1,013 matches
-
însă, în același timp, sînt și cei mai stresați și apăsați de obligațiile pe care le impune societatea modernă”, arată un studiu prezentat de Discovery Networks EMEA. Studiul a făcut ceva vîlvă în mass-media românești, cotidiene și televiziuni concurîndu-se în comentarea rezultatelor. Cum adică, bărbatul român e tradiționalist ? Sîntem din nou primii la ceva, dar este asta de bine sau de rău ? - s-au întrebat (și au întrebat), suspicioși, jurnaliștii. Dacă în Europa Occidentală predomină tipul bărbatului modern, relaxat, care reușește
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
3.2.7. alegerea și adoptarea unei atitudini sau poziții, când există mai multe teorii similare sau discordante (ordinea egipteană a planetelor II, 3, 14, schema liniară a progresiei geometrice II, 2, 15) 3.3. Metodologia utilizată de Macrobius în comentarea operei ciceroniene este cea folosită și de ceilalți comentatori neoplatonicieni (Iamblichos, Chalcidius, Proclos) de a plasa pasajul de comentat la începutul capitolului și de a-l analiza până la sfârșitul lui din cât mai multe puncte de vedere posibil. Metodele de
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
autorul mărturisește că nu cunoaște trauma esențială a personalității lui Fred, care-l îndepărtează de doamna T.: Lăcrămioara Petrescu sublinia: .<ref id="30"> 30 Petrescu, Lăcrămioara , op . cit. , p . 81. </ref> RAPORTUL PERSONAJ-AUTOR-CITITOR Teoreticianul Camil Petrescu ne dă sugestii în comentarea propriei opere. "Noua structură" impune un alt fel de proces de creație, așa după cum arată mărturisirea sa: Elaborarea romanului potrivit cu "noua structură", a fost concomitentă cu "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război".Prima scrisoare din romanul "Patul lui
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
Poemele mai radicale formal și tematic sînt postdatate: cel mai „insurgent” (deși doar în aparență) este mult-comentatul „Cosmopolis“, inclus în majoritatea antologiilor noastre de avangardă („...Danț îndîrjit al vremii care moare”), „Subiect“, datat „1916” (anul debutului Dada), pornește de la „pretextul” comentării revistei Cabaret Voltaire: „Emmy Hennings a scris:/«fata pescarului din Batavia»/(Prin vreme de război simplă veste/de la prietenii mei din Svițera/1915 data cabaret Voltaire)”, reportajul denotativ alunecînd repede către reveria lirică tulbure, fantastă și nostalgică. Textul e plasat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de G. Călinescu asupra lui Boz în Istoria... își are partea de adevăr. Totuși, unele dintre „dezavantajele” tînărului critic se transformă, retrospectiv, în avantaje. Lipsa complexului - post-maiorescian - al autorității critice îi va fi fost suspectă nu numai lui Călinescu; în comentarea poeziei modernisto-avangardiste ea poate reprezenta însă nu numai un risc (cazul lui Lucian Boz), ci și o limită de comprehensiune. Pe de altă parte, formația sa intelectuală e diferită de cea a majorității criticilor români ai vremii; crescut în ambianța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu nuanța că își pot da cu părerea mai mult despre ponderea procentelor și poate avea loc o discuție referitor la semnificația socială a răspunsurilor. Să spunem însă că, așa cum, uneori, se întâmplă și la noi, ar fi de dorit comentarea unor atare rezultate de către experți și, preferabil, în grup (vezi supra,„Interviul în cercetările sociale”). Asemenea dezbateri ar aduce atât informații pertinente cu privire la importanța și eventuala utilizare socială a concluziilor obținute, cât și indicii despre validitatea rezultatelor. Altfel spus, deși
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
soldează, adeseori, cu consecințe catastrofale pentru anchetă. De aceea, mai cu seamă în cazul sondajelor de opinie, unde predomină tehnica orală de anchetă, operatorii primesc instrucțiuni stricte, ce merg pe linia limitării la maximum a inițiativelor personale în reformularea sau comentarea întrebărilor. Sensul celor spuse mai sus este cât se poate de clar. Am dorit să subliniem importanța eforturilor de eliminare, în faza de construcție a chestionarului și în cea a anchetei-pilot, a oricăror aspecte generatoare de erori. Iar mulțimea acestor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Într-o armonie de arome și de acorduri sublime. Heliade Înfățișează, după Cartea Genezei, nașterea universului material care, În esență, este un univers de obiecte transparente, imponderabile. Poetul le zice, În limbaj filozofic, principi, și Într-un loc scoate din comentarea lor un vers tulburător: „Lumină vă e vocea, prin ea vorbiți vederii”. Urmând istoria sacră, Heliade descrie „starea adamiană”, nașterea Evei și, cu mare fantezie, unirea și „profumul” fecundării; „Se scoală-Adam; și Eva În brațele-amoroase Îl strînge cu ardoare; el
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
analiză a problemelor și eventual a formularelor de constatare și raportare a iregularităților. În etapa de elaborare a raportului de audit public intern se urmărește redactarea acestuia pe structura obiectelor auditabile din tematica în detaliu a misiunii de audit și comentarea constatărilor, consecințelor și recomandărilor din formularele de constatare realizate în etapa anterioară. Etapa de urmărire a recomandărilor se va realiza în perioada de la finalizarea misiunii de audit public intern până la viitoarea misiune planificată, I. Pregătirea misiunii de audit public intern
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
de prof. Oltea Rășcanu-Gramaticu, „Michelangelo (I) de Ovidiu Drâmbă, „Grigore C. Bostan - Poezia populară românească în spațiul Carpato-Nistrean” de Petruș Andrei, atestă cât de largă este paleta și a tematicii lor. „Atenție Europa, sosim!” tablete dulci-amare de Viorel Patrașcu în comentarea lui C.D. Zeletin, „Eminescu printre noi” de Ion Hurjui, „Spiru Haret - 155 ani de la nașterea sa” de dr. Gheorghe Mămularu, Călimănești, „Restituiri din impresionanta operă a marelui om de spirit Gr.T.Popa (18921948) membru al Academiei Române (1936), nominalizat Nobel...” de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
analiza În detaliu a fiecărei surse de documentare; b) prezentarea metodelor de laborator În ordinea În care au fost utilizate; observațiile: a) comentariul comparativ al surselor de documentare; b) descrierea observațiilor; rezultatele - prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit; comentarea rezultatelor: a) interpretarea personală a rezultatelor selectate; b) realizarea de desene, grafice, diagrame, tabele și interpretarea rezultatelor; concluzii - rezumarea celor constatate Într-o concluzie exprimată succint și raportată la ipoteza inițială; bibliografie - oportunitatea surselor bibliografice; modul de prezentare: aspect; continuitate
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
semnificație. Dar legile, codurile interpretative alcătuite ad-hoc refuză, câteodată, să se aplice până și abstracțiunilor. Mizând pe libertatea ambiguității, eul care scrie nu respectă invitația identificării cu un eu real al autorului. Cele mai multe jurnale alternează - și În scrierea, și În comentarea propriului conținut - trei modalități temporale. Cea dintâi, dictată, parcă, pentru a sfida definiția genului („o scriere zilnică, relatând Întâmplările unei zile”) propune un nivel retrospectiv al scriiturii. Jurnalul intim se scrie ancorat În fluctuațiile memoriei. Un trecut, mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
parodierea maieuticii socratice. Istorisirile sau dialogurile participanților nu au niciodată un subiect serios, intenția de a atinge problematizări înalte, nobile, importante, cum fuseseră cele asociate condiției umane în Dialogurile lui Platon. Singurele subiecte atinse sunt autoelogierea practicată de Trimalchio și comentarea (dublată de aplauze din partea gazdelor și de comentarii malițioase din partea comesenilor, când nu de vreun politicos refuz) felurilor principale de mâncare și băutură servite la cină, precum și înșiruirea modalităților de distracție și amuzarea oaspeților. Structura respectă logica internă a gradației
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unor pasaje întregi din Eneida, precum cel din cartea a noua, în care Nisus încearcă să-l salveze pe prietenul Eurial cu prețul propriei vieți (luată în derâdere și în episodul de mai sus). Nu vom insista prea mult în comentarea acestui aspect, asupra căruia îngrijitorul ediției citate de noi se oprește cu precizări foarte bine argumentate de fiecare dată când este cazul. Ne vom ilustra considerațiile cu un singur exemplu, care unește parodia 174 cu umorul de cea mai bună
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
modernism, așa cum nici modernismul n-ar fi fost posibil fără romantism. 315 Monica Spiridon, "Mitul ieșirii din criză", în Caiete critice, nr. 1-2/1986, p. 78. 316 O discuție la obiect îi aparține exegetului Adrian Marino, care pornește chiar de la comentarea frecventei afirmații că orice artist începe printr-o pastișă, adică "printr-o imitație, voluntară sau nu, cu intenții ironice, critice sau simpatetice. Atitudinea poate fi respectuoasă, chiar admirativă, înainte de a fi parodică (...) între experiența identificării și intenția caricaturală" (în Biografia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ale învățării: modele centrate pe îndrumare în înțelegerea progresivă, modele centrate pe învățarea experiențială (însoțită de reflecții în acțiune, cu explicitarea scopului învățării și prin folosirea interesului), modele bazate pe învățarea activă (cu dezvoltarea curiozității în cunoaștere, prin reflecție și comentarea concluziilor proprii). Dar sunt și microparadigme, modele orientate spre procesele învățării: • predare și învățare, • comunicare, • reglare, • autoreglare a învățării, • afirmare a gândirii raționale și critice, • formare a abilităților de învățare (cognitive, metacognitive, afectiv-motivaționale), • învățare a colaborării în grup (organizare, monitorizare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clarificare, prin dialog euristic. • De utilizare variată a întrebărilor: directe, inverse, în lanț, de controversă, de revenire, deschise, cu variante în alegere, problematizate, parțial formulate. • De găsire a noi relații cauzale, a noi exemple, argumente, prin reanaliză, redefinire, reordonare. • De comentare a surselor informative date, a manualului, a altor răspunsuri, exemple. • De formulare de întrebări de către educați. • De solicitare și comentare a răspunsurilor în variante, formulate critic. • De antrenare a educaților în evaluarea răspunsurilor sau completarea întrebărilor. • De combinare cu mijloace
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în alegere, problematizate, parțial formulate. • De găsire a noi relații cauzale, a noi exemple, argumente, prin reanaliză, redefinire, reordonare. • De comentare a surselor informative date, a manualului, a altor răspunsuri, exemple. • De formulare de întrebări de către educați. • De solicitare și comentare a răspunsurilor în variante, formulate critic. • De antrenare a educaților în evaluarea răspunsurilor sau completarea întrebărilor. • De combinare cu mijloace didactice, prin alternarea stimulilor: verbali, imagini, scheme, grafice, texte, înregistrări. • De formulare de întrebări de către un educat după manual, la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
variante a soluționării. Munca cu manualul și alte auxiliare • Utilizată pentru obiective de informare, documentare, studiu independent sau în grup. • Solicită procesele concrete de cunoaștere, dar și gândirea, reflecția. • Antrenează elaborarea de idei proprii, un plan, forme de redactare, de comentare, de corelare; • Priceperi, abilități necesare: analiza de text, înțelegerea textului, găsirea problemelor cheie, stabilirea de relații, punerea de probleme, asocierea ideilor, notarea datelor esențiale, efectu • De selectare a ceea ce este semnificativ. • De studiere comparativă a manualului cu alte surse în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau prin modificare. • De reactualizare a bazei teoretice necesare, a modelului de performanță așteptat. • De efectuare repetată, dar cu modificarea condițiilor, a mijloacelor, a conținutului, a organizării, a gradului de complexitate, a modului de introducere a noului, a diversității. • De comentare și completare, adaptare a unor îndrumări date asupra tehnicilor de rezolvare. 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe sau interne ale învățării Numeroasele strategii, modele de învățare constructivistă în raport cu contextul extern în care se realizează și sintetizate anterior
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care va fi (este cercetarea formării practicienilor, a unor competențe profesionale necesare în cercetare: de înțelegere a situațiilor, de analiză variată a practicii, de afirmare a conduitelor necesare), • un timp al construcției problematicii, a finalităților, a organizării (formularea de întrebări, comentarea de experiențe anterioare, analiza dificultăților, relațiilor, proceselor, armonizarea abordărilor, precizarea limbajului comun, alte rezultate din alte cercetări), • un timp al elaborării cadrului conceptual original și al dispozitivului metodologic al formării (stabilirea unor puncte de reper în definirea concepției, a criteriilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și eficacitate a lor), analiza rezultatelor (propuneri de soluții, selectarea și validarea în situații, formularea altor ipoteze). • Etape implicate: construirea problemei, precizarea instrumentelor, constituirea datelor, analiza datelor și tratarea lor prin diferite tehnici, precizarea de caracteristici și indicatori, interpretarea și comentarea. Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului Rolul practicianului • Armonizează logica acțiunilor de cercetare proprie cu a cercetătorului, ca scop. • Analizează dificultățile de interpretare și de punere în practică a rezultatelor cercetării efectuate. • Conștientizează confuziile în identificarea elementelor evidențiate de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noi, subtilități. O poezie a aforismelor, îmbogățită, ʺjucatăʺ în colectivitate. Un colocviu care te urmărește perm anent. Să ne argumentăm spusele. ʺDacă nu putem transforma Pământul în Paradis, măcar să-l împiedicăm să devină Infernʺ, zice N. Steinhardt. La care urmează comentari ul, pe care l-am putea amplifica cu alte cugetări și ale noast re c a cititori, dar le lăsăm să vorbească pe cele ale autorului : ʺE prea târziu. Cu câtă smoală topită e în noi !ʺ ; ʺSe spune că
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu privire la sociologia religiei, care credem că ne-au familiarizat cât de cât cu știința sociologică despre religie și cu câțiva dintre cei mai importanți exponenți ai ei clasici și contemporani. În continuare ne vom ocupa de religie prin expunerea și comentarea sumară a definițiilor date de anumiți sociologi, apoi ne vom opri și asupra religiei ca fenomen social pentru că cei mai mulți sociologi leagă religia de social (spunând că este o instituție socială) prin aceasta apropiindu-ne de ceea ce ne interesează în lucrarea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Simion afirmă în 1974 că Bietul Ioanide "e un roman singular în proza noastră în primul rând prin extraordinara lui vivacitate intelectuală"64, iar Scrinul negru "cel mai slab roman al lui G. Călinescu"65. În interiorul regimului, nu se permite comentarea negativă a aspectelor ce țin de ideologia oficială, motiv pentru care autorul critică aspecte de teorie literară. Romanele lui Călinescu sunt, indiscutabil, modele de literatură subversivă, de adaptare la condițiile impuse. "Întâmpinați cu serii de interdicții și focuri de avertisment
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]