1,142 matches
-
Aceasta se datoreză, printre altele, faptului că prin gradul lor de dispersie sistemele coloidale ocupă o poziție intermediară între „microformații” - dispersiile moleculare - și „macroformații” - corpurile de dimensiuni macroscopice; tocmai de aceea, în foarte multe cazuri structura acestora din urmă este coloidală. Astfel cauciucul natural, laptele, majoritatea țesăturilor vegetale și animale, pământurile și rocile, norii, ceața și prafurile atmosferice sunt sisteme coloidale. Biologia, agronomia, metrologia, studiul mediului ambiant, știința și tehnologia spațială folosesc deci concluziile chimiei coloidale. Industria chimică, farmaceutică, a săpunului
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
dispersiile moleculare - și „macroformații” - corpurile de dimensiuni macroscopice; tocmai de aceea, în foarte multe cazuri structura acestora din urmă este coloidală. Astfel cauciucul natural, laptele, majoritatea țesăturilor vegetale și animale, pământurile și rocile, norii, ceața și prafurile atmosferice sunt sisteme coloidale. Biologia, agronomia, metrologia, studiul mediului ambiant, știința și tehnologia spațială folosesc deci concluziile chimiei coloidale. Industria chimică, farmaceutică, a săpunului și detergenților, a lacurilor și vopselelor, cauciucului sintetic, alimentară, a textilelor, iată câteva exemple unde tehnologiile se bazează în bună
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
structura acestora din urmă este coloidală. Astfel cauciucul natural, laptele, majoritatea țesăturilor vegetale și animale, pământurile și rocile, norii, ceața și prafurile atmosferice sunt sisteme coloidale. Biologia, agronomia, metrologia, studiul mediului ambiant, știința și tehnologia spațială folosesc deci concluziile chimiei coloidale. Industria chimică, farmaceutică, a săpunului și detergenților, a lacurilor și vopselelor, cauciucului sintetic, alimentară, a textilelor, iată câteva exemple unde tehnologiile se bazează în bună parte pe utilizarea sistemelor coloidale. Se poate afirma, chimia coloidală este o disciplină ale cărei
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
mediului ambiant, știința și tehnologia spațială folosesc deci concluziile chimiei coloidale. Industria chimică, farmaceutică, a săpunului și detergenților, a lacurilor și vopselelor, cauciucului sintetic, alimentară, a textilelor, iată câteva exemple unde tehnologiile se bazează în bună parte pe utilizarea sistemelor coloidale. Se poate afirma, chimia coloidală este o disciplină ale cărei concluzii teoretice sunt decisive în abordarea a numeroase probleme științifice și tehnologice. I.3. Clasificarea proprietăților nespecifice ale sistemelor disperse Proprietățile sistemelor disperse pot fi împărțite în proprietăți nespecifice și
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
spațială folosesc deci concluziile chimiei coloidale. Industria chimică, farmaceutică, a săpunului și detergenților, a lacurilor și vopselelor, cauciucului sintetic, alimentară, a textilelor, iată câteva exemple unde tehnologiile se bazează în bună parte pe utilizarea sistemelor coloidale. Se poate afirma, chimia coloidală este o disciplină ale cărei concluzii teoretice sunt decisive în abordarea a numeroase probleme științifice și tehnologice. I.3. Clasificarea proprietăților nespecifice ale sistemelor disperse Proprietățile sistemelor disperse pot fi împărțite în proprietăți nespecifice și proprietăți specifice. Proprietățile specifice sunt
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
și sedimentare (S). II.2. Difuzia Difuzia este unul dintre cele mai simple sau chiar cel mai simplu fenomen de transport și reprezintă din punct de vedere macroscopic - procesul spontan de egalizare a concentrației fazei disperse în volumul întregului sistem coloidal, dacă forțele externe, cum ar fi cea gravitațională pot fi neglijate. Sub aspect fundamental, distribuția uniformă a materiei în condiții de echilibru, este dictată de al doilea principiu al termodinamicii, deoarece entropia este maximă când moleculele sunt dispuse „haotic” în
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
întreg spațiul disponibil. Din punct de vedere microscopic procesului de difuzie îi corespunde așa numita mișcare browniană. Cauza difuziei ca și mișcării browniwene este agitația termică dezordonată a moleculelor mediului de dispersie, mișcarea browniană însăși reprezintă agitația haotică a particulelor coloidale. Pentru simplitate vom asimila procesul de difuzie, cu un flux orientat de particule libere caracterizate prin aceiași viteză liniară v. Se admite astfel că toate particulele se mișcă cu o viteză identică într un domeniu de concentrație mai mică (Figura
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
prima lege a lui Fick nu s a făcut nicio presupunere cu privire la forma particulelor. De asemenea din legea fundamentală a difuziei rezultă că între coeficientul de difuzie și rază există un raport invers proporțional, ceea ce explică difuzia lentă a particulelor coloidale mari. II.2.2. A doua lege a lui Fick. Valorile absolute ale coeficientului de difuzie se pot obține cu ajutorul legii a doua a lui Fick, care este de fapt extinderea primei legi în condițiile în care gradientul de concentrație
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Dacă se ține cont de difuzia după toate cele trei direcției ale spațiului, se obține forma cea mai generală: (20) II.2.3. Aplicațiile practice ale legilor de difuzie Măsurând experimental viteza de difuzie, s-ar putea calcula raza particulelor coloidale, respectiv gradul de dispersie D. Astfel prima legea a lui Fick poate fi integrată în raport cu timpul, dacă gradul de concentrație se consideră constant: (21) Această condiție s-ar realiza lucrând cu soluții de concentrație diferită c1 și c2 separate printr-
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
mijlociu al moleculelor mediului de dispersie. Pentru cazul în care r<l, sau particulele sunt nesferice se utilizează pentru coeficientul de difuzie, ecuația: (25) în care A are diverse expresii funcție de forma particulei. Astfel în 1936 Perrin propune pentru particulele coloidale elipsoidale expresia: (26) în care: D0 - coeficientul de difuzie a particulei sferice ; a - semiaxa mică ; b - semiaxa mare a elipsoidului. O altă latură aplicativă a coeficientului de difuzie este posibilitatea evaluării masei moleculare sau a masei de particulă. Pentru a
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
este dat de legea lui Stokes - Enstein: (37) iar pentru particulele asimetrice, coeficientul de difuzie este în mod corespunzător mai mic. Determinarea coeficientului de difuzie se face cu ajutorul unor aparate, dispozitive numite difuziometre. II.3. Sedimentarea Particulele dintr-un sistem coloidal având mediul de dispersie lichid sau gazos sedimentează sub acțiunea unei forțe exterioare de exemplu sub acțiunea forței gravitaționale sau centrifugale. Sedimentarea conduce în cele din urmă la separarea sistemului în două straturi: unul în care concentrația fazei disperse este
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
în care H=1cm și deci, t=1/v (50). Se observă că odată cu scăderea razei particulelor, timpul devine din ce în ce mai mare crescând de la secunde la ani. Dacă și densitatea particulelor este mică, atunci timpul crește foarte mult. Pentru un sistem coloidal care prezintă următoarele caracteristici: raza particulei = 10-7cm, viteza sedimentării = , densitatea particulei = 2.7g / cm 3 , timpul necesar pentru a se cufunda cu 1 cm este de 100 ani. Acesta este inconvenientul utilizării sedimentării în cămp gravitațional la sistemele cu un
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
cazul sedimentării în câmp gravitațional, particula este supusă la acțiunea a două forțe de sens opus: f - forța centrifugă și fS - forța de frecare Stokes. Fie AB axa de rotație a centrifugei și x distanța de la axă la o particulă coloidală. Forța centrifugă este dată de egalitatea, (1) unde x este accelerația centrifugă a rotorului centrifugei. Forța de frecare Stokes este dată de cunoscuta expresie: (2). În momentul egalării celor două forțe se poate scrie relația: (3) Dacă considerăm particula sferică
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
extins această lege la sisteme omogene și la sisteme disperse, găsind o foarte bună concordanță între teorie și datele experimentale. Dacă se reprezentă grafic dependența dintre concentrație și înălțimea x, se obține o curbă exponențială. Deci, în câmp gravitațional, particulele coloidale se repartizează astfel încât concentrația lor scade cu înălțimea conform legii barometrice; această scădere este cu atât mai rapidă cu cât particulele sunt mai mari. Deci se poate conchide faptul că sistemele disperse cu particule mari sunt instabile, în timp ce, odată cu creșterea
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
este legată de legea hipsometrică sau barometrică a lui Laplace care a fost inițial fundamentată pentru a explica repartiția în înălțime a presiunii (sau concentrației) aerului. Perrin 1905 a extins legea lui Laplace de la sistemele omogene (gaze, soluții) la sistemele coloidale, inclusiv la cele cu un grad de dispersie relativ mic (emulsii, suspensii). Aplicabilitatea acestei legi pentru un sistem dispers, și anume o suspensie apoasă de gumă - gută a fost verificată astfel de către Perrin. Se determină înălțimea x1/2 la care
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sistemele formate din astfel de particule sunt instabile din punct de vedere cinetic și dimpotrivă, cu cât particulele sunt mai mici, sistemele posedă o anumită stabilitate cinetică. Măsura acestei stabilități pentru un sistem dat este valoarea mărimi x1/2. Sistemele coloidale cu grad de dispersie ridicat (solurile) sunt suficient de stabile cinetic, pe când cele cu grad de dispersie coborât (suspensiile) au o pronunțată instabilitate, particulele fazei disperse depunându-se, sedimentând. Perrin și colaboratorii au folosit de fapt datele experimentale pentru calculul
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
razelor x (R.X.) și microscopia electronică. Aceste câmpuri antrenează stabilitatea unor atomi în tuful vulcanic și a complecșilor metalelor: cupru (Cu), calciu (Ca), crom (Cr), nichel (Ni), fier (Fe), ca într-o soluție conferind mobilitate moleculelor și stabilitate particulelor coloidale. De asemenea, au fost observate efecte de electrod, când cationii reductibili, susceptibile de acceptarea electronilor (ioni de zinc, cupru, argint, platină) sunt foarte dispersate în rețeaua zeolitică, deci a tufului vulcanic. Un grup de cercetători în anul 1983, au constatat
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
corective, considerând că în primele 24 de ore pierderile de lichide care trebuie compensate sunt exprimate mai bine astfel: Q = cantitatea de lichide; S% = suprafață; G = greutatea pacientului; Combaterea hipovolemiei apelează la două categorii importante de substanțe perfuzabile: cristaloide și coloidale (tabelul 15.1). Există numeroase formule de calculare a cantității de lichide Q necesare pentru reechilibrarea hidroelectrolitică, între care mai des utiliuzate sunt: EVANS : BAXTER: (Parkland Hospital) Ritmul de perfuzare a cantității de lichide Q trebuie să fie, în prima
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
energic. Sub 18oC acțiunea sulfului nu se observă, iar peste 30oC tratamentul cu sulf devine fitotoxic, producând arsuri pe organele plantelor. Sulful sub formă de pulbere se folosește pentru prăfuiri în doze de 20 25 kg/ha; sulful muiabil sau coloidal se folosește pentru pulverizare (stropire) în concentrații de 0,2-1 % în doze de 500-1500 l suspensie la ha. Pentru dezinfectarea serelor, magaziilor etc., se arde sulf triturat sau sulf bulgăre, în cantitate de 30-100 g/m3. În prezent cel mai
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
2-1 % în doze de 500-1500 l suspensie la ha. Pentru dezinfectarea serelor, magaziilor etc., se arde sulf triturat sau sulf bulgăre, în cantitate de 30-100 g/m3. În prezent cel mai frecvent se utilizează sulful muiabil (0,4%) și sulful coloidal (0,2%), iar dintre compușii sulfului polisulfura de calciu (zeama sulfocalcică) și polisulfura de bariu, aplicate în special în tratamentele de iarnă la pomii și arbuștii fructiferi. Produsele omologate pe bază de sulf sunt: Kumulus S (0,3 %), Microthiol (0
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
fi condiționat sub formă de pulbere folosită la prăfuit (20-25 kg/ha), sub formă de sulf muiabil de 80 % cu particule de 10-15 µm, folosit în concentrație de 1 % în doze de 1000-1500 l/ha sau sub formă de sulf coloidal cu particule de 0,25-1,25 %. Se mai folosește ca sulf bulgăre (amorf) la dezinfectarea serelor și a spațiilor de depozitare în doză de 30 g/m3 spațiu, prin ardere și mai există sub formă de paste și soluții. Sulful
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
avea o poziție intermediară. III.3.2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE CAPITOLUL IV SUBSTATURI ALIMENTARE CE CONȚIN GLUCIDE LIPIDE ȘI PROTIDE IV. 1. LAPTELE Laptele este un sistem fizico-chimic complex ce poate fi considerat ca o emulsie de grăsimi într-o soluție coloidală, a cărei lichid intermicelar este o soluție cristaloidă sau adevarată. Acesta este compus din patru faze fizice: faza apoasă (faza hidrică, care conține proteine solubile, lactoză și substanțe minerale), faza coloidală (formată din micele de cazeină asCiate cu fosfați și
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
considerat ca o emulsie de grăsimi într-o soluție coloidală, a cărei lichid intermicelar este o soluție cristaloidă sau adevarată. Acesta este compus din patru faze fizice: faza apoasă (faza hidrică, care conține proteine solubile, lactoză și substanțe minerale), faza coloidală (formată din micele de cazeină asCiate cu fosfați și citrați de calciu și magneziu), faza grasă ( sub formă de globule de grăsime care conține lipide propriu-zise și substanțe liposolubile) și faza gazoasă (care conține în principal CO2). IV.1.1
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
fost dezvoltată experimental de la observații referitoare la comportarea sferelor de rază egală „împachetate” în așa fel încât să formeze figuri geometrice regulate. Să facem acum conexiunea cu experimentele făcute de dr. Hans Jenny, fondatorul științei numite cymatica: atunci când o suspensie coloidală colorată era vibrată cu frecvențe specifice, în aceasta apăreau solidele platonice, înconjurate de elipse care conectau între ele nodurile produse de vibrații. Să comparăm imaginea obținută la microscopul electronic al unor atomi de tungsten (stânga cu imaginea obținută într-unul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
care au o formă permanentă; 2. sunt localizate; 3. pot interacționa puternic cu alți solitoni, dar pot ieși dintr-o coliziune neschimbate sau cu schimbare de fază; Institutul American de Fizică ne oferă o serie de imagini a unei suspensii coloidale în care se observă formarea unei serii de structuri staționare atunci când fluidul este vibrat vertical (O. Lioubashevski, 1999Ă. Aceste structuri sunt numite osciloni. Imaginile obținute de Lioubashevski seamănă foarte bine cu imaginile atomilor de tungsten obținute la microscopul electronic. Oscilonii
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]