1,048 matches
-
Muzicală, cuprind materiale, articole, cronici, conferințe, preluate din periodice. Periodice de tot felul. Dinainte și de după 1989. Unele de largă adresare. Altele vizând comunităț i restrânse socioprofesionale. Constantă a rămas ținuta intelectuală a adresării, pertinența observațiilor, a concluziilor, cordialitatea deseori colocvială a comunicării. Scrierile Adei Brumaru devin exemplare astăzi, în epoca specializărilor devenite specioase, în epoca confuziei valorilor. Dispunea de o vastă cultură profesională, de un gust artistic a cărui intuiție nu dădea greș; iar aceasta observând atât în plan componistic
Cărțile noastre, cărțile muzicii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5370_a_6695]
-
că istoria moldovenească este mult mai coșmarescă decât cea dublineză). Volumul lui Joyce este de altfel nu doar un model exterior, ci și unul internalizat: personajele „circulă” de la o povestire la alta, incipitul fiecărei povestiri este abrupt, fără ocolișuri, stilul colocvial, tonalitatea familială, fiecare povestire fiind monologul, la persoana I, al câte unui narator (de fapt, o naratoare) care observă datele existenței citadine (mitinguri, oameni care se provoacă reciproc, în troleu sau pe stradă, care se suspectează, se pândesc și se
Un nou gen by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5210_a_6535]
-
mai multă vreme, un proces lent de extindere a trunchierii lexicale. Vremurile în care se abia intrau în circulație bac, prof, dirig sau mate sunt deja îndepărtate în timp. Din limbajul copiilor și al tinerilor, trunchierile se răspândesc în registrul colocvial, unde, dincolo de mode și glume, unele chiar rezistă și se fixează. Abrevierile de diverse tipuri (sal, ro etc.) sunt de altfel tot mai dese, în ultima vreme, sub influența comunicării rapide prin chat și mesaje telefonice. La început mai ales
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
prof). Profi e rezultatul trunchierii cuvântului profesionist și al adăugării în finală a vocalei i, tipice hipocoristicelor sau termenilor de adresare afectuoasă (scumpi, iubi etc.): "Care ești, bă, Ťprofiť p-aici? (M. Stănescu, 2.12.2009, voxpublica.realitatea.net). Termenul colocvial evită seriozitatea inerentă a lui profesionist, adăugându-i o notă ludică, prin care nu se intenționează totuși devalorizarea conceptului: "un videoclip profi" (6am.ro); Cum se alcătuiește un CV profi?" (tpu.ro); "selecția e profi, vă asigur de asta" (feeder
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
pentru care româna dispune atât de sinonime moderne, mai specializate (imediat, instantaneu), cât și de locuțiuni vechi, de uz general (pe loc, de îndată etc.). Adverbul instant apare cu destul de mare frecvenț\ pe internet, în bloguri și comentarii în stil colocvial: „părerea ta ajunge instant la mii de oameni" (zvoner.ro); „gândul mi-a zburat instant la faza de data trecută" (animist. wordpress. com); „mijloace de a-ți pierde instant credibilitatea" (happyateista.blogspot. com); „te ia instant repulsia" (ionutu.ro) etc.
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
ca formație accidentală, în formă reflexivă (cf. DCR2). Cu totul rar e verbul a manageri („managerește gunoaiele prin sectorul 3", semperfidelis.ro). Cum se știe, în limba actuală verbele în -a, create în registrul standard, sunt adesea concurate de creații colocviale, glumețe, în -i (-ui, -ăi). Au fost înregistrate, mai ales în jargonul tehnologiilor moderne, al internetului și al telefoniei mobile, verbe ca a sharui (sau a șerui), a chatui (sau a cetui), a bipăi etc. Ca derivat de la a manageri
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
menegiui: „este un club menegiuit așa cum mi-aș dori să fie Dinamo" (dinamomania.net); „majoritatea programelor de menegiuit poze știu asta" (forum.mymail.ro). Mărturisesc că l-am crezut inițial o formație ad-hoc, o creație întâmplătoare, o glumă a oralității colocviale. Am constatat însă, ca în atâtea alte cazuri, că forma se bucură de oarecare succes și circulă deja de câțiva ani, trezind reacții negative și ironii, în presă sau pe internet: „D. L. de la Novell putea să evite folosirea obsesivă a
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
foarte puternic al formațiilor preexistente: este un echivalent perfect al lui fără contenire sau necontenit. Toate aceste circumstanțe au favorizat lărgirea de sens și posibilitatea de folosire a lui non-stop în aproape orice context: de la titlurile de știri în stil colocvial - „Oana Zăvoranu blestemată non-stop de către mama ei" (stiri . acasa. ro); „Andreea Spătaru cumpără non-stop haine pentru bebeluș" (time4news.ro) -, la cele (ironice, probabil) de critică literară: „Dialog, narațiune și strategii narative non-stop" (Contrafort, 10, 2008). Din punct de vedere stilistic
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
Cristina Alexandrescu Claudia Iuga are 34 de ani și este funcționar cu statut special la MAI. În limbaj colocvial, este "catelar", antrenează câini-polițiști. VEZI VIDEO AICI A visat în copilărie să devină solistă, dar tatăl nu a susținut-o și a îndrumat-o să meargă la Facultatea de Drept. Acum este agent de poliție, dar nu a renunțat la
Vocea României: Smiley, la capitolul bărbat nu ești din filmul meu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63236_a_64561]
-
conținutul pungii. Alte citate arată totuși că, în epocă, teșcherea avea încă sensuri mai apropiate de cele etimologice (ale cuvântului turcesc tezkere ): „adeverință, certificat, chitanță”; „permis de călătorie, pașaport” (DEX). Probabil că sensul lui teșcherea s-a modificat, în uzul colocvial, prin falsă etimologie, prin apropiere de alte cuvinte (de exemplu, de tașcă). Interpretarea modernă a pasajului din Caragiale mi se pare una reducționist mercantilă, în care se presupune că aranjamentele politice trebuie să conducă neapărat la avantaje materiale. E mai
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
Rodica Zafiu Termenii a fușeri, fușerit și fușereală sunt folosiți frecvent în registrul colocvial al românei actuale. Sensul de bază al verbului a fușeri este „a face un lucru în mod superficial, în grabă”. Se poate vorbi, așadar, de „un document care, în limba română, nu poate fi descris decât printr-un singur cuvânt
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
de vreun profesionist al editării” (România literară, 8, 2009). Cuvintele sunt uneori asociate cu echivalentele lor parțiale, de exemplu cu expresia (lucru) de mântuială: „Mântuiala și fușereala” (Jurnalul național, 29.05.2004). Cum se întâmplă de multe ori cu termenii colocviali, pe care utilizatorii nu-i mai verifică în dicționare, a fușeri și familia sa lexicală suferă anumite oscilații ortografice, îndepărtându-se de normă chiar în textele jurnalistice: „instalatorul pe care îl vedea pentru prima oară în viață i-ar fi
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
i-a atribuit o explicație etimologică foarte convingătoare: ca refacere din substantivul fușerai. Acesta - pentru care se trimite la cuvintele germane Fuschelei și Phuscher - era atestat printr-un citat din ziarul Scânteia, dintr-un reportaj în mediul muncitoresc, unde desemna colocvial lucrările bazate pe furt și improvizație; termenul fusese semnalat în 1976, într-o recenzie la DEX, de românistul german Arthur Beyrer. Astăzi, fușerai pare să-și fi restrâns circulația: e mai rar decât a fușeri și fușereală. Nu a ieșit
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
folosesc pentru toate acestea denumiri mai mult sau mai puțin tehnice, impuse prin uz în comunitatea lor. Interesante pentru publicul larg sunt mai ales acele elemente lexicale - preluate din jargonul profesioniștilor sau create în mod independent - care circulă în registrul colocvial al românei actuale. În genere, e vorba de formule glumețe, bazate pe modificări semantice (metaforă, metonimie etc.) sau joc de cuvinte. Semnalam, acum câțiva ani, apariția expresiei sală de fițe, dezvoltată glumeț din sintagma sală de fitness, prin joc de
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
Rodica Zafiu Se înregistrează, în ultima vreme, inutile oscilații în scrierea cuvântului chix (frecvent mai ales în expresia colocvială a da chix). Forma kix apare din păcate, nu numai în intervențiile mai neglijente ale cititorilor („testul ăsta a dat kix”, capital.ro; „a fost și la Timișoara prin 2006, unde a dat kix!”, comentariu la un articol din dilemaveche
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
prea mult cum acest onor. Tac al majorităței dă atâtea chixuri când zilnic se freacă cu cretinii...!”. Putem constata, în treacăt, că atitudinea subiectivă, exagerarea și limbajul violent nu sunt inovații absolute ale presei din ultimii ani). În Furnica, termenul colocvial apare destul de des. De pildă, o caricatură (precedată de explicația „Distracția favorită a Regelui, la Sinaia, în timpul vacanței, e jocul de biliard”) prezintă un dialog între P.P. Carp și Carol I, cuprinzând un joc de cuvinte tac-Take (Ionescu): „Ce-o
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
celor actuale: „Iată, amu plata voastră multă e la ceriure” (Tetraevanghelul lui Coresi, în DA); „Iată păgânii încordară arce” (Dosoftei, Psaltirea, în DA). În limba contemporană iată e caracteristic limbajului standard și chiar registrului cult (spre deosebire de echivalentele sale populare și colocviale: iacătă, iaca, uite...); probabil că explicația acestei plasări stilistice e tocmai tradiția utilizării sale în limba veche. Mai multe texte populare și culte foarte cunoscute perpetuează prestigiul literar și valoarea narativă a interjecției: „Iată, vin în cale...” (Miorița); „Iată, vin
Iată... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4805_a_6130]
-
Rodica Zafiu Transpunerea spontană în registrul colocvial a unei terminologii e plină de surprize. În cazul noilor tehnologii informatice, inovațiile și oscilațiile lexicale sunt numeroase nu numai datorită (sau din cauza) dinamicii sistemului, ci și ca urmare a răspândirii sale într-un public foarte larg, cu reacții și
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
producea în română, prin simplă adaptare morfologică, verbul a downloada, se putea cel mult presupune (și spera) că împrumutul va fi concurat de echivalentul a descărca. Între timp, ambele soluții sunt în circulație, dar amenințate de răspândirea rapidă, în limbajul colocvial, a expresiei a da jos: „am dat jos un film de pe net și nu merge sunetul” (mandrivausers.ro); „în timp ce am scris/postat, am dat jos un film de 700Mb” (forum. computergames.ro); „am dat jos un fișier de pe pagina de
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
scris/postat, am dat jos un film de 700Mb” (forum. computergames.ro); „am dat jos un fișier de pe pagina de suport” (elforum.ro) etc. În paralel, termenul upload a produs verbul a uploada și traducerea a încărca, dar și construcția colocvială cu verbul a urca (pe net): „a meritat efortul să faceți, editați și să urcați pe net un film care să vorbească despre experiența voastră” (arsenalpark.ro); „Bă, vedeți că vam urcat un film cu șmecheri din Cluj” (rdi-board.com
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
Sper să nu avem, totuși, de ales doar între formele parțial asimilate, inevitabil hibride prin păstrarea grafiei originalului (a uploada, a downloada) și cele perfect integrate lexical (prin traducere), dar cam stridente prin concretețea metaforei sau prin apartenența la registrul colocvial. După mode și excese de tot felul, e posibil ca vorbitorii să revină, cu înțelepciune, la neutrele a încărca și a descărca.
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
o găsesc surprinzătoare. Cum se împacă vehemența nimicitoare din Iluziile literaturii române cu entuziasmul profesat, iată, cu numai un deceniu și ceva în urmă? Pe de altă parte, să luăm aminte la stil. Că Negrici scrie bine (cu un termen colocvial), e deja un loc comun. Frazele lui închipuie adevărați arbori genealogici. De obicei, cuvintele se înrudesc de la distanță sau, cel puțin, manifestă afinități neașteptate. Alteori, ca mai sus, se însoțesc și, fără alte complicații, nasc imagini. Extrem de expresive. (Et pour
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
am writing.” Să ne uităm peste câteva cuvinte. Într-adevăr „to come across” înseamnă „a da peste”; „jingle rhymes” = „rime sunătoare”; „a little time ago” = „mai deunăzi”. În propoziția: „They took instant and entire possession of me”, Eminescu introduce un colocvial „Ei bine” și reține foarte aproape echivalentul englezesc: „Ei bine,versurile acestea m-au luat cu totul în posesiune.”; „they went waltzing through my brain” =„îmi valsau prin crieri”; și cu mai mult accent în „o tragedie cutremurătoare” pentru „thrilling
O traducere a lui Eminescu din Mark Twain by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4412_a_5737]
-
putea-o înlocui orice altă modă viitoare. Nu e niciun risc, desigur, ca verbul a plăcea să fie concurat de like. Exemplele de mai sus demonstrează totuși, încă o dată, ușurința cu care forme englezești sunt asimilate și adaptate în româna colocvială actuală.
„A da like “ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4587_a_5912]
-
simplificarea și transparenț a textului poetic. Prioritatea comunică rii cu cititorul-om-de-rând este ideea centrală a esteticii lui Nicanor Parra, care refuză solemnitatea și exaltarea, limbajul alegorizant și tonul grandilocvent. Poetul chilian propune o lirică a cotidianului, narativizată într-un limbaj colocvial și pe un ton familiar. De necesitatea unui asemenea demers, în sensul simplificării și decantării, pentru reînnoirea discursului poetic și identificarea poetului cu semenii săi, deveniseră conștienți și alți poeți ai anilor ’50. Însuși Pablo Neruda, cel parodiat de Nicanor
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]