1,195 matches
-
jucat în istoria înaintașilor de la începutul lumii până azi. Alături de Moș Nicolae în data de 6 dec. se sărbătorește arhiepiscopul cetății Mira, Sfântul Ierarh Nicolae, care a trăit în sec. IV dHr. În 1574 un călugăr din Spania descifra pe Columna lui Traian imaginea palatului lui Decebal străjuit de trei tineri Lar(i)s. Explicația călugărului era că aceștia sunt zeii protectori ai casei la daci; pentru a întări această informație amintesc că în dicționarul Larousse, referindu-se la civilizația romană
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
promoționale precum: târguri, expoziții, saloane, evenimente, mese rotunde, conferințe, simpozioane, congrese, cocktail-uri, etc. Joi, 8 martie 2012, la orele 16:00 la Târgul de carte AMPLUS va avea lansarea Enciclopediei Dacoromâne (volumul 1 și 2). Locația: Sala Lapidarium, lângă Columna lui Traian din cadrul Muzeului Național de Istorie a României. Adresa: Calea Victoriei, nr.12, sect. 3, București. Lansările vor continua după datina ADR la Biblioteca Pedagogică Națională „I.C. Petrescu” situată în apropierea muzeului, la adresa Str. Zalomit Z. Ion nr. 12, Sector
LANSAREA ENCICLPEDIEI ACADEMIEI DACOROMÂNE de GEO STROE în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348344_a_349673]
-
will write you a song[2] O dată în plus, zgârâie norii dispăruseră, iar verticalitatea lor se transformase într-o șosea fără de margine, cuprinsă pe o lungime de privire, dimensiunile pierduseră referință și există numai infinitul discret al cauciucului pe asfalt. Columna cerului[3] se pierdea în împietrirea volanului - ca mijloc de control și manevrabilitate a prelungirii corporale: automobilul trecând, în noaptea de sânziene[4], prin bibliotecă imaginara a perioadei interbelice europene, pentru amintirea celor care au rămas să construiască. Come away
AXIS MUNDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345357_a_346686]
-
mănăstirea Putna, spre slava lui Dumnezeu și a Preacuratii Maicii Fecioarii Mariei” (Grigore Ureche, Letopisețulu Țării Moldovei, de când s-a descălecat Țara și de cursul anilor și de viața domnilor carea scrie de la Dragoș Vodă până la Aron Vodă, în Colecția „Columna” volumul Cronicari moldoveni, texte selectate de Anatol Ghermanschi, Editura Militară, București, 1987). După prima versiune a Letopisețului de la Putna, zidirea a început la un an de la cucerirea Cetății Chilia, la 4 iulie 1466, iar după a doua versiune și după
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
cu poteci haiducești și destine, deasupra Vlaicu survola rănile Carpaților iar la zenit Slavici scria un basm cu suspine. Dar iată un cap de lup și-un tricolor! Între primul și ultimul pașii sărmanei mele țări mă dor! Dar iată Columna lui Traian și Coloana lui Brâncuși! În prima și mai ales în ultima simt că va veni izbăvirea acuși! Pe ulița ce traversează în lung și în cer țara mea mereu tulburată, căutând pacea până acum niciodată aflată, am trecut
1 DECEMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375865_a_377194]
-
cazul Călușului, unde de sacru țin și călușarii, și Mutul, ale cărui gesturi și vestimentație amintesc de lumea inferioară. 3. „comunicarea cu Cerul este exprimată printr-un anumit număr de imagini care privesc toate acel Axis mundi: stâlp (cf. universalis columna), scară (cf. scara lui Iacov), munte, arbore, liană etc.”. Desigur, din punct de vedere structural, această trăsătură este valabilă și pentru ce este sfânt, ca și cea de-a patra însușire a sacrului: „în jurul axului cosmic se întinde «Lumea» («Lumea
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
și marmoră, triumful.” (Vasile Pârvan, în „ Getica ”, descriind diferitele figuri de daci imortalizate de artiștii romani, nota: „Avem din nou acea clasică expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui Traian”). Răspunsul ni-l oferă autorul în același stil în care informația exactă se îmbină cu interogația retorică, exclamația retorică, persuasiunea. „Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de triburi
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > OMUL Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016 Toate Articolele Autorului Omul prin a sa fântână ce poartă izvorul vieții, Devine în timp columnă, ce-o glorifică poeții. Limbajul și rațiunea îi dau propria grandoare. Îl va înghiți genunea de și-o calcă în picioare. Vraja degetelor sale ține trează măreția. Operele muncii sale, sporesc lumii avuția. Adesea simte nevoia să își protejeze forța
OMUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375223_a_376552]
-
Masa la Belvedere...Nicu, indolent... Eu am început să plâng... Frumoasa Lia mă implora : Per che ? per che ? » ,,21 august, Florența, un întreg muzeu, în Santa Croce am asistat la slujba religioasă...” ,,22 august ,Roma, faimoasa Romă, Piața Traian, cu columna și câte și mai câte...” ,,24 august, Sicilia, ultima zi, încep să mă întristez la gândul că voi pleca, ce-mi va rezerva viitorul, Doamne?” » 20 Referință Bibliografică: EXCURSIA, fragment din romanul PRIVEGHIUL / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
comoară de ramuri aprinse de stele cu mintea lasată să lunece pe cuvintele tale curate furate ratăciri nesfârșite călcând poteci din șipote vii crista.line orânduite de vremuri uitate de vânturi de foc ino.rog arzătoarele spații distanțe de vorbe columne de clipe rădăcini de abis reclădite din fum de rășină tămâie și descopăr că uit cum mă cheamă fiorul din Umbră El una cu Totul e Unul cu Gândul Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate
POEM HIERATIC XVIII TOAMNA APRINSĂ DE FRUNZE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372203_a_373532]
-
care traumatizau sufletele sclavilor. Astăzi mă cutremur când mă gândesc ce simțeau acele ființe omenești ajunse în această stare, fără nicio perspectivă de schimbare în decursul vieții lor. Și sufletul meu se întristează de fiecare dată când privesc metopele de pe columna traiană, unde dacii și femeile dace au fost duși la Roma și vânduți ca sclavi...Ce au simțit ei, când au trăit în această stare? Artiștii vremii au redat acest fenomen istoric, dar piatra metopelor nu a redat trăirile strămoșilor
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
și ne afundă tot mai tare în imbecilizare, cu pâine și circ...Am avut prințipuri pe vremea dacilor, căci dintre toate neamurile cucerite de romani, suntem singurii care au ajuns subiect de imortalizat în piatră, taman în capitala imperiului, pe Columna lui” (Ioan Luca Caragiale. O scrisoare pierdută) Suntem ceva mai mult de 3 milioane de oameni în acest colț de Țară dar atât de divizați. Conform recensământului suntem aproximativ 80% români (români și declarați moldoveni) dar uneori se creează impresia
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
Vâlcea) La secțiunea proza scurtă: PREMIUL I Gabriela Ioniță (Valea Seaca/Iași), PREMIUL ÎI Angela Dina (București), PREMIUL III Elenă Buică (Toronto/Canada), MEMȚIUNE: Mădălina Bărbulescu (Oteșani/Vâlcea) și Emanuel Enache (Răducăneni/Iași). Domnul director George Rotaru a prezentat antologia “COLUMNA ROMANISMULUI” dar a vorbit și despre arborarea drapelului (6/10m) pe 1 septembrie pe vârful COZIA. Au fost rostite alocuțiuni despre această antologie, a fost înmânat câte un exemplar tuturor membrilor prezenți în antologie și fiecare autor a recitat câte
ZIUA LIMBII ROMANE LA RAMNICU VALCEA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374669_a_375998]
-
printre stele iubito !... literele lacrime de șoapte îți răsădesc în vis poeme... într-un târziu te chem pe aripi de fluturi ca să vii în gânduri clare colibrii Frumoaso penele noastre dantele dalbe spumate se-ntrepătrund în tainice priviri mângâiate de columne dor.ice în Parthenonul simțirii pana ta delicată fulguire de lebadă harpă se preumblă cu teamă în paloarea oglinzilor de lacrimi de crini asurziți de tăcere ca o balerină cu pleoape de smirnâ ca o libelulă vioară ce lăcrimează mistere
DIALOGURI HIERATICE XXII- MĂIASTRA CU PENE DE AUR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374773_a_376102]
-
se -nflăcărară Cum Ștefan , pe a să Moldovă- a apărat, La Roma , Nero a incendiat... Pe glia românească , tot mai mult râvnită, S-au perindat popoare multe s-o ucidă Când Decebal cu geții lui s-a apărat Aici , Traian , Columna sa a ridicat. Și au venit atâția ca să cotropească Să sugă bogăția , din Vatra românească, Dar domnitori și regi de neînvins , În cronicile vremii , victorii au înscris. Autor: Coca Ecaterina Soare-Membru al Ligii Scriitorilor-Filiala Slatina -& al Cenaclului Literar-artistic Dumitru Caracostea
FILE DE ISTORIE de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371791_a_373120]
-
de Apărare „Carol I” - București. Membru al Societății Scriitorilor Militari - București, al Ligii Scriitorilor - Cluj, al Societății de Gestiune a Drepturilor de Autor OperaScrisă.ro - București, al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Documentară „Alex. Doru Șerban” și al Cenaclului „Columna” - Gorj. Cărți publicate: „Din Văianu la Toronto” (Editura Paper Print Bussines - București, 2010), „Cireșe amare” (Editura Fundației Constantin Brâncuși - Târgu-Jiu, 2011), „Maia” vol.I (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2012), „Maia” vol.II (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2013), „La
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
sine dorind să ne pună în a lui palidă strună a COM-UNIUNII dincolo de nor mai presus de dor Poate e o umbră de pană de vultur rămasă țintuită pe portative de stele o adiere de vânt sideral lumânare ardendă vivace columnă ca o baghetă sceptru titanic un Gănd sonor distilat din paleta nespuselor culori a MARELUI MEȘTER Cel ce sculptează tainic prin oameni Muzica Magna Melosul Universal doar Lui închinat Celui a.dor.at plămădit cu Patos sublim din ne.materia
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
Viteazul și că socotește să meargă la Viena, în Transilvania și în Ungaria, pentru a-și completa colecțiile; că a făcut la Roma descoperiri fericite. Ar vrea ca Alecsandri să scrie un poem epic despre daci plecînd de la scenele de pe Columna lui Traian. Acest monument adaugă Bălcescu este reprodus ca gravură într-un mare atlas care prezintă istoria amănunțită a luptelor dacilor împotriva romanilor. Demersul lui Bălcescu implorîndu-și prietenul să-și sublimeze pasiunea amoroasă în iubire pentru patrie arată o angajare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
negru ei intră liniștiți" (Povestea magului) În domele largi, prin palate deșarte Răsună doar vântul..." (Diamantul Nordului) " Dar un nor pe ceruri negru de înalță și se-ncheagă, Se formează, -ncremenește și devine-o domă-ntreagă, Plin de umbra de columne ce-1 înconjură-mprejur;" (Memento mori) arcuri: "Trece-un pod, un gând de piatră repezit din arc în arc" (Memento mori) " În sala cu muri netezi de-o marmură ca ceara, ... Cu arcuri ce-și ridică boltirea temerară..." Sunt, toate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sfârșitului Daciei. Cromatica negrului e sfâșiată de "roșii torți", stâlpii sunt "suri", halele și noaptea-neagră, de smoală. Detaliul sălilor cetății are plastica de pe scutul lui Ahile: lăncile și arcurile sunt "răzimate / De păreți", armurile "albe și curate" sunt atârnate de columne, cupele din care beau ducii sunt din "țeste de dușman" lucrate ("maestru cizelate") cu toarțe de aur. Ritualul acestei "mese a morții" are o măreție homerică, de conclav de umbre venerate: "Vor mai bine-o moarte crudă decât o viață
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de preoți locuite, ... Azi locul e ruină și malul cu-ntristare / Se-nclină și șoptește durerea sa la mare." Imaginile se extind în poemul Conrad pregătindu-ne, parcă, pentru "gândirile arhitectonici" din Memento mori: "Karnak o mare de statui rădicate, / Columne, obelisce și templuri și palate, / O sală în palatul măreț al lui Moeris, / Ce ochiul când o vede, îi pare magic vis, / Închide-n sânu-i sute gigantice columne, / Ce-au rezistat la secoli și la destrucțiune...". 47 M. Eminescu, Opere
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pentru "gândirile arhitectonici" din Memento mori: "Karnak o mare de statui rădicate, / Columne, obelisce și templuri și palate, / O sală în palatul măreț al lui Moeris, / Ce ochiul când o vede, îi pare magic vis, / Închide-n sânu-i sute gigantice columne, / Ce-au rezistat la secoli și la destrucțiune...". 47 M. Eminescu, Opere, VI, Proza literară, p. 670. 48 Voyage en Orient, II, pp. 258-259, apud Jean Pierre Richard, Op.cit., pp. 63, trad. versurilor: Leonid Dimov. 49 Ioana Em. Petrescu, Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în 1972. Primele scrieri îi apar în 1965, în „Tinerimea Moldovei”. Între 1972 și 1975 este redactor la postul de televiziune din Chișinău. Intră apoi în gazetărie, la revistele „Nistru”, unde conduce redacția de poezie și critică (1975-1984), „Orizontul” (devenită „Columna”; 1984-1986) și „Literatura și arta” (din 1986), la care este redactor-șef. Colaborează cu articole de atitudine politică, studii, eseuri, versuri la „Ateneu”, „Adevărul literar și artistic”, „Cronica”, „Moldova”, „Glasul națiunii”, „Literatorul”, „România literară”, „Totuși iubirea” ș.a. Versurile sale au
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
COLUMNA LUI TRAIAN, publicație apărută la Brăila, lunar, de la 15 iulie până la 15 octombrie 1931, sub conducerea unui comitet; de la numărul 4, subtitlul inițial, „Revistă de artă, știință, literatură”, devine „Revistă de critică literară, artistică și științifică”. În Cuvânt introductiv se
COLUMNA LUI TRAIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286335_a_287664]
-
1866). Revenit la București, este profesor de liceu (1866-1888), apoi profesor universitar și decan la Facultatea de Teologie (1882-1884, 1888-1891), director de studii la Azilul „Elena Doamna” (1882-1886, 1888-1889). A întemeiat revista de pedagogie „Educatorul” (1883-1884). A colaborat și la „Columna lui Traian”, „Ghilușul”, „Învățătorul”, „Lumina pentru toți”. Autor de manuale didactice, C. publică, sub titlul Probe de limba și literatura țiganilor din România (1878), cea dintâi culegere de folclor țigănesc din istoria folcloristicii românești, în graiurile originale și în traducere
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]