperirea capacității de transport, ducând la eroziuni. În plus, capacitatea de transport
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
zonă. Lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafață de 334 hectare și un volum de 98 milioane metri cubi apă, cu adâncimea maximă de 64,7 m iar în prezent se află într-un plin proces de colmatare (aluviuni venite de pe râu și versanți). Alimentează cu apă potabilă orașele Dărmănești, Comănești, parțial Bacău, Târgu Ocna, Onești cu ajutorul a trei magistrale DN 1000 mm din oțel dintre care una este cu scop industrial pentru Sucursala Termocentrale Borzești. Între 1950
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
păstrat Horreum, un complex subteran de grânare și de jgheaburi pentru cereale, din secolul I î. Hr. Mai târziu, orașul a devenit scaun episcopal, dar a început să își piardă din importanță după secolul al XIV-lea, când a avut loc colmatarea portului. Când Imperiul Roman a intrat în declin, coloniile din golful Lion au început să fie tot mai des atacate de triburile germanice. În anul 412, romanii au fost învinși de vizigoți la Narbonne. Cuceritorii au fondat un stat care
Golful Lion () [Corola-website/Science/316322_a_317651]
-
alunecări ulterioare. Construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004, a condus la noi alunecări de teren. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală, fenomenul putându-se activa din nou în condițiile în care defrișările continuă. Din cauza colmatării actual nu mai poate fi considerat cel mai mare lac de baraj natural din țara - ca volum de apă, rămânând în urma Lacului Roșu. Demersurile pentru protejarea zonei au fost începute din anul 2000, de către o echipă formată din 12 cercetători
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
nu se prevede nici o zonă tampon în jurul ariei protejate. Din acest motiv, ecosistemul nou format este amenințat de defrișările din zonele limitrofe. Eroziunea solului în zona drumului forestier și tăierile masive de arbori au dus la un grad mare de colmatare a lacului, într-un timp neașteptat de scurt.
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
Maican pe brațul de nord, mai apropiat de țărmul ucrainean. La 14 aprilie 2010, ministrul de externe al României, Teodor Baconschi, a afirmat că în interpretarea românească a acordului din 2003, Insula Maican ar trebui să revină României pentru că, în urma colmatării, șenalul navigabil - cel care determină traseul frontierei de stat - s-a mutat de la sud la nord de Insula Maican. El a precizat că această modificare de frontieră nu reprezintă o revendicare teritorială față de Ucraina, ci doar o chestiune tehnică la îndemâna
Insula Maican () [Corola-website/Science/319104_a_320433]
-
un golf din Marea Neagră, în care se vărsau apele Dunării aproximativ în dreptul actualului oraș Isaccea. Văile inundate au fost separate de acest golf prin grinduri de nisip numite "peresipuri", întrerupte de "guri" sau "portițe". Delta însăși s-a format prin colmatarea golfului cu aluviuni aduse de Dunăre și cu nisip cochilifer adus de mare și de vânturi, formându-se astfel Grindul Jibrieni de pe teritoriul Ucrainei și Grindul Letea din România. Limanele pot fi : În acest articol limanele sunt descrise din apus
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
se pierd în masivul calcaros și îl străbat prin peșteră Huda lui Papara. Are fundul relativ plat pe care curge permanent o rețea de ape. La ploi puternice apă nu poate fi drenata rapid fie din cauza debitului mare, fie din cauza colmatării ponorului cu materiale aduse de apă, lemne sau căpițe de fan. Lacul temporar ce se formează sparge în cele din urmă barajul format și debitul mare de apă produce dese inundații în Huda lui Papara și pe Valea Morilor. Acest
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
țeavă în țeavă, ceea ce ar mări grosimea peliculei de apă pe țeavă și ar înrăutăți schimbul de căldură, între țevi sunt plasați din loc în loc pereți despărțitori care dirijează scurgerea condensatului. Țevile condensatoarelor sunt supuse fenomenelor de coroziune și de colmatare. La condensatoarele cu țevi de titan, atât depunerile pe pereții interiori ai țevilor, cât și coroziunea cauzată de microorganismele din apă este mult mai mică, iar curățirea interioară a țevilor se poate face mult mai ușor. Curățirea se poate face
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
simplă decât în fasciculele de țevi, iar umplutura poate fi optimizată astfel încât căderea de presiune să fie aceeași în toate zonele, iar prin aceasta se evită drumuri preferențiale ale fluidelor. Spălarea alternativă a suprafeței ajută la curățirea ei și împiedică colmatarea și coroziunea. La gaze, coeficienții de transfer termic gaz-perete sunt mult mai mici decât la lichide, ceea ce necesită suprafețe de schimb de căldură mai mari. Porozitatea mare a umpluturii și suprafața de schimb de căldură mare oferită le fac ideale
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
care puneau în evidență legătura dintre apele de suprafață și cele subterane și preconizând sisteme de reîmprospătare a apelor subterane din resursele de suprafață. De asemenea, el s-a preocupat și de gospodărirea debitelor solide, care aveau influență atât asupra colmatării lacurilor de acumulare, cât și asupra proceselor morfologice ale albiilor. O a doua contribuție teoretică importantă a lui Andrei Filotti a fost cea a unei abordări sistemice, în care se punea accentul pe definirea modului de conlucrare între diferitele elemente
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
apă. De asemenea pot fi asociații de gospodărire a bazinelor versante care se preocupă de modalitățile de utilizare a suprafeței bazinului versant pentru a obține efecte ca reducererea undelor de viitură, reducerea eroziunilor de sol, a antrenării aluviunilor și a colmatării albiilor etc. Asemenea acțiuni impun un amplu program de orientare a populației astfel încât să înțeleagă importanța problemelor și să se implice direct în rezolvarea lor. În concepția lui Andrei Filotti, asemenea acțiuni nu elimină necesitatea lucrărilor de investiții în gospodărirea
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
Pe gura peșterii pătrunde un fir de apă rezultat din câteva izvoare situate în apropiere. Apa se pierde printre bolovanii podelei după câțiva metri de la intrare. Galeria e puternic descendentă și după 20 m face o spirală terminându-se prin colmatare cu bolovani. În anumite perioade ale anului, probabil datorită diferenței de temperatură se formează un curent de aer destul de puternic printre bolovanii care colmatează galeria, dovada unei rețele subterane voluminoase. Peștera mai are un mic horn care se înfunda și
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
Mare), Ocnița (Kleine Grube = Ocna Mică), Sf. Ion (Ocna Sf. Ion = Ocna Ioan Nepomuk), Poporului, Dulce, Brâncoveanu, Mâțelor, Vrăjitoarelor, Sf. Ignat, Trestiilor, Austel. Zece lacuri conțin apă sărată, patru lacuri apă dulce. Două lacuri au dispărut în ultimele decenii, prin colmatare (Lacul Trestiilor și Lacul Austel). În epoca romană modul de exploatare a sării a avut un caracter sezonier (din primăvară, până înspre toamnă), implicând însă asigurarea nevoilor generale ale statului pe durata unui întreg an calendaristic. Prin sarea sa, Dacia
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
de pâraie care se unesc în extermitatea de nord a drepresiunii. Depresiunea Damiș adăpostește cea mai mare parte din vatra satului cu același nume. "Depresiunea Damiș este o depresiune de contact, formată sub acțiunea proceselor de captare carstică și de colmatare, specifică condițiilor climatice din pleistocen. Spre deosebire de situația actuală, colectorul principal primar, care se drena spre Valea Mișidului, trecea peste șaua dintre dealurile Oașului și Glimeuțul, traversa Depresiunea Ponoraș și se vărsa în aceasta înainte de cotul pe care îl descrie amonte
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
un puternic curent de aer. Culoarul de acces debușează în Sala Mare, puternic descendentă de dimensiunile 25/20/8m, îmbrăcată în montmilch alunecos. Sala Mare continuă în culoarul scărilor, o diaclază înaltă care coboară până la -50m unde se închide prin colmatare. Apa care a drenat Sala Mare și Sala Scărilor a coborât la un nivel inferior, mai întâi prin două puțuri din Culoarul Scărilor, apoi prin puțul dintre Sala Mare și Sala Foto. Sala Foto situată sub Sala Mare are dimensiuni
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
care s-au format doline umplute cu apă. În prezent mai există doar "Tăul Mare". În jurul anului 1950 "Tăul Mic" mai era încă lac, dar cu începere din anii 60 ai secolului al XX-lea a început un proces de colmatare a lui. Între timp, lacul a dispărut. 3. Izvoare<br> - În vestul carierei de calcar, pe drumul care duce spre satul Petreștii de Jos, se află "Izvorul lui Alexandru Macedon", nume bazat pe o legendă populară locală.<br> - În vecinătatea
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
ajunge la prima bifurcație mai importantă din tot traseul parcurs până aici: direct înainte se dezvoltă o galerie destul de îngustă ce se termină, după 117 m, cu un spațiu ceva mai larg ce se închide cu prăbușiri și depozite de colmatare, iar pe dreapta se desfășoară o galerie din ce în ce mai largă, de 141 m lungime, ce pătrunde într-o sală de mari dimensiuni (50 x 20 x 20 m), bogat concreționată, închisă cu dărîmături și depozite de colmatare. Peștera Moanei, care face
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
prăbușiri și depozite de colmatare, iar pe dreapta se desfășoară o galerie din ce în ce mai largă, de 141 m lungime, ce pătrunde într-o sală de mari dimensiuni (50 x 20 x 20 m), bogat concreționată, închisă cu dărîmături și depozite de colmatare. Peștera Moanei, care face parte dintr-un sistem carstic bine definit, a fost săpată de apele ce se pierd prin Ponorul Văii Macră și, probabil, de cele captate în subteran prin Ponorul de sub Stanul Ciuții.
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]
-
format din două părți distincte, acropola și așezarea civilă, după un model des întâlnit în orașele antice grecești, structură care a fost menținută pană la abandonarea orașului în secolul al șaptelea p.Chr. Unul din motivele abandonării orașului este și colmatarea vechiului golf al Mării Negre, în care era amenajat portul, golful devenind în prezent complexul lagunar Razim-Sinoe. În Histria au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României, și anume emisiunea de monedă proprie în jurul anului 480/475 a. Chr
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]