640 matches
-
nobilă frondă de la Contimporanul și-a găsit drum propriu și zilnic numele scriitorilor și artiștilor tineri se înscria în paginile sale. Crezul nu era strîmt, nici fanatic. În orbita acelorași idei s-au născut, apoi, alte reviste, mai efemere, mai combative, dar cu o rază mult mai redusă de acțiune” („Contimporanul“, în Reporter, II, 47, noiembrie 1934). Lipsită de suportul revistei, gruparea Contimporanul va supraviețui, diseminată, în alte cîteva grupări plastice: o grupare omonimă continuă să expună încă în 1935 și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Reviste“ din nr. 84, un Dr. C. semnează un text foarte critic la adresa lui Mussolini („Mussolini și tratatele“) - și exemplele pot continua oricît. De fapt, notele de simpatie față de fascism recuperează doar elementele care țin de estetica futurismului: revoluționarism artistic, spirit combativ antiburghez, aristocratism intelectual ironic, spirit „atletic”, „constructiv” etc. O atitudine ferm ostilă față de futurismul italian și de politica fascistă a lui Marinetti au avut în schimb - după 1928 - cei de la revista suprarealistă unu. Într-un fragment diaristic din 1931 încorporat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
produsele și mărcile sale, prin alegerea atentă a fiecăreia dintre recomandările sale, Întreaga acțiune a Monoprix-ului, de la crearea sa, arăta exact convingerea contrară. „Echilibrul e posibil pentru toți, și pe dată”, nu ezita să afirme redactorul. După această primă pagină combativă, chiar angajată, restul publicației devenea mai vesel: sfaturi practice, jocuri educative, rubrici „e bine să știm”. Astfel, Michel se amuză să-și calculeze consumul zilnic de calorii. În ultimele săptămâni nu măturase, nu călcase, nu Înotase, nu jucase tenis, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
lui Hubczejak să facă acceptat un proiect primit mai Întâi, de o parte crescândă a opiniei publice mondiale, cu un refuz și un dezgust unanime, până ce, În final, a obținut finanțarea lui de către UNESCO, ne redă portretul unui om strălucit, combativ, cu o gândire În același timp pragmatică și mobilă - În fond, portretul unui excepțional agitator de idei. Desigur, nu avea el Însuși stofă de mare cercetător; dar a știut să fructifice respectul unanim pe care le inspirau numele și lucrările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
naște în ea n-are precedent. (Și în sens peiorativ.) Fiecare reedităm destinul lui Adam; decât, acesta a fost scos din paradis, iar noi dintr-un mare somn istoric. Adamismul poate paraliza numai sufletele slabe, fără elan profetic, fără instinct combativ și voință de afirmare personală. Nu că el n-ar fi susceptibil de a provoca crize și îndoieli, ci faptul de a rămâne înmărmuriți în fața lui este revoltător. Trebuie să suportăm cu avânt agresiv tragedia culturii nule, să ofensăm prin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mult mai mult, prin forța lui agresivă. Problema populației devine tragică dacă descreșterea indică o deficiență biologică. De aceea, un popor tânăr cu populație redusă, dar în creștere, este mai creator și mai temut decât unul mare, în descreștere. Instinctul combativ și militant dă o configurație istorică mai accentuată decât realitatea numerică. Prusia, detașată de restul Germaniei, poate totdeauna constitui o țară, care n-ar fi mai puțin temută, cu toată populația ei redusă. Prusia singură echivalează tot restul Germaniei; astfel
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
persoana nu este dezorientată (în timp, spațiu sau în raport cu alte persoane) sau pierderea memoriei recente e absentă, diagnosticul prezumptiv de delirium nu se confirmă. Debutul stării de delirium poate fi foarte spectaculos, întrucât pacientul poate deveni brusc gălăgios, agresiv verbal, combativ, agitat psihomotor. Totuși, uneori instalarea delirium-ului se realizează subtil și se manifestă ca o manifestare exacerbată a unor trăsături de personalitate normale. (Beutler, L.E., Engle, D., Mohr, D., Daldrup, R., Bergan, J., Meredith, K. & Merry, W. 1991)103. De
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
drept cuvânt, nu mi se pare posibil să fi scris, fără să fiți frapat de aceasta, patru sute de pagini asupra Proprietății. Considerați poate că anumite eforturi consacrate libertății comerciale sau Liberului Schimb, nerăbdarea din cursul unei discuții fără rezultat, ardoarea combativă, înflăcărarea luptei m-au făcut să văd, cum ni se întâmplă foarte adesea nouă, celorlalți polemiști, erorile adversarului printr-o bucată de sticlă prea groasă. Fără îndoială, imaginația mea este cea care, pentru a avea mai ușor dreptate, umflă teoria
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
e mereu în pericol de a-mi fi furat este însăși luciditatea mea) tind periodic să devină virtuți supreme. De aici senzația că demisolul ființei mele este locuit de un d'Artagnan melancolic, adică de o natură infantilă, ludică și combativă, pe care a fost altoit spiritul bănuitor, acru și dezabuzat al unui Hamlet fără proiecte și fără speranțe. Din cauza aceasta, așezarea mea în existență este, poate, mai dramatică decât aceea a amicului meu: ea nu lasă nici o clipă senzația că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
stări (avariția negustorului, mândria cavalerului), greșelile femeilor erau privite ca fiind specifice sexului slab și derivau din slăbiciunea firii lor per se. Mai ales senzualitatea era păcatul feminin par excellence.”360 Târgoveața reunește toate defectele incriminate femeilor: ambiția parvenirii, atitudinea combativă, mândria, pasiunea pentru modă, lipsa oricărei obediențe. 361 Scapă totuși de catalogarea negativă deoarece își recunoaște cu dezinvoltură păcatele, ceea ce o face extrem de plăcută și naturală: i-a pedepsit pe soți, i-a acuzat pe nedrept, nu și-a îndeplinit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
exemplu, ignorând acele exempla ale vremii, se consideră o autoritate demnă de a fi luată în seamă în domeniul abordat, căci ridică propria experiență la rang de model.449 Intră astfel în opoziție cu universul eminamente masculin în care evoluează. Combativă și competitivă, ia o poziție publică agresivă pentru a impune un nou punct de vedere, acela al unei femei nesupuse și independente.450 Pe cât de liberă se dorește în mediul social, pe atât de obedientă și chiar robită este propriilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
stări (avariția negustorului, mândria cavalerului), greșelile femeilor erau privite ca fiind specifice sexului slab și derivau din slăbiciunea firii lor per se. Mai ales senzualitatea era păcatul feminin par excellence.”360 Târgoveața reunește toate defectele incriminate femeilor: ambiția parvenirii, atitudinea combativă, mândria, pasiunea pentru modă, lipsa oricărei obediențe. 361 Scapă totuși de catalogarea negativă deoarece își recunoaște cu dezinvoltură păcatele, ceea ce o face extrem de plăcută și naturală: i-a pedepsit pe soți, i-a acuzat pe nedrept, nu și-a îndeplinit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
exemplu, ignorând acele exempla ale vremii, se consideră o autoritate demnă de a fi luată în seamă în domeniul abordat, căci ridică propria experiență la rang de model.449 Intră astfel în opoziție cu universul eminamente masculin în care evoluează. Combativă și competitivă, ia o poziție publică agresivă pentru a impune un nou punct de vedere, acela al unei femei nesupuse și independente.450 Pe cât de liberă se dorește în mediul social, pe atât de obedientă și chiar robită este propriilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
În care are impresia că voința nu-i mai e de nici un ajutor. Pe scurt, riscă să fie depășit de evenimente. Amintiți-vă de ucenicul vrăjitor... Compensare: Acest tranzit are drept efect pozitiv faptul că provoacă o conștientizare a capacităților combative de care dispune individul. Dar este indicat de el să aștepte o ocazie favorabilă pentru a le folosi. III TRANZITELE PESTE UNGHIURI Numim „unghiuri” pragurile (cuspidele) celor patru case „angulare” ale temei: Ascendentul, Mijlocul Cerului, Descendentul si Fundul Cerului, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
care semna adesea Onuță sau Dela Letca, după numele satului său natal din Ardeal, tineri profesori la Liceul Co dreanu, veniți din Ardeal și animați de spiritul naționalist a profesorilor lor Ion Popescu și Ștefan Neagoe - dând ziarului o ținută combativă, aleasă. Numărul din 1 august 1898 recapătă autoritatea ziarului care revine la conducerea sa de către un comitet de redacție, pentru ca la 2 martie 1903 (Anul IX) Vocea Tuto vei să‐ și spună că este organ al Partidului Naționalist și că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mult această aură de basm. Ștefan a rămas în interiorul aceluiași grupaj de voievozi, plasat însă într-un context mai degrabă neutru ("Țările Române și Imperiul Otoman în secolul al XV-lea"50, "Moldova Medievală. Apogeul și declinul ei"51), decât combativ ("Lupta Țărilor Române pentru apărarea independenței"52). Informațiile despre Ștefan au fost reduse cantitativ și, în plus, redistribuite în mai multe lecții despre relațiile țărilor române cu vecinii sau despre cultura medievală românească. Fragmentarea a diminuat serios impactul textului, fiind
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
legendar al domnitorului de a construi câte o biserică după fiecare victorie militară. Elementele religiozității personale nu sunt, de obicei, foarte detaliate, iar meritele sale de cruciat și "apărător al creștinătății" par să fie mai puțin relevante decât "românismul" său combativ. Dar explicațiile sunt oricum incomplete. Cărțile școlare nu țin să precizeze exact cine, când și de ce a iscat acest supranume poporul, cronicarii sau Biserica. Omisiunile pot fi și ele educative. Cititorii au libertatea de a completa spațiile libere, dacă le
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fie principala sursă de glorificare a regelui Ferdinand I, oferindu-i șansa să se desprindă de posteritatea copleșitorului său înaintaș, Carol I. Povestirea despre război a devenit parte integrantă a biografiei regale, cultivată intens în mediul școlar 25. Din perspectiva combativă a extinderilor teritoriale, Carol I se afirmase în războiul din 1877-1878, care adusese regatului român Dobrogea și, în urma războaielor balcanice din 1912-1913, mărise această achiziție, adăugând Cadrilaterul. Ferdinand rezistase însă unor încercări mult mai dificile în cursul "războiului de întregire
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
următoare, au existat tentative de proclamare postumă a unui război național purtat din 1916 până în 192084. Între ele, notăm în mod special structura expozițională a muzeului miliar național. În 1930, acesta împărțea "ultimul război (1916-1920)"85 în mai multe etape combative, lăsând în schimb "toate fronturile de luptă din marele război, 1914-1918", în seama istoriei aliaților 86. Politicile comemorative din cel de-al doilea deceniu interbelic au atenuat această tendință, optându-se pentru 1919 ca limită finală a războiului pentru unire
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
valoarea lucrărilor sale, putem căuta și alte cărți școlare de epocă. Dintre manualele anilor '40 am ales, pentru contrast, un volum adresat elevilor de școală primară "superioară", având o structură frustă și un conținut foarte politizat. Scris pe un ton combativ, moralizator, aproape indiferent la reperele cronologice, manualul se deschidea cu portretul mareșalului Ion Antonescu și apela frecvent la discursurile sale. Spiritul vremii se instila naiv într-o retorică războinică, în care Ștefan cel Mare era numit "Vulturul Moldovei", Mihai Viteazul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
erau atitudinile, prin natura lor, cele care au cauzat ruptura cu Biserica Romei. Montanismul, cu excepția unor aspecte doctrinare, nu a ieșit din sfera creștinismului au-tentic pentru conotația sa rigoristă, ci pentru că le-a absolutizat în detrimentul libertății omului. Foarte probabil, caracterul combativ și polemic l-au condus pe Tertulian spre detașarea de Biserică: intransigența și nemulțumirea personală l-au făcut să râvnească spre desăvârșirea silită a membrilor comunității creș-tine, când aceasta abia făcea primii pași, căutând să-și clarifice încă propria identitate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ar fi avut ca fundament juridic numele de creștin, legiunile romane formate din tineri din Mediul Orient, ar fi suferit flebotomii continue și profunde, fapt ce ar fi compromis eficiența acestora. Prin influența negativă exercitată asupra moralului și a voinței combative a soldaților creștini, persecuțiile (sociale, economice, sângeroase etc.), măreau instabilitatea și tensiunea armatei romane, care, în timpul războiului neinspirat cu Persia, nu și-au urmat împăratul cu entuziasmul așteptat de către acesta, abandonându-l în mâinile dușmanilor. Atitudinea arogantă și lipsită de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
posibil ca atât Galerius cât și Maximian și mai apoi Dioclețian să fi observat, sau cel puțin să fi fost informați, de faptul că noua religie, creștinismul, moleșea idealurile belicoase ale romanilor antici, făcându-i pe soldații creștini, prea puțin combativi și pentru nimic atașați întru-totul împăraților lor. Nu trebuie să atribuim această adversitate a lui Dioclețian față de soldații creștini, unei simple luări de poziție contra creștinismului, atitudine pe care a început să o manifeste mai întâi împotriva soldaților creștini și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
trupele române în operațiunile contra armatelor germano-maghire. Rapoartele și notele informative întocmite periodic specifică faptul că au fost identificate unitățile armatei maghiare și germane, care luptau în fața Corpului 7 Armată român, respectiv genul de arme din care fac parte, valoarea combativă și capacitatea lor operativă sau procedeele de luptă folosite, precum și ordinea de bătaie, poziția în cadrul frontului de luptă, starea de spirit a trupelor inamice și a populației locale. În același regim și la același nivel, între 31 ianuarie și 18
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lor de subordonare. Dacă ne întrebăm de ce actorii se încadrează într-o anume direcție de acțiune sau în alta, vom găsi un număr mare de factori explicativi: interesele lor strategice și/sau tactice, presiunile pe care le suportă, temperamentul lor (combativ, prudent), concepția personală asupra binelui public, percepția situației și viziunea lor asupra celorlalți (inclusiv simpatiile și prejudecățile lor)... În exemplul care ne preocupă, stabilirea tuturor relațiilor cauzale ne-ar duce prea departe. Ne vom concentra deci asupra valorilor și direcțiilor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]