600 matches
-
Comana este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Comana (reședința), Pelinu și Tătaru. Comuna comana este formată din trei sate: Comana, Tătaru și Pelinu. Satul Comana era în secolul XIX un mic, dar vechi sat turcesc a cărui dată de înființare nu se cunoaște. Acest sat se numea Mustafa ACI, numit de românii veniți după
Comuna Comana, Constanța () [Corola-website/Science/310372_a_311701]
-
Comana este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Comana (reședința), Pelinu și Tătaru. Comuna comana este formată din trei sate: Comana, Tătaru și Pelinu. Satul Comana era în secolul XIX un mic, dar vechi sat turcesc a cărui dată de înființare nu se cunoaște. Acest sat se numea Mustafa ACI, numit de românii veniți după 1877 MUSTAFACI. Traducerea numelui în limba
Comuna Comana, Constanța () [Corola-website/Science/310372_a_311701]
-
Comana este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Comana (reședința), Pelinu și Tătaru. Comuna comana este formată din trei sate: Comana, Tătaru și Pelinu. Satul Comana era în secolul XIX un mic, dar vechi sat turcesc a cărui dată de înființare nu se cunoaște. Acest sat se numea Mustafa ACI, numit de românii veniți după 1877 MUSTAFACI. Traducerea numelui în limba română ar fi „Mustafa de lângă
Comuna Comana, Constanța () [Corola-website/Science/310372_a_311701]
-
au fost mocanii din Sibiu. Printre aceștia se numărau Stoia, Paraipan și C. Nistor. Vechea denumire a satului era CARACHIOI care în traducere liberă înseamnă „satul negru” din cauza secetei cumplite. Satul "Orzari" (în trecut "Erebiler") a fost comasat cu satul "Comana" în urma reformei administrative din 1968. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comana se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,59%), cu o minoritate de tătari
Comuna Comana, Constanța () [Corola-website/Science/310372_a_311701]
-
Nistor. Vechea denumire a satului era CARACHIOI care în traducere liberă înseamnă „satul negru” din cauza secetei cumplite. Satul "Orzari" (în trecut "Erebiler") a fost comasat cu satul "Comana" în urma reformei administrative din 1968. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comana se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,59%), cu o minoritate de tătari (8,37%). Pentru 5,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Comana, Constanța () [Corola-website/Science/310372_a_311701]
-
Toderița este un sat în comuna Mândră din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Mândră face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comana, Parau, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Toderița este situat în Țară Făgărașului, la 4 km de șoseaua națională DN1 (E68), la circa 7 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
este un așezământ monahal ortodox de călugărițe din România situat în satul Mironești din comuna Goștinari județul Giurgiu, metoc al Mănăstirii Comana. Aparține de Episcopia Giurgiului (Mitropolia Munteniei și Dobrogei) și, are hramurile Sfântul Nicolae și Sfânta Teodora Împărăteasa Bizanțului. Biserica "Sfântul Nicolae" figurează ca monument de arhitectură de interes național cu codul LMI , în Lista actualizată (octombrie 2010) a monumentelor istorice
Schitul Mironești () [Corola-website/Science/332699_a_334028]
-
, situată în comuna Comana din județul Giurgiu, Muntenia, România, este un edificiu religios inclus în "Lista monumentelor istorice din România" cu codul de clasificare ctitorit de Vlad Țepeș în anul 1461, cu rol de mănăstire-cetate (ruinată până la finele secolului al XVI-lea). Locul pe
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
odinioară o insulă, în mijlocul mlaștinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, ușor de incendiat la vreme de primejdie. Râul Câlniștea, care curge în partea de răsărit a satului Comana, întâlnește în cale balta Comanei pe care o străbate și din care se desprinde în fața mănăstirii. În dreptul satului Comana, apa desface un braț care ocolește ostrovul și se reîntoarce apoi la vechea matcă. La sfârșitul secolului al XVI-lea (1588
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, ușor de incendiat la vreme de primejdie. Râul Câlniștea, care curge în partea de răsărit a satului Comana, întâlnește în cale balta Comanei pe care o străbate și din care se desprinde în fața mănăstirii. În dreptul satului Comana, apa desface un braț care ocolește ostrovul și se reîntoarce apoi la vechea matcă. La sfârșitul secolului al XVI-lea (1588), mănăstirea a fost reclădită de
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
un pod de lemn, ușor de incendiat la vreme de primejdie. Râul Câlniștea, care curge în partea de răsărit a satului Comana, întâlnește în cale balta Comanei pe care o străbate și din care se desprinde în fața mănăstirii. În dreptul satului Comana, apa desface un braț care ocolește ostrovul și se reîntoarce apoi la vechea matcă. La sfârșitul secolului al XVI-lea (1588), mănăstirea a fost reclădită de boierul Radu Șerban, folosind ruinele rămase de la vechea mănăstire, în special zidul de incintă
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
În biserica, cu hramul Sf. Nicolae, va comanda ca zidul de la intrarea în pronaos să fie zugrăvit împreună cu soția sa Elina, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. În 1609, după ce a devenit domn al Țării Românești, Radu Șerban zugrăvește biserica mănăstirii Comana, punând să se intervină în pictura ce-l reprezenta, prin adăugarea însemnelor domnești. Această pisanie nu s-a păstrat, fiind înlocuită la refacerea din 1699 - 1700 cu o alta, a strănepotului său, Șerban Cantacuzino, care va cinsti cum se cuvine
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
Anca, Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, moare în 1627 și este înmormântat în biserica sârbeasca din Raab (azi Györ în Ungaria). În 1640 Anca și sora sa, Elina, vor aduce rămășițele domnești în țară și le vor îngropa la Comana, iar lespedea gropii comune de la Comana este pusă ulterior anului 1640. La 1667 este înmormântat la Comana Drăghici Cantacuzino feciorul Elinei‚ care moare la Constantinopol și e adus în țară de fiul său, Șerban Cantacuzino. Tot aici va fi înmormântat
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
Viteazul, moare în 1627 și este înmormântat în biserica sârbeasca din Raab (azi Györ în Ungaria). În 1640 Anca și sora sa, Elina, vor aduce rămășițele domnești în țară și le vor îngropa la Comana, iar lespedea gropii comune de la Comana este pusă ulterior anului 1640. La 1667 este înmormântat la Comana Drăghici Cantacuzino feciorul Elinei‚ care moare la Constantinopol și e adus în țară de fiul său, Șerban Cantacuzino. Tot aici va fi înmormântat mai apoi și Constantin, fiul spătarului
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
Raab (azi Györ în Ungaria). În 1640 Anca și sora sa, Elina, vor aduce rămășițele domnești în țară și le vor îngropa la Comana, iar lespedea gropii comune de la Comana este pusă ulterior anului 1640. La 1667 este înmormântat la Comana Drăghici Cantacuzino feciorul Elinei‚ care moare la Constantinopol și e adus în țară de fiul său, Șerban Cantacuzino. Tot aici va fi înmormântat mai apoi și Constantin, fiul spătarului Drăghici, după cum reiese din inscripția pusă pe mormânt la 1699 de
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
e adus în țară de fiul său, Șerban Cantacuzino. Tot aici va fi înmormântat mai apoi și Constantin, fiul spătarului Drăghici, după cum reiese din inscripția pusă pe mormânt la 1699 de Șerban. Prin aceste înmormântări succesive se relevă trecerea Mănăstirii Comana în seama Cantacuzinilor din ramura lui Drăghici, biserica, ctitorie domneasca, devenind loc de înhumare a acestora. Curând după înhumarea lui Drăghici și a fiului său Constantin, va fi înmormântată la Comana, Maria, prima soție a vornicului Șerban Cantacuzino, cel de-
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
Șerban. Prin aceste înmormântări succesive se relevă trecerea Mănăstirii Comana în seama Cantacuzinilor din ramura lui Drăghici, biserica, ctitorie domneasca, devenind loc de înhumare a acestora. Curând după înhumarea lui Drăghici și a fiului său Constantin, va fi înmormântată la Comana, Maria, prima soție a vornicului Șerban Cantacuzino, cel de-al doilea ctitor atestat al mănăstirii. Alături de osemintele Ancăi, un alt mormânt, de dimensiuni mai mici, cuprinde rămășițele lui Mihail Pătrașcu, fiul Ancuței și al lui Pătrașcu Voievod, copil mort de
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
al doilea ctitor atestat al mănăstirii. Alături de osemintele Ancăi, un alt mormânt, de dimensiuni mai mici, cuprinde rămășițele lui Mihail Pătrașcu, fiul Ancuței și al lui Pătrașcu Voievod, copil mort de ciumă în 1655, în regiunile căzăcești și reînhumat la Comana, probabil după 7 ani. La acea dată, mama sa, Anca, se afla încă în viata, ea murind probabil puțin înainte de 1668. La 1699 Șerban Cantacuzino dăruiește Mănăstirii Comana un chivot de argint întru pomenirea părinților Drăghici și Păuna și soțiilor
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
copil mort de ciumă în 1655, în regiunile căzăcești și reînhumat la Comana, probabil după 7 ani. La acea dată, mama sa, Anca, se afla încă în viata, ea murind probabil puțin înainte de 1668. La 1699 Șerban Cantacuzino dăruiește Mănăstirii Comana un chivot de argint întru pomenirea părinților Drăghici și Păuna și soțiilor Maria si Andriana; informații ce denotă ca ei sunt înmormântați la Comana. În același an, Șerban Cantacuzino începe restaurarea Mănăstirii Comana. Lucrările de reclădire au fost efectuate în
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
afla încă în viata, ea murind probabil puțin înainte de 1668. La 1699 Șerban Cantacuzino dăruiește Mănăstirii Comana un chivot de argint întru pomenirea părinților Drăghici și Păuna și soțiilor Maria si Andriana; informații ce denotă ca ei sunt înmormântați la Comana. În același an, Șerban Cantacuzino începe restaurarea Mănăstirii Comana. Lucrările de reclădire au fost efectuate în spiritul reînnoirilor aduse în tehnica construcțiilor în epoca lui Constantin Brâncoveanu, ca rezultat al deosebitei dezvoltări culturale de-a lungul a trei domnii aproape
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
1668. La 1699 Șerban Cantacuzino dăruiește Mănăstirii Comana un chivot de argint întru pomenirea părinților Drăghici și Păuna și soțiilor Maria si Andriana; informații ce denotă ca ei sunt înmormântați la Comana. În același an, Șerban Cantacuzino începe restaurarea Mănăstirii Comana. Lucrările de reclădire au fost efectuate în spiritul reînnoirilor aduse în tehnica construcțiilor în epoca lui Constantin Brâncoveanu, ca rezultat al deosebitei dezvoltări culturale de-a lungul a trei domnii aproape succesive: Matei Basarab (1632 - 1654), Șerban Cantacuzino (1676 - 1688
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
lui Șerban de a reface mănăstirea în 1699 - 1700, cât și revenirea sa din 1703, când zidește în incintă un paraclis pe care îl întărește, după obicei. În august 1709 Șerban moare și va fi, la rândul său, înmormântat la Comana. Mormântul lui Șerban Cantacuzino nu se mai cunoaște la Comana; el a fost distrus o dată cu celelalte morminte în 1854 de către călugării greci. În anul 1728, a fost închinată la Sfântul Mormânt, de către Nicolae Mavrocordat, deoarece nu au mai existat moștenitori
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
și revenirea sa din 1703, când zidește în incintă un paraclis pe care îl întărește, după obicei. În august 1709 Șerban moare și va fi, la rândul său, înmormântat la Comana. Mormântul lui Șerban Cantacuzino nu se mai cunoaște la Comana; el a fost distrus o dată cu celelalte morminte în 1854 de către călugării greci. În anul 1728, a fost închinată la Sfântul Mormânt, de către Nicolae Mavrocordat, deoarece nu au mai existat moștenitori direcți ai ctitorului care să se îngrijească de soarta ctitoriei
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
1728, a fost închinată la Sfântul Mormânt, de către Nicolae Mavrocordat, deoarece nu au mai existat moștenitori direcți ai ctitorului care să se îngrijească de soarta ctitoriei. Prin aceste închinări, mănăstirea a început să-și piardă din averi și moșii. Degradarea Comanei, semnalată de Neofit al Ungrovlahiei, se accentuează de-a lungul domniilor fanariote și este subliniată într-o serie de înscrisuri de danie ulterioare închinării, acte întocmite în intervalul 1728 - 1814 și semnate de domnitorii Nicolae Mavrocordat, Ioan Mavrocordat, Grigore III
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
și reînsuflețire a lăcașului sfânt au început abia în 1854 când s-a refăcut din temelii biserica, distrugându-se probabil cu acest prilej mormântul ultimului ctitor, vornicul Șerban Cantacuzino și poate și acela al lui Nicolae vodă Pătrașcu. Biserica Mănăstirii Comana, cu hramul Sf. Nicolae a fost refăcută în secolul al XIX-lea, iar în 1971 aceste lucrări au dus la descoperirea unui fragment de piatră funerară, inscripția acestei pietre indicând mormântul Ancuței, fiica lui Radu Șerban. În anul 1908, întregul
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]